9,079 matches
-
vedere morfologic, în următoarele forme de relief: -Terasa inferioară Această terasă apare la nord de Ciupercenii Noi și Ciupercenii Vechi, la nord de Smârdan, de Poiana Mare și Tunarii Vechi, la nord de Pisculeț și Seaca de Câmp. În zona Poiana Mare are o altitudine relativă de 14m. - Lunca Dunării Acesta se prezintă sub forma unor șanțuri mai întinse acoperite cu bălți, mlaștini și dune. Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de 5-10 cm. 2. Superior - format din aluviunile actuale ale Dunării, nisipuri fine pietroase. Prin
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
al genezei solurilor, depozitele de suprafață au o mare importanță. Acestea sunt în totalitate cuaternare și constituie roca mamă sau materialul parental. Relieful luncii se caracterizează prin alternarea gridurilor, cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media pe județ. Tot în 1980, s-a înregistrat cea mai mare cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere continuă din februarie până în iunie, urmează o scădere a acestora până la sfârșitul lunii
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cu intensitate mare în acest anotimp. În lunile decembrie-martie, grosimea medie a stratului de zăpadă este de 16,9 - 30,7 cm. Numărul mediu al zilelor în care se înregistrează ninsori este de 17 - 20, având caracter abundent. În comuna Poiana Mare, indicele de ariditate calculat este de 26,08. Astfel, Poiana Mare se situează în plină zonă de silvostepă. Valorile indicelui de ariditate cresc de la 32,13 în noiembrie, la 61,69, în luna ianuarie, fapt ce se explică prin
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
a stratului de zăpadă este de 16,9 - 30,7 cm. Numărul mediu al zilelor în care se înregistrează ninsori este de 17 - 20, având caracter abundent. În comuna Poiana Mare, indicele de ariditate calculat este de 26,08. Astfel, Poiana Mare se situează în plină zonă de silvostepă. Valorile indicelui de ariditate cresc de la 32,13 în noiembrie, la 61,69, în luna ianuarie, fapt ce se explică prin temperaturile scăzute din această perioadă. Valorile indicelui de ariditate sunt cuprinse
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Lungă, Balta Brăniștori, Balta Râiosul. Lacuri alimentate îndeosebi din ploi și ape subterane s-au format pe teritoriu comunei, datorită prezenței dunelor. Nivelul lacurilor scade atunci când nivelul apei freatice coboară și cantitatea de ploi este redusă. În sudul comunei, între Poiana Mare și Desa, se constată asemenea depresiuni situate între dunele de nisip. Ele urmăresc direcția generală a dunelor din zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
superficială au o concentrație de săruri foarte ridicată. Cantitatea de carbonați din aceste lacuri este atât de mare încât în timpul verii prin evaporarea apei, depresiunea rămâne acoperită cu o crustă albă de carbonați. În Balta Neagră, situată între Desa și Poiana Mare, cantitatea de ioni bicarbonici a fost de 12018,97 mg/l în luna septembrie 1962. Acest lucru dovedește că apa nu poate fi folosită pentru fertilizarea terenurilor, iar suprafețele ocupate de aceste lacuri nu se pot utiliza. În orizontul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
bicarbonici a fost de 12018,97 mg/l în luna septembrie 1962. Acest lucru dovedește că apa nu poate fi folosită pentru fertilizarea terenurilor, iar suprafețele ocupate de aceste lacuri nu se pot utiliza. În orizontul freatic din arealul localităților Poiana Mare, Tunarii Vechi, unde concentrația de săruri ajunge la 2500 mg/l, apele nu sunt potabile. Stația Hidrometrică pentru ape subterane care se află la Poiana Mare, a realizat foraje până la 50 m. Apa recoltată din forajul hidrologic Poiana Mare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ocupate de aceste lacuri nu se pot utiliza. În orizontul freatic din arealul localităților Poiana Mare, Tunarii Vechi, unde concentrația de săruri ajunge la 2500 mg/l, apele nu sunt potabile. Stația Hidrometrică pentru ape subterane care se află la Poiana Mare, a realizat foraje până la 50 m. Apa recoltată din forajul hidrologic Poiana Mare - Nord nu este nocivă asupra solului și poate fi folosită la irigații. S-a constatat că în partea de nord a comunei, folosirea sistemului de irigații
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
localităților Poiana Mare, Tunarii Vechi, unde concentrația de săruri ajunge la 2500 mg/l, apele nu sunt potabile. Stația Hidrometrică pentru ape subterane care se află la Poiana Mare, a realizat foraje până la 50 m. Apa recoltată din forajul hidrologic Poiana Mare - Nord nu este nocivă asupra solului și poate fi folosită la irigații. S-a constatat că în partea de nord a comunei, folosirea sistemului de irigații a dus la ridicarea pânzei freatice. Creșterea rapidă a potențialului industrial și extinderea
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
locale nu se poate realiza fără asigurarea unor cantități tot mai mari de apă. Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos (Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare, nu trebuie aduse straturi de sol din orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare are un puternic potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua jumătate a secolului trecut. Acest fapt a determinat împădurirea masivă cu salcâm a
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
potențial agricol, determinat de capacitatea de producție a cernoziomurilor tipice și cernoziomurile levigate . Fenomenul de deflație eoliană a luat proporții, în a doua jumătate a secolului trecut. Acest fapt a determinat împădurirea masivă cu salcâm a nisipurilor. Studiind condițiile fizico-geografice Poiana Mare, tragem concluzia că aceasta dispune de condiții optime de viață și muncă pentru om.
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cum au fost cele din anii 1865, 1899, 1900, 1912, 1941, 1955, 1970, 1975, 2006, fapt ce a determinat efectuarea unor lucrări de regularizare și îndiguiri pe teritoriul comnunei, pe o lungime de cca.3 km, în dreptul satelor Ciulnița și Poiana. Regularizările au fost făcute în a doua jumătate a deceniul VIII, sec.XX, după inundațiile din 1970 și 1975. În urma acestor lucrări au rămas văi părăsite, în cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
acestor lucrări au rămas văi părăsite, în cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari. Inundațiile din sec.XIX au determinat și strămutarea totală a vetrei unor sate (Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești) sau numai parțială (Poiana și Ghimpați); altele cum a fost Cătunul Livedea a fost părăsit după ce cursul Ialomiței a fost abătut din Municipiul Slobozia, pe lângă marginea dunei unde este și în prezent. Debitul mediu multianual de aluviuni transportat de Ialomița este de 165 kg
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
al pârâului erau numeroase plantații de pomi fructiferi, fapt pentru care și astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Sf Nicolae preotul Ioan Petric din Zărnești. În ședința din 30 noiembrie 1841 îl aduce pe ierodiaconul Varlaam (vestit revoluționar pașoptist) să fie psalt al Bisericii. Prințul Grigore Brâncoveanu lasă jumătate dein venitul legatelor sale, al moșiilor de la Sâmbăta și Poiana Mărului să se împartă săracilor. În 1842 gândește o nouă organizare a Bisericii prin care fiecare parohie trebuia să aibă trei preoți parohi și doisprezece bărbați de încredere aleși de credincioși. În 5 noiembrie 1845 primește un certificat care să
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
(n. 22 iulie 1913, Poiana Sărată, județul Bacău) este un geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. s-a născut în fosta comună Poiana Sărată din județul Bacău la 22 iulie 1913 într-o familie de poienari transilvăneni. Încă de pe băncile școlii
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
(n. 22 iulie 1913, Poiana Sărată, județul Bacău) este un geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. s-a născut în fosta comună Poiana Sărată din județul Bacău la 22 iulie 1913 într-o familie de poienari transilvăneni. Încă de pe băncile școlii primare din satul natal s-a dovedit a fi foarte silitor, absolvind-o cu distincție, fapt ce i-a permis să urmeze
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]