10,006 matches
-
mă ocupam să aranjez curvăsăria comuniștilor la nivel înalt, dar mie atunci mi se părea o misiune de invidiat, și era una de invidiat, Silvia din Prundul Bârgăului era șefa taberei internaționale de la Varna, în loc să frământe noroaiele din sătucul ei natal. Aveam tot ce-mi doream, haine ca o actriță de la Holywood, mâncare pe alese când atâția oameni crăpau de foame. Să nu crezi că eu nu mergeam la cozi în timpul anului școlar, dar așa, de formă, fiindcă elevii veneau și-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
schiurile, dar nu voiau să se facă mari fără să trăiască și o astfel de experiență, se făcea că era la poalele acelui deal din grădina vecinului, pajiștea verde strălucea ca o mătase, era atât de frumos în satul lui natal, îi venea să plângă și în vis, o parte din creierul lui era treaz, se uita la el cum visează, se amuza de prostiile care îi treceau prin cap, stătea la poalele dealului și se uita în sus, aștepta să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
construcții gigantice de tip american. În rest, Australia este un mare sat, cu case fără etaj, împrejmuite de vegetație, risipite pe sute și mii de kilometri pătrați. De aceea mă simt bine aici. Australia păstrează atmosfera domoală a satului meu natal, încetineala vieții, spațiile largi, liniștea. Ne rostogolim pe o "uliță" a Sydney-ului, cu arșița în cap și cu bombănelile Silviei în urechi. Mă închipui în viitor, deși prin creier mi se perindă fragmente din viață, mă uit la ele ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
frate, cu funcție mare în partid, șef de prim rang, undeva, în marile orașe, dacă nu chiar în metropolă și care, în loc să rămână la numele de Chirpic, devenise Tovarășului Popescu. Celebrul personaj, cadru de nădejde, extras de către Partid din noroaiele natalei Cotonoaga, Tovarășului Popescu a efectuat ceva important în favoarea localității de obârșie: el propuse, în mod documentat, ca în cinstea Eliberatorilor sovietici, prima consoană din numele Cotonoaga, să se transcrie festiv, cu K rusesc. De la acea dată memorabilă, numele vechi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
asta de rahat. Consecvent în ambiția lui de a se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a aleatoriei mele copilării. Căutând să nimeresc satul natal Pleașa, Pleșani sau Pleșești, prin unele icoane din pruncie, am identificat, în cele din urmă, două localități în care se stabiliseră, după război, familii de basarabeni și care apoi au dispărut fără urmă. Zguduitor este că, în ambele familii, bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sau o coloană de recruți, ce fuseseră recluzionați în cazarmă, pe toată perioada de dinainte de depunerea jurământului militar. Considerații golănești și infecte, de masculi pizmuitori și de parașute cu imaginație bolnăvicioasă! conchise, pe loc, Vladimir. La întoarcerea acasă, în orașul natal, înveșmântat în albul zăpezii timpurii, pe parcursul unei dispute bahice de la restaurantul Miorița, avută cu Calaican, care-i reproșa, ca de obicei, faptul că nu se decide să pornească spre Țara Sfântă în hagialâc, Vladimir emisese părerea: Acum, referitor la nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Alehem, dând în vileag o nouă variată în privința obârșiei lor. Nu se găsi decât un singur mesean în tot restaurantul care să nu priceapă că musafirii din salonul de onoare erau oarece israelieni, originari din orașele Moldovei, mânați în locurile natale de dorul patriei de obârșie. Firește, Nae Calaican, ca și atunci când în liceu se forța să priceapă bazele Calculului diferențial, căută să nu-și tulbure mintea cu împovărări inutile. Până într-un final anume, el rămase unicul dintre cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în altă lume, într-o lume cenușie de vis. Păreai absorbit acolo de fundul unei mlaștini albicioase, în afara timpului și spațiului. Gaston nu știa unde se află. Nici măcar nu i se mai părea că e în Japonia. În satul său natal, Savoy, de la poalele Alpilor Elvețieni, erau multe masive de peste 2000 metri. „Unde sunt oare? Urc pe culmea din Savoy? Am plecat cu prietenii să culegem lemne de foc?“ Se amăgea cu iluzii întrerupte de tusea lui Endō, care venea în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
etajul doi. Tânărul alb care răspundea la numele de David Încuviință cu un zâmbet și apoi dispăru În spatele restaurantului. Am urcat scările cu răsuflarea Întretăiată. Erau niște scări de lemn care-mi aduceau aminte de școala generală din orașul meu natal, cu treptele scobite pe mijloc de la atâția pași care trecuseră peste ele. Și eu, și Yazaki ne-am oprit de mai multe ori, sprijinindu-ne cu mâinile de pereți ca să ne recăpătăm suflul. La etajul al doilea era un culoar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
unchiul ei. — Cine-i bărbatul care locuiește în casa asta? întrebă ea. N-are și el o nevastă? Întrebarea le făcu pe amândouă să chicotească. — Ooo, ba are o nevastă, o informă cea mai în vârstă. Locuiește în satul lor natal, lângă Mahalapye. El se duce acolo în week-end-uri. Doamna asta-i nevasta lui de la oraș. — Și nevasta de la țară știe despre nevasta de la oraș? — Nu, răspunse cea în vârstă. Nu i-ar plăcea aranjamentul. E catolică și este foarte bogată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dar știu că unei persoane ca dumneavoastră nici că i-ar păsa. Nu vă pasă de femeia aia. Și asta nu doar pentru că este o albă de departe; nu v-ar păsa nici dacă ar fi o femeie din satul natal, nu-i așa? El îi rânji în nas. — V-am spus. Întrevederea noastră a luat sfârșit. — Dar oamenii cărora nu le pasă de ceilalți pot fi obligați să le pese. Bărbatul fornăi. Într-un minut o să sun la Administrație să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
știu totul despre Angel și subiectele de examen. Am o declarație detaliată la mine la birou. Vă trag scaunul de sub fund într-o clipită. Ce v-ați face în Gaborone ca lector universitar șomer, Rra? O să vă întoarceți în satul natal să dați o mână de ajutor la creșterea vitelor? Cuvintele ei, observă, căzură ca niște lovituri de topor. Escrocherie, gândi ea. Șantaj. Așa se simte șantajistul când are victima la picioare. Simte o putere supremă. Nu puteți face asta... O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se petrecuseră atâtea lucruri! La paisprezece ani, el, Ashargin, văzuse școala la care mergea el, invadată de armatele lui Enro. În acea zi de îngrijorare, își aștepta moartea din mâna oamenilor uzurpatorului. Dar în loc să-l omoare. Îl duseră pe planeta natală a lui Enro, Gorgzid, și-l încredințară preotului Zeului Adormit. Aici, lucra la câmp, era înfometat. Era hrănit dimineața ca un animal. În fiecare noapte, dormea tremurând, cu gândul la singura lui masă, cea de dimineață. Nu uita că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
erau, văzute mai de aproape, decât o uniformă neagră pe care era drapată o capă de aur și argint. Examinarea se termină. Yeladji, preotul numărul 2 în ierarhia de pe Gorgzid, nu se supunea decât lui Secoh, stăpânul religios al planetei natale a lui Enro. Dar nici rangul și nici rolul nu însemnau nimic pentru Gilbert Gosseyn. Părea un personaj minor în afacerile galaxiei. Gosseyn se uită pe geam: tot munți. Făcând astfel, băgă de seamă pentru prima oară că purta haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
vedere, aceasta părea să arate că oamenii nu aveau nevoie de un mare avantaj asupra semenilor pentru a exercita asupra lor acest ascendent. Poziția specială a lui Secoh părea să deriveze din faptul că era șeful spiritual al Gorgzid-ului. planetă natală a lui Enro. Calificarea exactă a lui Madrisol, de la Ligă. rămânea încă o necunoscută. În sfârșit, rămânea Discipolul, a cărui știință combina o prezicere exactă a viitorului, un sistem care-i îngăduia să se desubstanțializeze și care-i oferea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
el însuși și pentru nava de luptă. Puțin economic din punct de vedere temporal pentru întreaga galaxie, scopul său fiind, ca și cel al lui Elliott și al celorlalți, de a ajunge la Gorgzid. Scrise: "Enro a salvat planeta sa natală printr-o repartizare a matricelor corespunzând bazei Gorgzid după un sistem atât de strict încât este foarte improbabil ca să se poată procura vreuna prin metode normale." Dar un om cu creier secund trebuia să fie în stare să procure o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și mai multă prudență - dar îl uluia pe Gosseyn. Era esențial ca dictatorul să fie într-o stare de spirit care să-l facă să se gândească și chiar să antreneze niște negocieri de pace. Enro, izgonit de pe planeta sa natală, iar sora lui fiind în puterea inamicului, va avea un motiv serios să facă pace în exterior, pentru a se putea concentra asupra recuceririi puterii în propriul imperiu. Crang, acest tip stupefiant, găsise efectiv un mijloc de a termina războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
am spus-o deja mai Înainte, ar fi putut avea această idee. Care nu era decât următoarea, să treci bolnavul de cealaltă parte a graniței și, odată mort, să te Întorci și să-l Îngropi În sânul matern al pământului natal. Un șah-mat perfect În sensul cel mai riguros, exact și precis al expresiei. După cum se vede, problema se rezolva fără ca vreuna dintre părțile implicate să fie dezonorată, cele patru armate, nemaiavând motiv să se mențină pe picior de război la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
respinsesem, o îndepărtasem, făcuse un avort din cauza mea. Acum totul se terminase. Aș fi ținut-o cu mine pentru totdeauna și fuga aceea către sud mi se părea primul pas adevărat spre ea. Da, călătoria aceea de-a-ndărătelea spre locurile ei natale ne-ar fi oferit posibilitatea s-o luăm de la început. Acum mă grăbeam să sosesc, s-o văd coborând cu rochia șifonată de drum. În timp ce mâna ei albă, în spatele fularului care zboară, se mișcă spre mine și mă invită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ce altceva mai vrei să știi? Adriana începu să o chestioneze cu tot felul de întrebări. — Numele? — Brianna Sheldon. — Colegiul? — SMU, Comm major, Kappa Kappa Gamma. Emmy pronunță ultimele trei cuvinte cu un accent perfect de localnică din Valley. — Orașul natal? — Născută în Richmond, crescută într-o suburbie a Charlestonului. — Muzica? — Mai întrebi? Kenny Chesney. — Sport în liceu? — Hai să spunem în cor... spuse Emmy. — Majoretă, răspunseră Adriana și Leigh în același timp. — Întocmai, oftă Emmy, dar apoi zâmbi preț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sau alții, pentru care, dimpotrivă, suferințele despărțirii se amplificaseră prin faptul că, fiind călători surprinși de ciumă și reținuți în oraș, ei se aflau în același timp departe de ființe la care nu se puteau întoarce și de țara lor natală. În exilul general, ei erau cei mai exilați, căci dacă timpul stârnea în ei, ca și în noi toți, neliniștea acută care îi e proprie, ei erau legați și de spațiu și se izbeau fără încetare de pereții care despărțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
voi merge. ,, După ce l-a reținut la masă și l-a cinstit ca pe un fost stăpân, Duca i-a plătit dajdea răscumpărându-se de iobăgie”<footnote Idem, Studii și documente, vol. IV, p. 40 footnote>. A fugit din locurile natale de mic copil și a ajuns în Țările Române, unde „a intrat ucenic la abagerie, apoi ajutat de împrejurări, s-a alipit de casa lui Vasile Lupu”<footnote Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura All Educational, București, 2000
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
patru fete. Părintele Gherontie a fost un om cu credință puternică în Dumnezeu încă din fragedă copilărie, deoarece și-a însușit faptele credinței de la bunicii și părinții lui, care l-au dus la biserică în duminici și sărbători. În satul natal a învățat patru clase, iar în restul anilor până la vârsta de 19 ani i-a ajutat pe părinții lui la muncile din gospodărie. O rudă l-a dus într-una din zile la mănăstirea Bogdana din Onești. I-a plăcut
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
împotriva regelui Alfonso al XIII-lea, deportarea pe insula Fuerteventura din arhipelagul Canarelor, de unde, cu ajutorul unor prieteni, se va refugia la Paris și de acolo în sudul Franței, în Țara Bască franceză, la Hendaye, pentru a fi mai aproape de ținutul natal. „Desțărarea“ sa va dura până în 1930. A fost o perioadă extrem de dură în viața lui Unamuno. Dacă lunile petrecute în Fuerteventura, pământ spaniol, nu-i alteraseră speranța, șederea la Paris l-a deprimat profund, se simțea izolat într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-l scoată pe eroul său din această provocare metafizică ineluctabilă? Cum să încerce a nu-l lăsa pradă cărții fatidice al cărei autor îl osândește la moarte pe cititorul ei? Soluția întrezărită în final este să-l readucă pe meleagurile natale din Țara Bascilor, în a căror parte franceză își consuma exilul și Unamuno, și unde murirea apare ca o cufundare în apele interioare ce subîntind universul familiar, dominat de nostalgia originilor. Personajul-cititor revine, așadar, fugind de dispariția la care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]