9,547 matches
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Târgșoru Vechi făcea parte din plasa Târgșorul din județul Prahova și era formată din satele Târgșoru, Stăncești, Dedulești și Colțu, având în total 803 locuitori. Comuna avea o fabrică de spirt, 4 mori de apă, o școală și două biserici — una în Târgșoru, fondată în 1884 și una în Stăncești datând din 1874. În acea perioadă, satul Strejnicu constituia o comună de sine stătătoare, cu 941 de locuitori, având o biserică fondată de
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) găsită la 500 m vest de fosta moară din Târgșoru Vechi. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Sfântul Ierarh Nicolae” a mănăstirii Turnu a lui Antonie-Vodă (1669-1672, reconstruită pe ruine în 1997), ruinele Bisericii Albe (1570) și ruinele
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
reconstruită, Turnul Beauchamp luând locul vechiului corp de gardă. S-a construit o nouă intrare, cu fortificații elaborate, cuprinzând două corpuri de gardă și o barbacană. Într-un efort de a face castelul autonom, Edward I a adăugat și două mori de apă. Șase sute de evrei au fost întemnițați în Turnul Londrei în 1278 sub acuzația de tăiere de monezi. Persecuțiile asupra populației evreiești a țării au început sub domnia lui Edward în 1276 și au culminat în 1290 când a
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
Ioan, a oficiat slujbe religioase stiliste, la care au participat mai multe persoane, adepte ale acestui cult. Tot în perioada de mai sus, inculpatul îmbrăcat în haine de arhiereu, a oficiat slujbe religioase stiliste în comunele Urecheni, Păncești, Brusturi, Vânători, Moara Domnească și Mănăstirea Slătioara”". Într-un alt memoriu, din data de 16 septembrie 1969, adresat de această dată comandantului Miliției din sectorul 7 al Capitalei, se arată următoarele: ""Constat că împotriva mea s-au ridicat unii din preoții interesați ai
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
acuarelă realizată în anul 1903 care înfățișează "Mahalaua din Herăstrău" (Muzeul Național de Artă). S-a constatat de către critica de artă, că au existat cazuri în care interesul peisagistic a prevalat interesului social, exemple în acest sens sunt lucrările intitulate "Moara" (Muzeul Național de Artă) datat în 1881 sau "Casă la marginea orașului" (nedatată) în care cromatica și un pitoresc specific oriental sunt trecute în primul plan. Portretele au reprezentat pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a realizat peisaje dintr-un profund atașament pentru natură și în majoritatea lor prezența omului se face simțită într-un cadru firesc al vieții lui. Există lucrări în care preocuparea artistului a fost cu predilecție peisagistică, așa cum este cea intitulată "Moara", pictată în anul 1881. Cu toate că pictorul a practicat mai ales o pictură de atelier, el s-a dovedit în stare să realizeze scene din natură pline de prospețime și în același timp a evocat perspective vaste ca cel din tabloul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a dovedit în stare să realizeze scene din natură pline de prospețime și în același timp a evocat perspective vaste ca cel din tabloul "Cheile Doftanei". Din categoria tablourilor cu peisaje pure fac parte lucrările "Asfințit pe malul râului, Iszvorul, Moara, Peisaj" și "Peisaj în amiază". La sfârșitul războiului din 1877, cea mai mare parte a picturilor realizate în acestă campanie militară au fost achiziționate pentru colecția Domnitorului Carol I și artistului i s-a conferit Medalia Bene Merenti clasa a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
frământărilor, poate că alta mi-ar fi fost ocupația și locul în vâltoarea generației mele," dar "Dumnezeu ne-a așezat în calea tuturor răutăților nu ca să fim spulberați de ele, ci ca noi să le spulberăm..." (citat din romanul "Dambul morilor").<BR> Opera literară a domnului este vastă cuprinzând romane, proze scurte, poezii și piese de teatru. Dintre romane subliniem: "Soare și ceață" (1985); "Pădurea Tunsă" (1999); "Orfana de la Curtea Basarabilor" (2003); "Dambul morilor" (2000); "Icoana vie" (2003); "Trăistarul din turn
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
să le spulberăm..." (citat din romanul "Dambul morilor").<BR> Opera literară a domnului este vastă cuprinzând romane, proze scurte, poezii și piese de teatru. Dintre romane subliniem: "Soare și ceață" (1985); "Pădurea Tunsă" (1999); "Orfana de la Curtea Basarabilor" (2003); "Dambul morilor" (2000); "Icoana vie" (2003); "Trăistarul din turn" (2003); "Cioburi" (2004) etc.<BR> Proza scurtă este absolut cuceritoare, scrisă cu un real talent de povestitor. Amintim aici doar: "Biserica vândută" (1994); "Candela destăinuirilor" (1995); "Moara lui Căpăcel" (1998); "O noapte la
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
Orfana de la Curtea Basarabilor" (2003); "Dambul morilor" (2000); "Icoana vie" (2003); "Trăistarul din turn" (2003); "Cioburi" (2004) etc.<BR> Proza scurtă este absolut cuceritoare, scrisă cu un real talent de povestitor. Amintim aici doar: "Biserica vândută" (1994); "Candela destăinuirilor" (1995); "Moara lui Căpăcel" (1998); "O noapte la cabană" (2002); "La fântâna lui Brătucu" (2004); "Soția meșterului" (2004); "Amintiri din cătănie" (2005) etc.<BR> Dovada forței de creație a acestui scriitor complet ni se dezvăluie și în povestiriile sale: "Cheile uriașilor" (1984
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
care face vraciuri pe vaci, are un sitar la cap. Omul ce ară mejdiile altora e prins la plug iar un drac apasă de grindei, altul ține de coarne; morariul care ține măsură hamișe poartă pe cap o piatră de moară; satana arde cu foc ochii și limba aceluia care din răutate a judecat pe altul. Dracii fac foc sub judecătorii răi; pe curvari îi inpung dracii cu furcoaie de fer; omului care nu vine la biserică și doarme acasă; un
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
de pe centura Buzăului în preajma podului Mărăcineni, intersecțiile de pe centura Focșaniului, cea de la Tișița cu DN24, intersecția de la Horia, Neamț (lângă Roman) și intersecția cu DN28 de lângă Săbăoani, Neamț. De asemenea, peste prioritatea DN2 se trece în intersecțiile semaforizate (cea de la Moara Domnească, una de pe centura orașului Focșani, precum și cele din orașele Râmnicu Sărat, Adjud, Bacău și Roman). O altă excepție de la regula priorității DN2 o reprezintă intersecția șoselei de centură a Buzăului (parte din DN2) cu Bulevardul Unirii, care traversează centrul
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
care traversează centrul orașului Buzău, intersecție aflată la baza podului Mărăcineni. DN2 începe la ieșirea din București prin Șoseaua Colentina, traversând orașul Voluntari și intrând în localitatea Afumați. Aici, se întâlnește cu un drum comunal ce duce spre sud spre Moara Domnească într-o intersecție semaforizată. În centrul localității Afumați, drumul face o curbă strânsă la dreapta, îndreptându-se spre est-nord-est spre Urziceni, unde ajunge după trecerea prin pădurea Sinești și după podul peste râul Ialomița aflat la ieșirea din Coșereni
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
funcționat aici o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliție, o gară (pe linia Jurcăuți - Vrânceni), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic. Orașul era industrializat, aici existând câteva fabrici mici de uleiuri vegetale, o moară cu aburi și câteva bănci. Comerțul local era puțin dezvoltat și specializat pe produse agricole (cereale) și animale (vite). În fiecare an, la 12 iulie, avea loc în oraș un bâlci. Fiind un centru important pe plan local, ființa aici
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
numărul de locuitori crescuse la 901. Cele mai multe familii aveau în proprietate câte o casă de piatră construită cu materiale ce proveneau din demolarea clădirilor tătarilor. În 1816 a fost demolată și cetatea medievală, scăpând doar vechea baie orientala, transformată în moară de apă. În urmă Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Tatarbunar a rămas pe teritoriul Rusiei
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
de , cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator). Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și Valea Morilor. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este foarte neregulat. O altă legendă, , în care Cântărețul de flaut cu flautul sau fermecat a ascuns copiii orașului ca răzbunare că nu a fost plătit pentru salvarea urbiei
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă pentru mai mulți zeci de ani. înainte de a prelua pentru a treia oară tronul Valahiei. Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră. La atâta mister și legendă, locul mai are și un fenomen bizar. Pentru cele câteva case din micuța depresiune de la gură peșterii, soarele răsare de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineții, că oriunde pe
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
fi publicat până în 1607; publicație făcută cu eforturile lui Xu Guangqi și Matteo Ricci. În mod ironic, unele invenții care își aveau originea în China antică au fost reintroduse în China de europeni, în epoca târzie a Mingului, de exemplu, moara de câmp. Calendarul chinezesc a avut nevoie de reformare, deoarece el măsoară inadecvat anul solar de la 365 ¼ de zile, dând o eroare de 10 min și 14 sec pe an sau aproximativ o zi întreagă la fiecare 128 ani. Deși
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
aparțin 50 de sate, cătune, și ferme. De comuna veche Laufen aparține Kocher, die Weiler Eckenberg, Eisenschmiede, Heerberg, Krasberg, Rübgarten, Schönbronn, cătunele și fermele Braunhof și Wimbach ca și casele Falschengehren, Hägelesburg, Hasenberg, Hochhalden, Knollenberg, Platz, Schimmelsberg, Schneckenbusch, Teutschenhof și mori de vânt ca și ateliere de fierărie, casa pădurarului Eselsmühle, Forsthaus, Heilberg, Heubelsbach, Hochreut, Hohenreuten, Kernershöfle, Krähbühel, Lederhaus, Lohmühle și Lugeln. De comună aparține din anul 1971 satul „Sulzbach am Kocher”, cătunele: Aichenrain, Altenschmiedelfeld, Hohenberg, Schloßschmiedelfeld și Walkmühle, fermele: Brünst
Sulzbach-Laufen () [Corola-website/Science/309454_a_310783]
-
în anul 1893 din Albești și Urluiasca, județul Olt. Satul Tătaru a fost întemeiat de tătarii care s-au retras din Crimeea. Primii coloniști tătari au găsit în momenztul venirii trei bulgari care aveau o mică fermă agricolă și o moară de vânt. Majoritatea locuitorilor erau săraci și lucrau pe pământul celor mai avuți din sat. Vechea denumire a satului Tătaru era AZAPLAR care în traducere liberă înseamnă „apă adâncă”. Satul Pelinul era unul din cele mai vechi sate turcești din
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei Ariușd, Araci și Vâlcele dispun de centrală telefonică digitală, având la dispoziție toate facilitățile oferite de aceasta. În comună funcționează o fabrică de mobilă, o moară, o brutărie și un număr de 23 S.R.L.-uri cu diferite profile de activitate depanare radio-tv, service-auto, vulcanizare și echilibrare roți, croitorie, fierărie, sculptură în lemn și olărit. Populația comunei Vâlcele este de 3642 locuitori, din care: 549 în satul
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]