9,682 matches
-
expunere de motive” pentru Înființarea unei iluzorii - dar, În epocă, foarte posibile - organizații ultranaționaliste, „Societatea «Românii verzi»” : „Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul lor niște monștri, care jumătate vor iubi până la nebunie neamul În mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate Îl vor urî cu Înverșunare. Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice !” <endnote id="(336, vol. II, p. 517)"/>. „Un pește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să „le regrete pe evreicuțe”, iar femeile poloneze să fie mulțumite că - prin Holocaust - au scăpat de „o concurență”. Evreicele erau „femei atât de frumoase” - spun polonezele - pentru că „erau bogate”, „nu făceau absolut nimic”, „se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el nu știe jocuri, nebunii, nu-l vezi cu mingea, cu arșice, zmeu, păsărele, el nici să stea toată ziua pe drumuri [precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oișteanu, „Mihail Sebastian and Mircea Eliade : Chronicle of a Broken Friendship”, În volumul Local History, Transnational Memory in the Romanian Holocaust, ed. Valentina Glajar și Jeanine Teodorescu, Palgrave Macmillan, New York, 2011, pp. 119-133. 872. Valentin-Veron Toma, Adrian Majuru, Bucureștiul subteran. Nebunia. O antropologie istorică românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 149. 873. Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, traducere din limba germană de Catrinel Pleșu, Editura Kriterion, București, 1994. 874. Ion Barbu, Poezii, ediție Îngrijită de Romulus Vulpescu, Editura Albatros
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
înainte de a protesta. Sînt însă prea amărît de atîtea măsuri îndreptate împotriva scriitorilor (chiar dacă la unele, temporar, s-a renunțat) ca să mă rezum la cîteva convenționale rînduri de răspuns. A sta cuminte în bancă este mai înțelept dar uneori și nebunia poate fi... înțeleaptă. Alăturat vă trimit, neschimbat, textul comunicării de la Bacău. Nu am avut timp să-l refac așa cum intenționam. O idee a rămas nevalorificată dar poate că altă dată, cîndva, undeva, cumva va fi reluată și dusă pînă la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se imprimase oamenilor frica animalică dar și ura cosmică față de blocul țărilor occidentale unde, se spunea pe toate canalele, domnesc jaful și exploatarea omului de către om, teroarea polițienească, bătăile administrate participanților la diverse demonstrații, inechitatea socială și foarte multe altele. Nebunia ajunsese atât de departe Încât În presă era total sau parțial interzisă informarea cu privire la unele construcții industriale noi sau la cele existente deja dar supuse modernizărilor sau retehnologizărilor cu toate că, este imposibil să nu fi știut Dej sau Ceaușescu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fac sau acționează într-un fel de transă psihică declanșată de durerea provocată, într-un fel sau altul, de cineva drag? Și dacă eu fac rău cuiva astăzi, acela la altcineva mâine și tot așa într-un lanț lung al nebuniei, cu siguranță lanțul se va întoarce la mine, care am intrat în el de bună voie și nesilită de nimeni?? Și, cu siguranță, lumea va deveni un loc în care viața va fi cu atât mai grea și neplăcută, pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în propria grădină, iar acum plănuiesc să deschidă și un hotel în restul casei. Nu sunt vegetariană dar mâncarea este fantastică și, oricum, o opțiune, pentru mine cel puțin, mult superioară mâncării tradiționale ecuadoriene: cuy (cobai) prăjit! Quito, deși are nebunia tuturor orașelor sudamericane, are o scenă culturală impresionantă și centrul este presărat cu cafenele pitorești. Pe de altă parte, altitudinea orașului este de 2850 m, a doua capitală din America de Sud ca înălțime după La Paz, în Bolivia, așadar în primele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
simțit non-stop valuri reci de energie negativă venind dinspre belgiancă și cum s-a chinuit fizic să le pareze sau să le trimită înapoi. În general, experiența lui a fost pozitivă mai ales pentru că a refuzat să fie victima unei nebunii fără sens. Îi povestesc și eu că din nefericire nu am fost la fel de înțeleaptă și m-am cam chinuit să rămân pe linia de plutire. Nici nu se miră, eu am fost ținta exactă al atacului unei minți nebune, sufocată
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
împotriva tovarășului Stan) echipată în pornoneglijeu. Ian și Milena au fost împreună, dar s-au despărțit acum un an și Ian nu ratează ocazia de a-i aminti pornomotivul despărțirii lor : Anul trecut eram nebun și acum ai nevoie de nebunia mea... , continuă el s-o hărțuiască (da, se presupune că Ian e un personaj pozitiv). în fine, rămîne neclar dacă acum, în schimbul protecției, Milena acceptă să-i îndeplinească fanteziile bolnave, după cum neclară rămîne și natura exactă a fanteziilor lui. (Ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ea. Unii spectatori vor spune că nu poți să simți nici o compasiune pentru nici un personaj (cu excepția soțului) și că Jurnalul unui scandal e doar o povestioară sordidă despre două nebune. Dar e despre lucruri de interes mult mai larg decît nebuniile lor : e despre putere, autoamăgire, egoism și alte înclinații rușinoase ale acelei părți din noi pe care ne place s-o numim romantică. E un pasionant și opăritor anti-love-story. Dilema Veche, aprilie 2007 Talent pur Parfumul/Perfume : The Story of
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
propriei excepționalități pe undeva, intuiește că singurul mod de a o păstra este să n-o testeze. Dar aranjamentul ăsta avantajos pentru el o lasă de izbeliște pe soție, care chiar a mizat totul pe credința revelată drept o simplă nebunie că ei doi sînt făcuți pentru lucruri excepționale. Deci merge înainte cu nebunia de una singură și această perseverență desigur, monstruoasă face din ea o eroină dramatică în cel mai deplin sens al sintagmei poate singura mare eroină pe care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să n-o testeze. Dar aranjamentul ăsta avantajos pentru el o lasă de izbeliște pe soție, care chiar a mizat totul pe credința revelată drept o simplă nebunie că ei doi sînt făcuți pentru lucruri excepționale. Deci merge înainte cu nebunia de una singură și această perseverență desigur, monstruoasă face din ea o eroină dramatică în cel mai deplin sens al sintagmei poate singura mare eroină pe care a dat-o cinematograful american în ultimii ani. Nonconformiștii nu e un film
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Cei ce mă urăsc fără temei sunt mai mulți decât perii capului meu; ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă, cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n-am furat. Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sunt ascunse. Am ajuns un străin pentru frații mei și un necunoscut pentru fiii mamei mele. Căci râvna Casei Tale mă mănâncă, și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. Plâng
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
asemenea sării care și-a pierdut puterea de a săra. Multe dintre activitățile și lucrările cu care biserica se laudă în prezent sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Însă niciunul din cei dedați vreunui fel de înșelătorie, vreunei forme de nebunie lumească, nici vreunui fel de ușurătate, standardelor duplicitare, nici vreunei forme de senzualitate nu va supraviețui flăcărilor viitoare. Dumnezeu urmează să trimită un stol de păsări la geamurile fiecărei încăperi și în orice loc în care lucrătorii și credincioșii obișnuiți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
atunci, da. Că eu m-am dus în Piață și cinci zile am vorbit cu Comandantul Diviziei prin telefonul unei croitorii. Dar, să revenim! Practic, ce s-a întâmplat pe 17, pe 18, nu mai știu exact, pentru că era acea nebunie... Vă dați seama, un regiment întreg să se pregătească de ieșire, 64 de tancuri, vreo 200 de camioane pe care să le încarci cu muniție, să distribui sarcini... S. B.: În acea zi ați dat și muniția individuală? M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
specifică. M. M.: Da, sigur că da. Cazarma era la zece kilometri, camionul putea veni de trei ori pe zi cu mâncare, cu polonicul. S. B.: Cu marmidele, cu tot ce trebuie. M. M.: Sigur că da. Dar, în toată nebunia aia, te gândeai la lucruri, știu eu, vitale, imediate? Nu te gândeai. Doar odată, când ziceai: "Stai, băi, azi n-am mâncat nimic, parcă mi-e foame!" S. B.: Da, că timpul trece foarte repede. M. M.: Pentru că a fost
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la plutonul de cercetare) era în planton la croitorie, în capătul Divizionului, exact spre biută. Și trage și el de-acolo. Vă dați seama că el era în spatele nostru. Vine Panait care, auzind rafalele, a ieșit și a oprit toată nebunia aia de acolo, și-l întreabă și pe Paulescu: "Băi Paulescu, tu ai tras?" "Am tras, tovarășu'!" "Dar de ce ai tras, băi?" "Păi, dacă trăgea toată lumea...!?" M. M.: Deci, justificarea. S. B.: Acesta-i primul moment cu Paulescu. După o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un trupușor mai mic decât capul... O domnișoară pudică n-are să-și mai poată acoperi ochii cu mâinile... Așa ochi mari și așa mânu- șițe mititeluțe !” (II) „- Și totuși, cu așa capete colosale, omenirea va sfârși prin a fi nebună. Nebunia va fi odinioară starea normală a minții omenești ! Planeta noastră va fi un vast balamuc ! Biata ome- nire ! După atâta prostie, frumos sfârșit ! În fine, alți înțelepți pretind că scurtimea vieții se datorește numai și numai sis- temei democratice, care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
violențe ritualizate. Întreaga comunitate participă la scena sacrificării soției și a copilului lui Zibal, fără a încerca să împiedice actul sângeros. Mai mult decât atât, autoritățile sunt cele care îl dezleagă pe nebun. Violența apare astfel instituționalizată și ritualizată deopotrivă. Nebunia repre- zintă în acest caz violența autorizată, violența legalizată, pusă în act de către autorități, violență care se identifică cu imaginea terifiantă a suspendării rațiunii și legitimității cu concursul acelor instituții ar trebui să le pună în act. Mulțimea se desface
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
altul în medicină, studenți care comentează detașat cazul de omor, subiectul nevrotic decupează deta- liul care amplifică oroarea. „Dar amănuntele ! (s.n.) Dacă nu s-ar fi găsit prădată, s-ar fi crezut că a fost o cruntă răzbunare, sau fapta nebuniei religioase. În anecdotele despre sectarii iluminați, se povestesc câteodată executări de așa absurdă sălbăticie.” Aceste detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta- liului, dar crima ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lență sacrificială. Forma de ritualitate care pune în contact cu sacrul și care permite sacrificarea familiei sale este recu noscută și incorporată prin intermediul violenței sacri- ficiale de către Leiba Zibal. Ieșirea din sfera gândirii umane înseamnă aici intrarea pe domeniul sacrului, „nebunia” care îl face pe Zibal să-l tortureze pe Gheorghe în aceeași ordine simbolică a torturii sacrificiale. În același timp, recuperarea unei violențe sacre nu este străină de imaginea Dumnezeului Vechiului Testament. Parte din tortura la care este supus Isus
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
convertire întru violență la o religie a violenței care face din sacrificiul principalului zeu emblema sa esențială. Ieșirea din sfera gândirii umane, ne introduce pe teritoriul sacrului, care este însă și unul de negândit, putând fi omologat cu cel al nebuniei. Cu alte cuvinte, de la un punct încolo Leiba trăiește o experiență religioasă , un proces de metanoia care-i permite să afirme fără urmă de ironie că s-a convertit și că se duce să-l anunțe pe Rabin că nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
manifestă teroarea, ci o generează prin reacția sa spontană și precisă. Orice marcă emoțională a dispărut. Brusc, Poltronul a devenit un executant cu „sânge rece”, prestația sa s-a redus la lovitură. Apariția figurii de bacantă a mamei lui Mitică, nebunia convulsivă, mimată sau nu, fac parte din recuzita sărbătorii dionisiace. Mitică pare să fie un Brighella, iar vorbitorul un Arle- chino, o altă figură încărcată de ambiguitate, vesel și trist deopotrivă, așa cum alternează tactic momentele emoțio- nale pe care le
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Este însă de ajuns să urmărim comportamentul șefului, unul într-adevăr sever, - însă nicidecum lipsit de motivație -, pentru a vedea că porecla este excesivă și că Lefter traduce în mod abuziv severitatea printr-o formă a absenței dis- cernământului, prin nebunia furioasă. Sigur, Lefter folo- sește o figură de stil, exagerarea vine aici din unghiul unei antipatii și nu din cel al analizei psihologice. Vedem însă calmul și laconismul cu care șeful expediază comportamen- tul neplauzibil al funcționarului. În fața acestui calm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]