9,132 matches
-
de diamante, cu perle albe și negre într-o bandă de platină. În străinătate relația lor a fost pe primele pagini ale ziarelor din Europa și America de Nord, mai ales după ce a fost detronat. În interviuri publice, Gaby Deslys nu a negat niciodată dar întotdeauna a refuzat sa comenteze relația ei cu regele. După exilul lui, ei vor continua să se întâlnească, în special în timp ce ea a avut angajamente pe scena din Londra. Când Gaby s-a mutat la New York, în vara
Manuel al II-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/322062_a_323391]
-
înregistrare a fost o melodie "Crime Of The Century" care a fost scoasă de pe album în circumstanțe misterioase. Melodia era despre timpul în care trupa era sub tutela Century Media (la care Nuclear Blast este un apendice). Deși a fost negat public, zvonurile cum că Century Media a extras melodia fraudulos apăruseră deja. "Crime Of The Century" a fost înlocuită cu "Impaler", o melodie ce fusese înregistrată în perioada în care Kirk era în trupa și care a apărut și pe
Exodus (formație) () [Corola-website/Science/322097_a_323426]
-
vis-a-vis de pierderile de vieți omenești și de scara distrugerilor cauzate de deplorabilele evenimente ce au loc de câteva zile în Liban”. Criticii secretarului american Haig l-au acuzat că a încurajat invazia israeliană a Libanului în iunie 1982. Haig neagă aceasta și afirmă că a cerut moderație. Reacția americană a fost să nu pună presiune exagerată asupra Israelului să se retragă din Liban întrucât prezența israeliană în Liban avea potențialul de a coagula grupurile disparate din Liban împotriva forțelor siriene
Războiul din Liban din 1982 () [Corola-website/Science/322146_a_323475]
-
unui diplomat israelian și tentative de pătrudere dinspre Iordania a unor unități OEP. La 3 iunie 1982, ambasadorul Israelului în Regatul Unit, Shlomo Argov a fost împușcat și rănit grav la Londra de teroriști din organizația Abu Nidal. OEP a negat complicitatea în acest atac, dar Israelul, pus în fața intensificării atacurilor împotriva intereselor sale atât din țară cât și din străinătate, a răspuns cu atacuri aeriene și de artilerie împotriva țintelor OEP din Liban. OEP a răspuns trăgând cu rachete înspre
Războiul din Liban din 1982 () [Corola-website/Science/322146_a_323475]
-
se poate spune și despre Yemen, unde majoritatea populației nu are acces la internet, deci nu se poate spune că internetul a declanșat revoluția,însă a ajutat la menținerea ei. Prin urmare, atunci când vorbim de “primavara arabă”, nu putem să negăm rolul major pe care Internetul l-a jucat, chiar dacă, cel mai probabil, cei mai multi oameni au ieșit in stradă, nu datorită Internetului, ci pentru o cauză comună. Piețele mari din orașele revoluționare, unde au avut loc adunări de amploare, au devenit
Primăvara arabă () [Corola-website/Science/322151_a_323480]
-
său catre SUA, conform oficialităților, a trecut prin Emiratele Arabe, unde a fost inițial intervievat de către autorități pe 30 ianuarie 2001, la cererea CIA-ului. Se presupune că a recunoscut călătoria în Afganistan și Pakistan, deși de atunci CIA a negat aceasta, iar Raportul Comisiei 9/11 nu îl menționează. Școala din Florida unde Jarrah studia a spus, de asemenea, că a fost în școală până la 15 ianuarie 2001. Pe 6 martie, Jarrah și-a făcut un abonament pentru două luni
Ziad Jarrah () [Corola-website/Science/322238_a_323567]
-
voluntari au acceptat să treacă la armata regulată a lui Houston. "Telegraph and Texas Register" consemna că „unii nu sunt dispuși, sub prezentul guvern, să își facă vreo datorie ... Că guvernul nostru este rău, toți recunosc, și nimeni nu va nega.” Liderii din Texas au continuat să discute dacă armata luptă pentru independență sau pentru întoarcerea la federalism. La 22 decembrie, soldații texiani staționați în La Bahía au anunțat Declarația de Independență de la Goliad. Nefiind dispuși să hotărască singuri chestiunea, membrii
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
fost semnat contractul de la 17 martie 1930, cu firma cehoslovacă Skoda, în condiții total dezavantajoase pentru statul român, în schimbul unor comisioane substanțiale, obținute de cei care l-au negociat și care ar fi avut girul lui Maniu. Liderul național-țărănist a negat categoric o asemenea acuzație, dar guvernul Alexandru Vaida-Voievod a procedat la cenzurarea discursurilor sale, în care o ataca pe Elena Lupescu și camarila regală, care ar fi pus la cale această blasfemie. Ca urmare a situației create, Maniu a demisionat
Afacerea Škoda () [Corola-website/Science/329574_a_330903]
-
a spune că „diferența de opinie nu trebuie să fie luată drept trădare, de altfel nu se poate vorbi de democrație internă de partid”. Ea a mai afirmat atunci că PLR a ajuns în mâinile grupului Țopa. Viorel Țopa a negat acest fapt. Pe 14 noimebrie 2014, prin decizia Consiliului Național Politic, Ana Guțu, Anatol Arhire, Maxim Guțu și Dorin Dușciac, toți semnatari ai apelului de retragere a formațiunii din cursa electorală pentru a consolida votul pro-european - au fost excluși din
Partidul Liberal Reformator (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329572_a_330901]
-
istoricul de artă Erich Klossowski și pictorița Baladine Klossowska. Tatăl său, Erich Klossowski, a fost un polonez de origine germană. Mama lui, Baladine Klossowska, s-a născut că Elisabeth Dorothea Spiro în Breslau, Prusia (acum Wroclaw, Polonia). Deși familia a negat orice moștenire evreiască, un jurnalist polonez a relatat că Baladine s-a născut într-o familie de evrei ortodocși cu origini belaruse. Pierre Klossowski a scris volume despre marchizul de Sade și Friedrich Nietzsche, o serie de eseuri despre figuri
Pierre Klossowski () [Corola-website/Science/329640_a_330969]
-
alte animale, și au primit "dominația" peste ele, indiferent dacă sunt în calitate de proprietari sau delegați. Este, de asemenea, susținut că diferențele fizice dintre oameni și alte specii sunt într-adevăr relevante din punct de vedere moral, și că, pentru a nega acest lucru trebuie să te implici în antropomorfism. Astfel de susținători pot îmbrățișa în mod explicit și să accepte sarcina de specisism, argumentând că aceasta recunoaște importanța tuturor ființelor umane, și că loialitatea speciilor este justificată. Conceptul general de specisism
Specisism () [Corola-website/Science/329926_a_331255]
-
Speyer din 1570, ratificat anul următor, prin care Ioan al II-lea renunța la titlul de rege în favoarea celui de „principe imperial”. Acest tratat, ca și cel mai vechi de la Grosswardein (Nagyvárad), deosebea diferitele părți ale Regatului maghiar fără să nege unitatea sa. Transilvania și Partium au fost încredințate lui Ioan al II-lea Zápolya, care a renunțat la titlul regal, câștigând controlul oficial asupra Partium, al cărui control de facto îl deținuse și până atunci de altfel. Există două interpretări
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
transportate de nava spațială, omorând mare parte dintre ele. Chiar și el trece ajunge într-o stare critică, în care are viziunea "Văii de cleștar" de pe a doua planetă a lui Sirius. La întoarcerea pe Pământ, partenerul său de zbor neagă întregul eveniment, iar Faur cade în dizgrația cercurilor științifice. El se retrage în reședința sa, unde se ocupă cu creșterea plantelor mutante care au supraviețuit zborului cosmic. Treizeci de ani mai târziu, omenirea primește primele imagini de pe a doua planetă
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
a comandat Grupul de Armate G din 28 ianuarie până în 3 aprilie 1945. El a încheiat războiul ca "Generalfeldmarschall" în statul-major al lui Albert Kesselring. La Procesele de la Nürnberg el a apărat cu fermitate rolul militar al Waffen-SS și a negat faptul că a fost implicat în crime de război și atrocități.
Paul Hausser () [Corola-website/Science/328371_a_329700]
-
Cele mai multe surse consideră că est-europenii sunt în general veterani sârbi ai războaielor din Iugoslavia - lunetiști, piloți și specialiști în întreținerea tehnicii de zbor. Alți observatori au considerat că este vorba de mercenari din Plonia sau Belarus . Deși guvernul sârb a negat că vreunul dintre cetățenii săi ar fi fost cumva implicați în luptele din Africa de nord, rebelii anti-Gaddafi au capturat cinci mercenari sârbi și mai afirmă că au mai existat astfel de mercenari în luptele de la Benghazi . Un grup de
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
Indiei în timpul staționării lor acolo, și că perechea ar fi reluat legătura la vizitele ulterioare ale lui Nehru în Anglia. Afirmația a fost făcută de Richard Hough în 1980, biograful Lordului Mountbatten în "Hero of Our Times". Aventura a fost negată de familia Mountbatten deși au fost admise legături deschise ale cuplului. Ginerele Lordului Mountbatten și fost "aide-de-camp" naval, Lordul Brabourne, citând corespondența extinsă conservată între soacra lui și Nehru a făcut public acest lucru la 12 februarie 2003 în periodicul
Edwina Mountbatten, Contesă Mountbatten de Burma () [Corola-website/Science/327727_a_329056]
-
traversarea vreunei granițe între Real și Ireal. Astfel, personajul este convins că a întâlnit într-un adăpost antiaerian pe madam Popovici, cu servitoarea Elisaveta și chiriașul Protopopescu. Fantasticul devine evident odată cu reîntoarcea lui Gore la cârciumă, când cârciumarul și muncitorii neagă existența vreunei alarme antiaeriene. Existența întâmplării relatate de comerciant este contestată, fiind pusă pe seama consumului de alcool sau a unei halucinații. Ca și în „Nopți la Serampore” (1940), personajele pot fi astfel împărțite în două categorii: cei care au trăit
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
au anunțat că România a recunoscut că "„între 1940 și 1945 pe teritoriul țării noastre s-au petrecut crime de război...”". Delegații USA, Israelului și ai unor organizații evreiești au cerut explicații suplimentare cu privire la modul scandalos în care oficialitățile române neagă evidențele istorice. În „Ziarul de Iași” din 23 iunie 2003, în editorialul "Salvarea fecioarei", istoricul Florea Ionicioaia notează: "...„Săptămâna trecutâ, în presa internațională, a apărut informația halucinantă potrivit căreia guvernul României ar nega Holocaustul, în varianta sa românească. Intervievat de
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
cu privire la modul scandalos în care oficialitățile române neagă evidențele istorice. În „Ziarul de Iași” din 23 iunie 2003, în editorialul "Salvarea fecioarei", istoricul Florea Ionicioaia notează: "...„Săptămâna trecutâ, în presa internațională, a apărut informația halucinantă potrivit căreia guvernul României ar nega Holocaustul, în varianta sa românească. Intervievat de BBC, ministrul culturii, Răzvan Theodorescu, confirma știrea și chiar mai mult își aroga paternitatea ideii. Potrivit acestuia, in România nu a fost vorba de Holocaust (politica de distrugere a minoritatii evreiesti), ci numai
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
injecții de suicid, astfel încât aceștia să moară repede fără a se mai chinui din cauza bolilor provocate de radiații. Un ofițer de marină australian, Peter Holmes (Anthony Perkins), are o fiică și o soție copilăroasa și naivă, Mary (Donna Anderson), care neagă dezastru iminent. Deoarece amiralul Bridie îi cere să însoțească submarinul american pentru mai multe săptămâni, Peter încearcă să-i explice lui Maria cum să facă eutanasierea copilul lor și cum să se sinucidă cu pastile letale, în caz că el nu se
Ultimul țărm () [Corola-website/Science/327062_a_328391]
-
două camere) a luat-o desigur din nuvela mea "Un om mare". De nenumărate ori mi-a spus cât de mult i-a plăcut. A și scris o nuvelă cu acest subiect...”, scria Eliade la 6 noiembrie 1953. Fără a nega sursa de inspirație eliadescă, Eugen Ionescu a explicat mai târziu cititorilor săi că, în viziunea sa, „cadavrul care crește e timpul”. De asemenea, trebuie menționat că personajul Cucoaneș nu este singurul macrantrop din opera lui Eliade. Un alt exemplu este
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Bernhard a aderat la Partidul Nazist și Sturmabteilung, pe care l-a părăsit în 1934, când a absolvit. Prințul nu a fost un nazist convins; aceste adeziuni i-au făcut viața mai ușoară unui tânăr ambițios. Mai târziu, Prințul a negat că a aparținut de SA, iar mai târziu membru al Reiter-SS, dar aceste adeziuni sunt bine documentate. În cele din urmă Prințul s-a dus să lucreze pentru gigantul chimic german IG Farben, atunci a patra firmă cea mai mare
Bernhard de Lippe-Biesterfeld () [Corola-website/Science/327224_a_328553]
-
comuniste în masacrul de la Paracuellos, la Paracuellos del Jarama și Torrejón de Ardoz (cel mai mare masacru care a fost comis în sectorul republican în timpul Războiului Civil Spaniol), morții fiind apoi îngropați în gropi comune. În memoriile sale, Carrillo a negat mereu că ar fi avut cunoștință de sau că ar fi fost implicat în masacre, dar surse de încredere arată că a fost totuși implicat în masacrele comise de către unele elemente comuniste. Unii istorici de dreapta, precum Cesar Vidal sau
Santiago Carillo () [Corola-website/Science/327349_a_328678]
-
cu albumul "Zapatillas" și înainte ca Dani Martin să joace în filmul regizorului Bigas Lunas, Yo soy la Juani (Eu sunt Juani), prin mediile de comunicare a început să umble zvonul unei viitoare separări a membrilor formației. Componenții formației au negat totul și s-au limitat în a afirma că după niște lungi vacanțe se vor întoarce la lucru. Formația a participat de asemenea la înregistrarea discului proiectului La Marató, al TV3, proiect umanitar cu scopul de a strânge bani pentru
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
obstrucționeze accesul utilajelor Chevron pe terenul concesionat. Sute de jandarmi au fost mobilizați la fața locului și au somat protestatarii să deblocheze drumul. Aceștia au fost înlăturați cu forța de pe terenul adiacent zonei de explorare Chevron. Deși inițial jandarmii au negat folosirea forței, martorii susțin contrariul, unii protestatari afirmând că au fost bătuți. În urma incidentelor dintre protestatarii furioși și jandarmi, două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte 30 au fost arestate, la șase dintre acestea întocmindu-se
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]