8,902 matches
-
iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www.hanulpescarilor.com/) Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de Mureș), Tăureni (17 km de Mureș
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
2013 în județul Gorj se practică o agricultură modernă și performantă cu produse de calitate, diversificate și ecologice, cu mare cerere pe piață, în sectoarele culturi, creștere animale, apicultură, piscicultură, fermele specializate - agricole (inclusiv din terenuri proprietate privată comasate), apicole, piscicole sau de creștere a animalelor (ele au o capacitate crescută de management și operare eficientă cu ajutorul unor tehnologii moderne și eficiente care nu afectează mediul (ecologice), cu soiuri de plante și animale cu productivitate). Gorj o să aibe o infrastructură modernă
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
numeroasele cantine (ca cele studențești și cele pentru personalul întreprinderilor), această categorie include și micile restaurante pentru șoferi sau restaurantele ce propun meniul zilei. Creșterea pretențiilor și întărirea regionalizării a dus la apariția restaurantelor zise "de specialitate" : plăcintăriile, pizzeriile, restaurantele piscicole, restaurantele vegetariene, dar și restaurantele cu origini diverse: românești, ardelenești, mexicane, indiene, grecești, libaneze, chineze, etc. Într-un oraș mare, precum București, Timișoara sau Cluj-Napoca toate comunitățiile străine sunt reprezentate de propriul lor restaurant specific. Aceste restaurante furnizează un punct
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
proporție de 95 % de conifere, pe alocuri și foioase - cum este păduricea de fagi bătrâni de pe înălțimea Făgetului), iar pe alocuri sunt pășuni alpine în regiunile de mare altitudine și vegetație de mlaștină pe lângă cursul unor pârâuri. Rezerva cinegetiecă și piscicolă este bogată. Localitatea își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice, ape care au primit medalia Târgului Internațional de la Viena (1873) - apa de Borsec fiind numită "Regina Apelor Minerale ", medalia de argint și Diploma de Onoare la
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
și pârâul Solcuța, străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna Arbore și satul Gura Solcii. Cadrul natural în care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial piscicol și hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale și slatini, roci de construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
și în special pe cea producătoare de cafea, industria textilă și a lemnului, a confecțiilor, tutunului și artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantații de coca din care se obține cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier și piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru a asigura alimentarea populației. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr și lemn, în principal în
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
acțiunea desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă". Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate. Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește "braconajul piscicol" ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale. ul piscicol are următoarele consecințe negative: Prin derivare, se folosește și termenul de "braconaj arheologic", care se referă la efectuarea de
Braconaj () [Corola-website/Science/317029_a_318358]
-
ca și prin acțiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă". Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate. Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește "braconajul piscicol" ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale. ul piscicol are următoarele consecințe negative: Prin derivare, se folosește și termenul de "braconaj arheologic", care se referă la efectuarea de detecții și săpături ilegale în siturile
Braconaj () [Corola-website/Science/317029_a_318358]
-
pentru desfășurarea acesteia din urmă". Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate. Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește "braconajul piscicol" ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale. ul piscicol are următoarele consecințe negative: Prin derivare, se folosește și termenul de "braconaj arheologic", care se referă la efectuarea de detecții și săpături ilegale în siturile arheologice.
Braconaj () [Corola-website/Science/317029_a_318358]
-
din urmă". Una din formele de braconaj specificate de lege este folosirea de capcane neautorizate. Legea română privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura definește "braconajul piscicol" ca infracțiunea care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale. ul piscicol are următoarele consecințe negative: Prin derivare, se folosește și termenul de "braconaj arheologic", care se referă la efectuarea de detecții și săpături ilegale în siturile arheologice.
Braconaj () [Corola-website/Science/317029_a_318358]
-
nord-vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de nord-est, cu o lungime de 5 km) - unde se varsă râul Enica. În partea superioară a Golfului Hasan au fost amenajate iazuri piscicole. Golful Hasan a apărut inițial prin inundarea temporară a unor zone joase în secolele XIX-XX, ca urmare a alunecărilor de teren, a eroziunii solului și a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele de legătură cu Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune mică (cu o lungime de aproximativ 1 km) de pe malul nordic al lacului se
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
vest, cu o lungime de 4 km) - unde se varsă râul Tașbunar și Golful Hasan (în partea de est, cu o lungime de 5 km) - unde se varsă râul Enica. În partea superioară a Golfului Hasan au fost amenajate iazuri piscicole. În partea de nord a lacului se varsă Catlabuga mare (cu afluentul său Catlabuga mică, se varsă la sud de localitatea Șichirlichitaii Noi), în cea de vest râul Tașbunar (confluența având loc în apropiere de satul Erdec Burnu), iar în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nord-est), la vărsarea fluviului Nistru în mare, fiind un liman maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului fiind puțin sărate). A fost foarte bogat în resurse piscicole. Legătura cu Marea Neagră o face prin intermediul strîmtorii Țarigradului. Pe malul limanului Nistrului se află orașele și raioanele Cetatea-Albă (sud-vest) și Ovidiopol (nord-est) ale regiunii Odesa.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
41 milioane iepuri, la o cotă de 134.000, din care au fost sacrificați - 113.000. Au fost înregistrați 367.000 de fazani, la o cotă de 69.000, din care împușcați - 56.000. Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
000. Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha. În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Dorre, Bernier și Dirk Hartog se cresc aproximativ 6200 ovine și 1600 caprine;din cauza condițiilor neprielnice creșterea plantelor este foarte puțin răspîndită. La ora actuală Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog devin mai ales un loc turistic și un bazin piscicol important. Insulele Dorre,Bernier și Dirk Hartog se împart în 3 diviziuni administrative. Diviziunile administrative ale Insulelor Dorre,Bernier și Dirk Hartog sînt:
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
două ansambluri de nave navigând pe mări și oceane sub pavilion românesc : cele dedicate cercetărilor șiințifice, și cele dedicate pescuitului. a.- Stațiunea Zoologică Marină „Ioan Borcea” de la Agigea, moștenire a Institutului Bio-oceanografic ; <br>b.- Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole „Gr. Antipa” (Constanța), deasemenea moștenire a Institutului Bio-oceanografic; <br>c.- Secția de Biologie Marină (Constanța) a Institutului de Biologie „Traian Săvulescu” al Academiei române; <br>d.- Stațiunea Oceanografică „Emil Racoviță” din Constanța, altă moștenire a Institutului Bio-oceanografic; <br>e.- Laboratorul
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de renume. Institutul Bio-oceanografic din Constanța, întemeiat de același Grigore Antipa în 1932, era dotat de câteva nave moderne pentru vreme, ulterior moștenite, după 1947, de Stațiunea Zoologică Marină „Ion Borcea” la Agigea, de Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole „Gr. Antipa” și de Stațiunea Oceanografică „Emil Racoviță” din Constanța, urmașe ale Institutului Bio-oceanografic; dar, pe măsură ce treceau anii, se învecheau și deveniră inutilizabile. Înființat în 1970, IRCM a fost pus în subordinea succesivă a Consiliului Național de Știință și Tehnologie
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
pătrundă și să pescuiască. Astăzi, flota de pescuit artizanal maritim este extrem de redusă în România. În România, activitatea de pescuit maritim se limitase până în anul 1964 la Marea Neagră, având ca ambarcații mahoanele cherhanalelor și traulerele mici (și învechite) ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică a faunei piscicole marine locale diferă de cea ale celorlalte locuri fosilifere contemporane, din zonele Pietricica și Cozla. Astfel reprezentanții genului "Bregmaceros" sunt destul de abundenți (în comparație cu absența lor în celelalte locații ale zonei Piatra Neamț). Deasemeni specii din genurile "Digoria", "Zenopsis" și "Seriola" au
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]