9,417 matches
-
1.4. Decizia de cumpărare În etapa anterioară, consumatorul a evaluat alternativele, le-a comparat, le-a ierarhizat și și-a format preferințe. Astfel, el ajunge la intenția de cumpărare a acelei variante pentru care „preferința sa este cea mai pronunțată”.<footnote Philip Kotler, op. cit., 2008, p. 293. footnote> Între intenția de cumpărare și decizia de cumpărare pot interveni, uneori, două categorii de factori: atitudinile celorlalți (în ultimul moment, una sau mai multe persoane care exercită o anumită influență asupra consumatorului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pentru efort. EXERCIȚII PENTRU PRELUCRAREA MUSCULATURII TRUNCHIULUI 17. Partenerii sunt în poziția stând, spate în spate, de coate apucat, vor executa rotări de bazin, fără ca vreunul să se opună. Acest exercițiu va realiza o încălzire a musculaturii spatelui inferior mai pronunțată deoarece în anumite poziții partenerul va determina o creștere a amplitudinii mișcării. 18. Partenerii sunt în stând depărtat, unul lângă celălalt, cu picioarele apropiate (piciorul stâng al unuia cu cel drept al celuilalt), cu un braț întins în prelungirea corpului
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
specialiștilor, un cadru didactic ar trebui să acționeze în mod receptiv, flexibil și centrat pe aplicabilitatea cunoștințelor transmise, având în centrul atenției cerințele educaționale specifice elevilor în funcție de particularitățile individuale și de vârstă. Având în vedere că învățământul actual are un pronunțat caracter formativ, cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea unor metode de lucru activ-participative, în cadrul cărora elevul să fie pus în fața unor situații problematice care pot fi rezolvate prin eforturile proprii, să i se creeze posibilitatea de cercetare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Doina Iarcuczewicz. Cum? Doina Iarcuczewicz. A tăcut derutat. Era clar: colega mea, care făcuse și un rol excelent, era vizată pentru un premiu. Dar premiul pentru rol feminin a fost obținut de o actriță cu nume ușor de memorat și pronunțat. Dacă pe Doina ar fi chemat-o Popescu... sau măcar Bitănescu... Ca să nu ne supărăm însă, ni s-a oferit Premiul special al juriului. * 1992. Înființîndu-se secția de actorie-păpuși, la Universitatea "George Enescu", a fost adusă să predea o doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la Cosenza: atunci când revii în amintire prea des la primii ani de viață, înseamnă că moartea e pe-aproape. Să fi fost adevărat și pentru el? Dar de ce trebuia să moară, dacă de-acum nebunia lui fusese confirmată și sentința pronunțată? Desigur, trebuia să fie vigilent, să nu se lase luat de valul euforiei, o mișcare necugetată și ar fi fost dus, precum un miel de paște, în vreo piață, pe un postament de lemn uscat. Chipurile se îngrămădeau, nu pierduse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
totalitar; în fond, o aparentă stare de libertate controlată din umbră de un aparat represiv. Societatea modernă preferă o libertate totală de a face orice, de a-și alege liberă căile de funcționare, uitând, din păcate, că libertatea are o pronunțată valență spirituală care nu poate fi anulată. Singura întrebare care rămâne este aceea dacă vom ști ce să facem cu dreptul la libertate obținut și cum vom putea să o utilizăm pentru ceva cu adevărat creator, în spiritul tradiției creștine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asupra realității sociale prezente sau proiectate contribuie la conceperea unor strategii de armonizare când e vorba de atins scopuri comune. Concomitent cu practicarea multiculturalismului și neintrând în coliziune cuel,în multe probleme este nevoie, la nivel de țară și, din ce în ce mai pronunțat, și la nivel planetar, de realizarea unui consens axiologic și acțional (Zamfir, 1993; Iluț, 2004). 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familieitc " 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mare în cazul femeilor (50%) - este intervalul 23-26 ani, de aproximativ 61%. Interesant este că intervalul inferior (19-22) și cel superior (27-30) sunt aproape egale și mult mai mici ca pondere. Altfel spus, în cazul bărbaților avem un vârf pronunțat al curbei, repartițiile de o parte și de alta fiind simetrice. c) Este evident decalajul de vârstă între parteneri, în sensul că soțul are cu 3-4 ani mai mult. Fără a intra în detalii de calcul, să observăm doar că
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în 1967, în SUA existau încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu tot liberalismul pe care noi îl atribuim
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
beneficiilor o oferă despre dragoste și hotărârea de căsătorie este cea a partenerilor care vin pe piață făcând calcule de rentabilitate, caută informații pertinente și aleg în final o variantă maritală optimă. Cu toate că ponderea raționalului și a pragmaticului e mai pronunțată când e vorba de căsătorie decât în dragostea în sine, realitatea de toate zilele, ca și studiile sistematice empirice ne arată însă că pentru cei mai mulți tineri prospectarea „pieței”, cunoașterea celuilalt nu sunt strategii deliberate în vederea mariajului. Dragostea nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este diferența în sine a aprecierilor față de bărbat și femeie, ci faptul că aceste stereotipii sunt atât de înrădăcinate, încât chiar și experții în domeniu (indiferent de sex) le practică. În cele mai multe culturi și societăți, stereotipiile de sex sunt foarte pronunțate și, cu extrem de puține excepții, ele sunt în general pozitive în favoarea bărbatului și mai puțin pozitive pentru femeie. I. Broverman și colaboratorii (1970) au demonstrat experimental acest lucru, rugând experții clinicieni să examineze aceeași listă cu trăsături bipolare și să
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o asociere predominant pozitivă între bărbat” și „dezirabil” și una negativă (chiar dacă nu mare) între „femeie” și „dezirabil”. Sigur, ne-am putea gândi că aceste studii au fost efectuate în SUA, unde pragmaticul, logicul, raționalul au o valoare socială mai pronunțată. Oricum, datele etnografice arată că, în aproape toate culturile, de la femei se așteaptă să fie mai pasive, mai dependente, mai ascultătoare, mai emoționale, interesate mai mult de ceea ce simt alții, mai centrate pe casă și familie. De la bărbați se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îngrijirea copiilor bolnavi în 81% dintre cazuri participă mama, în 1% tatăl, în relația cu școala 57% mama, 9% tatăl. Doar în domeniul jocului cu copiii participarea este mai apropiată: 15% tații și 21% mamele. Datele anchetei relevă și o pronunțată reproducție socială a segregării de roluri domestice: fetele sunt solicitate în 57% dintre cazuri să spele vasele, în timp ce băieții în 40%; la ajutorul pentru curățenie în casă, 44% fetele, 28% băieții; la a se ocupa de fratele sau sora mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formulă este însă costisitoare și nici în cele mai drastice modele patriarhale nu a funcționat perfect, femeia având resurse să limiteze puterea bărbatului. Emanciparea economică și culturală a femeii pune tot mai acut problema deciziilor democratice în cuplul conjugal (din ce în ce mai pronunțat și cu participarea copiilor). Contractul implicit și delegarea autorității. În luarea de decizii colective intervine însă dificultatea armonizării intereselor (preferințelor). Dacă preferințele sunt aceleași, de exemplu, în consum alimentar, în consum cultural, în educația copiilor, în investirea bugetului în bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din documente și pe bază de interviuri biografice) a situației părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
6.3.1. Diferențieri marcante" Studiile întreprinse prin analiza fișelor medicale, prin chestionare standard sau prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
școala. Considerațiile expuse mai sus, privitoare la faptul că nu trebuie dezvoltată și cultivată o reprezentare excesiv negativă și pesimistă la adresa celor văduvi și a vârstnicilor în general, vizează cu precădere țările puternic dezvoltate economico-social; personal cred însă că, din ce în ce mai pronunțat, este și o realitate a țărilor din centrul și estul Europei, printre care și România. 6.5. Violența în familietc "6.5. Violența în familie" Ca și pentru alte subiecte ale familiei, literatura de anvergură este și aici cea americană
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a responsabilităților și sarcinilor în gospodărie este o tendință structurală în societățile democratice, dar divorțul „fără vină” contribuie la accentuarea acestei tendințe. Însă după cum se poate întrevedea din cele expuse mai sus survin și dezavantaje ale respectivei liberalizări. Cel mai pronunțat este acela că, fiind tratate egale cu soții la despărțire, femeile pierd practic economic, deoarece sunt dezavantajate grav ca posibilități materiale (centrarea pe viața casnică, în loc de cea profesională, inegalitate în salarizare, șansele mai mici de angajare după divorț etc.). Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-și estima compatibilitatea. Se adaugă, desigur, și faptul că sunt mai în vârstă, că au deja un domiciliu, că apare firesc în ochii lumii să reînnoade o viață intimă. Cauzele principale pentru care recăsătoririle se dezagreghează într-o măsură mai pronunțată decât prima căsătorie par a fi: așa cum am menționat deja, existența copiilor din căsătoria anterioară care, neavând aproape nici un cuvânt de spus în selecția partenerului, au prin caracteristicile și modul lor de comportare o putere extraordinară în de-selecția acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numai dispută, ci și formarea de coaliții mamă-copii, tată-copii, mai mult sau mai puțin active. Problema gestionării banilor, bunurilor și serviciilor este, de asemenea, una crucială în toate familiile, indiferent de natura lor. În familiile reconstituite, ea are un specific pronunțat, în sensul că după divorț există două gospodării: cea în care copiii sunt în custodie și cea noncustodială. Este foarte important cât de substanțial contribuie economic familia noncustodială, în particular părintele biologic, la întreținerea copiilor aflați în familia custodială. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sayad, 1998, p. 555): copiii au mai multe modele dintre care să aleagă, fiindcă în loc de o singură mamă și un singur tată au acum cel puțin trei părinți; o familie mai bogată cantitativ și calitativ oferă copiilor și o mai pronunțată flexibilitate, având în preajma lor valori, norme, idei, maniere de conduită, îndemnuri și surse motivaționale diferite; ei câștigă noi frați (vitregi sau pe jumătate vitregi), putându-se angaja în interacțiuni fertile și având acum în mare măsură grupul de similaritate (peer-group
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este dinspre complexul societal înspre familie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială este mult mai mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu specificarea anului 1359 ca an al „întemeierii statalității moldovenești", e una mai veche. O primă tentativă de ai conferi acestui an o atare semnificație a fost întreprinsă în primăvara-vara anului 2004. Și atunci, ca și acum, strădania avusese un pronunțat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare inițiative s-a diminuat treptat, aceștia renunțând, în cele din urmă, la suita de acțiuni la care asistăm astăzi. Probabil, acum miza electorală este una mai mare pentru partidul de guvernământ decât în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]