10,156 matches
-
împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
biserică, iar carele va îndrăzni a străina de la această biserică să fie neertat de Domnul Iisus și de Maica Domnului și de sfinții arhangheli și de toți sfinții până ce îl va întoarce iarăși înapoi. Văleat 1836 iunie 26”". Un pomelnic pictat pe lemn datează din anul 1845, el având următorul text: "„Acest pomelnic este al lui Petru Ilie, Solcanu Ion, Bogdănești, 1845”". Construită pe malul râului Bogdăneasa, biserica a fost afectată de desele alunecări de teren. În perioada 1803-1805, ea a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
și sfințit”". Din această inscripție, istoricul de artă Nicolae Stoicescu a dedus că preoții Petru și Ioan ar fi ctitorii bisericii, în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit mai multe lucrări de reparații în decursul timpului. O primă reparație s-a efectuat în anul 1864. Cu timpul, starea bisericii a început să se
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
pentru susținerea construcției erau folosite oase de mamut (până în anii 10 000 î.Hr.) În jurul anului 6000 î.Hr. însă, oamenii au început să folosească cărămizi de mâl uscat și lemn pentru construirea caselor. Acopereau pereții cu o tencuială fină, pe care pictau ornamente întrebuințând coloranți din plante. Podelele erau goale ori acoperite cu paie sau piei de animale. Mobila era compusă din mese și paturi, făcute din cărămizi de mâl. Pentru a se feri de intemperii, primii oameni își făceau acoperișuri din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în anii 1875-1876 în care sunt reprezentați voievodul și Elena Doamna, ținând în mână chivotul bisericii. Biserica din tabloul votiv este construită din bârne așezate vertical, fără pridvor și cu o fereastră mare în treimea stângă și având un acoperiș
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
s-au efectuat o serie de lucrări care au avut ca scop conservarea și restaurarea lăcașului de cult. Între anii 1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
m) în axa absidei și celelalte, de formă pătrată, în cele două nișe (0.22 m). Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă precizează că "„s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic pentru a lui mântuire”". Pomelnicul bisericii din anul 1876 (la un an după zugrăvirea altarului) precizează că întreaga biserică a fost pictată de un anume Iulian în 1876 ("„Acest Iulian au zugrăvit biserica aceasta toată spre a sa veșnică pomenire”"). Între anii 1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de un anume Iulian în 1876 ("„Acest Iulian au zugrăvit biserica aceasta toată spre a sa veșnică pomenire”"). Între anii 1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Pictura a fost curățată în 1954 și în 1976 și restaurată în perioada 1998-2008. Iconografia este executată în stil bizantin, cu tonuri de albastru și verde și scene pitorești, pline de
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Pictura a fost curățată în 1954 și în 1976 și restaurată în perioada 1998-2008. Iconografia este executată în stil bizantin, cu tonuri de albastru și verde și scene pitorești, pline de narativism. Sfinții sunt pictați în stil naiv, îmbrăcați în costume populare. În pronaos, pictura originală s-a păstrat doar pe pereți și pe un fragment de boltă (Maica Domnului în slavă înconjurată de scene din ciclul Patimilor și al Învierii Mântuitorului). La intrarea în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
populare. În pronaos, pictura originală s-a păstrat doar pe pereți și pe un fragment de boltă (Maica Domnului în slavă înconjurată de scene din ciclul Patimilor și al Învierii Mântuitorului). La intrarea în naos, pe peretele de sud, este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn din județul Mureș care are absida altarului, cu patru laturi și pereții laterali paraleli, decroșată. În prezent Biserica Greco-Catolica, are 40 de familii înscrise și un număr
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
arhitecturi populare tradiționale din această parte a țării. Se remarcă prezența ca element decorativ a rozetei, realizată în diferite variante, întâlnită și pe obiectele de mobilier care au aparținut bisericii de lemn din Românești, construită în 1759. Catapeteasma a fost pictată în stilul bizantin, fiind acoperită cu foiță de aur.
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de către un pictor anonim. Lăcașul de cult nu deține obiecte de valoare artistică
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de către un pictor anonim. Lăcașul de cult nu deține obiecte de valoare artistică și istorică, biserica nefiind restaurată niciodată.
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual, la 12
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
în axa absidei, terminată în arc de cerc. Catapeteasma este dispusă avansat spre naos și formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma originală datează din anul 1811, fiind restaurată de specialiștii din cadrul Laboratorului zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Icoanele catapestesmei sunt de factură populară și se remarcă prin simplitatea execuției
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu elemente florale sculptate. Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareș, după cronologia stabilită de Sorin Ulea. Într-un articol din 1996, cercetătorul Dumitru Năstase a reanalizat o serie de aspecte legate de biserica din Bălinești, el datând momentul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Bălinești, el datând momentul realizării picturii murale exterioare imediat după anul 1499, pe baza mai multor fapte: cele de ordin istoric-politic, imaginea bisericii din tabloul votiv în care autorul credea că recunoaște prezența picturii exterioare și prezența scenei Asediul Constantinopolului, pictat sub pisanie. Pisania a fost montată în zidărie înaintea pictării pereților exteriori, acest lucru fiind dedus din faptul că ultima literă din numele lui Dragotă Tăutulovici, pisarul inscripției, este obturat parțial de zidărie. Pictura exterioară s-a degradat pe zone
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
bogat și mai bine păstrat ansamblu de fresce de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1955, cercetătorul Sorin Ulea a descoperit în tabloul votiv, la picioarele Mântuitorului, o inscripție cu grafie măruntă: "Pisal Gavril irom. (ieromonah)", adică " a pictat ieromonahul Gavril". În pronaos sunt pictate scene din Vechiul Testament, scene din viața Sf. Ierarh Nicolae, iar în registrul interior figuri de sfinți. În naos sunt reprezentate numeroase scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos, minunile și patimile sale. Sunt de menționat
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
de fresce de pe vremea lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1955, cercetătorul Sorin Ulea a descoperit în tabloul votiv, la picioarele Mântuitorului, o inscripție cu grafie măruntă: "Pisal Gavril irom. (ieromonah)", adică " a pictat ieromonahul Gavril". În pronaos sunt pictate scene din Vechiul Testament, scene din viața Sf. Ierarh Nicolae, iar în registrul interior figuri de sfinți. În naos sunt reprezentate numeroase scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos, minunile și patimile sale. Sunt de menționat scenele din "Ducerea la judecată a
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
cu mineritul, ci cu tăiatul lemnelor și cu creșterea animalelor. Lemnele le vindeau la Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru, Putnic, Trifu, Mustață. Din cele trei clopote funcționează două. Sistemul constructiv folosit pentru edificarea bisericii, întâlnit și la alte biserici
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]