10,880 matches
-
sau reveriile eminesciene n-au rămas fără ecou. După Mircea Eliade, urcușul pe munte avea un vechi suport metafizic, ca o aspirație ascensională spre sublimul spirit. Dacă grandoarea mării e de nuanță spațială, grandoarea pădurii și a muntelui e de nuanță temporală, cu tendință de reintegrare în timpul mitic. Copacul și omul au corespondențe tainice. De la vizual și auditiv sufletul transgresează în imaterial și invizibil, dar căile luminate se arată numai celor care surprind metamorfoze și miraje precum în sadoveniana "feerie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
frică între trandafirii galbeni ca lămâia, culoare desprinsă nu din pielea asiatică, nici din "frigurile galbene" anophelice, ci tocmai din spectrul îndepărtat al luminii. Alții s-ar gândi mai curând la "galbena de Odobești" sau la licoarea cam de aceeași nuanță a colorismului de sorginte cotnăreană. Personajul transportat de marele vultur tocmai în rozariul meu minuscul, ce spun eu, tocmai în grădinile preistorice ale Semiramidei, nu era altcineva decât Semyaza, un tip cu plete albe, straniu și complex, ieșit din apocriful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fructifică mai ales culoarea albă, un trandafir, un crin sau o orhidee înduioșează iubirea, pe când piatra albă sfârșește prin a fi de un alb mai alb în ochii arheologului. Culorile materiale, de la alb la negru, de la roșu și gri la nuanțele variate ale ceramicii (de Cucuteni) răsfrâng istoria veche, punând-o pe masa contemporanului. Picturile cupolelor din biserici înrădăcinează în cugetul pelerinului valoarea de rugă și credință, înseninează sufletul deznădăjduit iar mitul purificării prinde substanță. Orașul este acoperit de culori, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
parcă în fața unor presimțiri muzica se luminează și exprimă inefabilul. Se poate oglindi în muzică până și un surâs de fată adorabilă? Ce mare psiholog a fost Beethoven! Dar bucata patetică a pianistei pare neverosimilă, degetele se amestecă cu subtilele nuanțe și clapele iau forme celeste, sunt ca niște păsări exotice ce învață să zboare printre valurile mării și ies apoi în libertatea văzduhului. Capricioasele stări sufletești nu izbutesc să estompeze lumina muzicii. Talentul transfigurează graiul sonor într-o nouă viziune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
reglez ritmul interior cu acela al înaintașilor. Mă simt protejat și solidar. De sute de ori m-a surprins căutând, dincolo de exteriorități în mișcare, un profil al Iașului esențial! M-a ținut în loc ideea unei priviri plurale, unificând transparențe și nuanțe cețoase, jaloane primare empirice și suprapuneri novatoare. Un melanj fecund, o linie de complementarități -, părțile urmând a fi montate într-o vedere totalizantă. Nicăieri nu am fost legat mai intens de miezul spiritualității noastre ca în perimetrul acesta stimulator. (Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
progresie aritmetică (motivele se știu), în timp ce scrisul a luat-o pe calea progresiei geometrice, diferența fiind sesizabilă. De reținut adevărul calculat al viziunii matematice. 3 Ce ți-e și cu scrisul! Citești texte expuse într-un noian de stiluri și nuanțe. Unii scriu lapidar, alert, cu ritm tăios, alții scriu patetic, iconoclast, fără clătinări instantanee. Unii își aștern frazele cu articulații imprevizibile, cu o emfază a retoricii apăsătoare, alții în jargon și cu sincope care rup cursivul și tulbură înțelegerea, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
s-au cam rărit cei adevărați?) cuvintele tac înșirate pe un fir de păianjen, siderat aidoma corolelor condamnate risipirii. Peisaj natural uitat și el în aceeași planturoasă tăcere. Fluid de smarald și rubin în umbra copacilor, cu fructele de aceleași nuanțe fragile. Nu apucă să-și ridice ochii aburiți spre broderia reliefului din orizont și pe masă se oprește grațioasă dar impasibilă pasărea măiastră. Nici nu ia în seamă figura lividă de pe scaun, surâsul ciocului flegmatic însă iluminat de perfecțiunea geometriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Un univers cu o singură ieșire? Cineva visa la o echipă mondială care să facă ordine în lume. Ca și cum actuala ordine pe planetă nu ar fi cea mai bună! Sigur că nu este. Dar el visa, evident, experiențe îndreptate spre nuanțe de simbolizare, se povestea pe sine amintindu-ne că noi "trăim între noutate și eternitate". Plouă apăsat, e trist și e umed, prea umed. Fantomele mistice se furișează în noaptea nesfârșită. Auzi, cineva se visa să intre în echipa mondială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
economic dinamic, devine o cultură globală. Tehno-cultura, industrializîndu-se, oferă produse în serie și se oferă unui public larg. Ea are un pronunțat caracter comercial, distribuind, sub pavăza accesibilității, produse populare. Dar, să nu uităm ne previne un Kellner atent la nuanțe -, nu este pur și simplu un instrument de dominare ideologică (într-o accepție consensuală). Fiindcă, azi, pe de o parte, ne confruntăm cu o diversitate de opțiuni (vezi culturile alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
model de studiu cultural cu perspectivă multiplă și ilustrez acest concept printr-un studiu detaliat al filmelor lui Spike Lee, care oferă un exemplu edificator de explorare cinematografică a problemelor prezente ale rasei, genului și clasei. Inspirîndu-mă din critica de nuanță politică și feministă a filmelor sale, examinez creația lui Lee, precum și contribuția, și limitele stilului textelor și strategiilor sale. Comparînd filmele lui Lee cu muzica rap contemporană a unor formații ca Public Enemy, Ice T, Ice Cube, Sister Souljah și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
membrii școlii de la Birmingham sînt cei care au respins termenul de "cultură de masă" care, susțin ei pe bună dreptate, tinde să aibă o tentă elitistă, ridicînd o opoziție binară între cultura "înaltă" și cea "comună", opoziție ce conține o nuanță de dispreț la adresa "masei" și a culturii sale. Conceptul de "cultura de masă" are, de asemenea, și un caracter unitar și omogen, ceea ce determină neutralizarea contradicțiilor culturale și dizolvă grupările și acțiunile de opoziție într-un concept neutru de "masă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este "popular". De vreme ce acest termen este asociat în Statele Unite cu persoane și grupuri care adesea evită abordările critice, politice și fundamentate ale culturii este riscant să se folosească termenul de "cultură populară", deși Fiske a încercat să îi adauge o nuanță de stînga și de critică socială. Într-un interviu din 1991, Fiske a definit termenul "popular" ca semnificînd ceea ce populația înțelege și modul în care aceasta folosește "bunurile de larg consum" produse de industria de cultură (vezi și Fiske, 1989a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
considerate ca fiind pozitive în sine poate determina o glorificare nediscriminată și populistă a textului și a plăcerii obținute din consumul artefactelor culturale. Această abordare și-ar putea pierde perspectiva critică și ar putea duce la o falsă strălucire de nuanță populistă. Asemenea studii ar mai putea, în plus, să piardă din vedere efectele conservatoare și de manipulare ale anumitor tipuri de cultură media și ar putea, astfel, servi intereselor industriilor de cultură, așa cum arată ele astăzi, și acelor grupuri care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
excesiv de virilă, necontrolată și cu un potențial ridicat de violență și pericol. Grupurile feministe utilizau termenul pentru a ridiculiza un comportament excesiv de masculin, iar cele liberale îl foloseau pentru a ataca excesele statului conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate fi ea însăși contestată, într-un discurs politic construit pe baze sociale și politice. Rambo se dovedește astfel un construct cultural polisemantic care poate fi folosit de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi foarte utilă angajarea într-o lectură concentrată pe problemele feministe, în vreme ce pentru alte scopuri este necesară o lectură multivalentă, accesul la text făcîndu-se dintr-o multitudine de perspective. O astfel de poziție, care nu este doar un electism de nuanță liberală și nici un melanj de diferite puncte de vedere, ar trebui să permită diferitelor perspective să se formeze și să se influențeze reciproc. De exemplu, un marxism influențat de feminism va fi diferit de un marxism unidimensional care ignoră feminismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Top Gun, ca și alte filme de același fel, reprezintă poziții de orientare agresivă de dreapta în ce privește războiul, militarismul și comunismul, elemente ce au servit drept propagandă directă și implicită pentru doctrina Reagan și pentru un program intervenționist cu nuanțe clare de dreapta. Pe de altă parte, filme precum Missing in action, Under Fire, Salvador, Latino și alte filme liberale cu nuanță de stînga sau de dreapta au contestat în mod deschis concepția de dreapta despre America Centrală și intervenționismul american
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
elemente ce au servit drept propagandă directă și implicită pentru doctrina Reagan și pentru un program intervenționist cu nuanțe clare de dreapta. Pe de altă parte, filme precum Missing in action, Under Fire, Salvador, Latino și alte filme liberale cu nuanță de stînga sau de dreapta au contestat în mod deschis concepția de dreapta despre America Centrală și intervenționismul american în zonă, prin prezentarea Statelor Unite și a clicii burgheze drept "cei răi" în scenarii generale care prezintă înțelegere față de rebeli și față de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1990), extrăgînd elementele de critică socială din filme precum Dog Day Afternoon sau Jaws, care sînt puse în opoziție cu atitudini mai conservatoare și care sînt utilizate pentru a critica diferite aspecte ale societății existente. În plus, critica culturală de nuanță radicală ar trebui să se intereseze de acele variante utopice, de acele proiecții care înfățișează o lume mai bună (Bloch, 1986). Continuînd pe linia acestui argument, se poate afirma că de vreme ce ideologia conține constructe retorice ce încearcă să convingă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și pot îndeplini menirea fără a deturna în slujba acestora speranțele și fanteziile cele mai profunde și fundamentale ale colectivității cărora le pot, așadar, da glas, oricît de distorsionat." (Jameson, 1979: 144) Top Gun este, fără îndoială, o utopie de nuanță conservatoare care folosește armata ca fundal al imaginilor utopice ale comunității, al poveștii de dragoste, eroismului masculin și afirmării. Filme precum Jaws, dimpotrivă, folosesc imagini de utopie pentru a face o critică a distrugerii comunității prin interese meschine comerciale. Textele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tăcere. O asemenea strategie ar implica acordarea unei atenții mai speciale "marginilor" textului, acelor elemente aparent lipsite de importanță ale unui text, cît și pozițiilor ideologice exprimate. Filmul An Unmarried Woman (O femeie necăsătorită), de exemplu, expune o ideologie de nuanță feminist-liberală; astfel, Erika (Jill Clayburgh) devine capabilă să se dezvolte pe deplin atît profesional, cît și afectiv, abia după ce soțul o părăsește pentru o femeie mai tînără. În finalul filmului, o vedem mergînd veselă pe o stradă din Manhattan, ducînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exprimare simbolică, formă ce a servit adesea ca vehicul pentru anumite ideologii reacționare în filmul contemporan (trilogia Exorcistul, trilogia Prevestirea (The Omen) și o multitudine de filme cu monștri, demoni, cu oameni posedați și altele). În vreme ce filmele de groază de nuanță conservatoare oferă fantezii liniștitoare în care autoritățile și instituțiile existente au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o anumită specificitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și îndreaptă speranța salvării spre personaje precum extratereștrii binevoitori (Întîlnire de gradul III, E.T.) sau super-eroi precum Indiana Jones din Raiders of the Lost Ark. Aparatul ideologic al lui Spielberg recurge mult prea adesea la fantezii evazioniste, la afirmarea de nuanță conservatoare a valorilor burgheze, la eroi mitici din panteonul tradițional și la forme ale culturii populare tradiționale. Spre deosebire de cineaștii mai critici de la Hollywood, care fac o analiză a miturilor dominante și pun sub semnul întrebării valorile general acceptate (de exemplu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
concentrează asupra scenei drogurilor și criminalității din Miami și serialul fiind filmat chiar în zone din Florida, din jurul orașului Miami. În Miami Vice, imaginile sînt detașate de narațiune și par să aibă o viață proprie. Producătorii au refuzat să folosească nuanțele naturale, oferind în schimb o gamă variată de imagini artificiale, subliniind în peisajul Floridei culori precum rozul flamingo, verdele crud, albastrul intens și tonuri pastelate, dar și culori stridente fluorescente. Aflîndu-se încă de la început în poziții extremiste în ce privește sunetul și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
după ce fratele său este împușcat și vine la Miami pentru a-l căuta pe ucigașul fratelui său; se hotărăște să rămînă și să lucreze în echipă cu Crockett. Numele său este Riccardo Tubbs, iar porecla Rico; pielea sa în multe nuanțe de negru indică un amestec de rase. Rico vorbește rar despre trecutul său și trăiește într-un permanent prezent, fiind în strînsă legătură doar cu partenerul său. Șeful lor, Castillo, și el veteran al războiului din Vietnam, a lucrat la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
figura eroinei excentrice din comediile hollywoodiene din anii '30. În cîntecul "Like a Prayer", ea apărea cu culoarea naturală a părului, negru, dar în videoclipurile, fotografiile și peliculele documentare din perioada 1986-1980 ea apărea și cu roșu, ori în diferite nuanțe mai închise ori mai deschise. În turneul cu "Who's That Girl" din 1987 filmat pe caseta "Ciao, Italia!", Madona apărea cu vreo opt kilograme mai puțin și într-o formă vizibil mai atletică. Pentru aceasta, ea ținuse regim și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]