8,957 matches
-
„” (în ) este o povestire care începe ca un eseu și care a fost scrisă de poetul și prozatorul american Edgar Allan Poe. Ea discută impulsurile autodistructive ale naratorului, concretizate prin metafora simbolică a „demonului perversității”. Naratorul descrie acest spirit ca un impuls care tentează o persoană să facă acțiuni „numai pentru că simțim că "nu" ar trebui să le
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
cu scopul de a fi o farsă. Ea a fost inclusă apoi în volumul "Tales of the Grotesque and Arabesque" (1840), fiind publicată mai apoi în mai multe antologii. Prima traducere în limba română a fost realizată de poetul și prozatorul Grigore Haralamb Grandea și publicată în foileton la mijlocul anului 1878, sub titlul „Călătorie în Lună”, în ziarul "Resboiul" din București (nr. 337—347, 26 iunie - 6 iulie 1878). Această traducere a mai apărut cel puțin o dată până la sfârșitul secolului al
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
Eliade i-a spus de mai multe ori că „lumea este un camuflaj, că e plină de semne care trebuie descifrate cu răbdarea unui ghicitor în pietre”. Culianu considera că apelul la divinație stă la baza descifrării procedeului literar al prozatorului, iar criticul literar Monica Lovinescu l-a numit pe Mircea Eliade „litomantul incomparabil al literaturii române”. Tema principală a nuvelei o constituie experiența sacrului, care nu este precedată de unele semne ca în alte nuvele eliadești, ci anticipată de un
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
(n. 8 septembrie 1874, Gherășeni - d. 10 martie 1948, București) a fost un prozator, critic de artă și colecționar român. A fost director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor care era condus în 1918 de către Octavian Goga. A legat o prietenie strânsă cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a
Virgil Cioflec () [Corola-website/Science/335082_a_336411]
-
Ferenc Papp, alias Bálint István, Sün Sanyi, (n. 15 decembrie 1924, Biharia - d. 5 aprilie 2006, Târgu Mureș) a fost un prozator și traducător maghiar din România. A început liceul la Oradea, l-a continuat la Liceul Industrial din Brașov și l-a absolvit în 1942. A lucrat ca muncitor în timpul celui de-al doilea război mondial, apoi a fost soldat și
Ferenc Papp (traducător) () [Corola-website/Science/335337_a_336666]
-
cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoiași, cum apucară din părinți. Atâta-i ajungea capul, atâta făceau și ei pe vremea lor, Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească, unde-or fi acolo, că bună inimă mai aveau!”" Prozatorul Mihail Sadoveanu îl prezintă însă într-un mod cu totul fals în romanul proletcultist "Nada Florilor" (1950) ca pe unul dintre membrii Divanului ad-hoc care se opuneau Unirii Moldovei cu Muntenia. Aflat la pescuit pe malul Iazului Călugărului din Fălticeni
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: „Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Nada Florilor" să urmărească modul în care a crescut dragostea sa pentru oamenii umili, care erau siliți de societatea capitalistă să trăiască după legile unei civilizații rudimentare. Romanul a fost considerat de critici ca un episod de autobiografie spirituală a prozatorului care a completat volumul "Anii de ucenicie" (1944) dintr-o perspectivă apropiată de ideologia clasei muncitoare. Scriitorul evidențiază astfel contribuția intelectualității progresiste la luptele duse de clasa muncitoare, alături de țărănime, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost lăudat
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
al României (1926-1927) și guvernator al Băncii Naționale a României (1944-1945), membru de onoare al Academiei Române (din 1936). a fost fiul lui Ioan Alexandru Lapedatu, reputat profesor de limbi clasice la Gimnaziul Superior Greco-ortodox Român din Brașov (azi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), poet, prozator și publicist român transilvănean. A avut un frate geamăn, pe Alexandru I. Lapedatu, istoric, politician și președinte al Academiei Române. Gemenii au ramas orfani de tată la vârsta de un an și jumătate. În martie 1907 Ion I. Lapedatu s-a
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
(n. 4 februarie 1945, România - d. 13 martie 2014, Galda de Jos, România) a fost un regizor de teatru, actor și scriitor român. , regizor de teatru, eseist, dramaturg și prozator român, s-a născut în 4 februarie 1945 la București. Regizorul s-a stins din viață în data de 13 martie 2014 la Galda de Jos, în județul Alba. Fiul lui Mihai Manea muzician și profesor universitar și al Vasilicăi
Aureliu Manea () [Corola-website/Science/331533_a_332862]
-
la Institutul de literatură „Maxim Gorki” din Moscova. În 1992 a absolvit un curs de specializare postuniversitară la Universitatea din Cleveland (Ohio). Poet, scriitor, eseist, profesor. A fost reporter și marinar, agricultor și profesor al unei noi discipline: ecosofia, poet, prozator și pedagog la o școală de socotitori, militant pentru ecumenismul monoteist, director de reviste, globe-trotter, colecționar și restaurator de icoane vechi, realizator de filme TV, președinte de partid politic, șomer (1982-1990). Din 1954 participă alături de George Ivașcu la relansarea revistei
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
în arabă عبد الحميد بن يحيى الكاتب) a fost un scriitor arab din perioada califatului omeiad. Acesta a ocupat de asemenea funcția de secretar al ultimului calif omeiad, Marwan al II-lea. Abd-Al-Hamid bin Yahya l-Katib reprezintă unul dintre primii prozatori ai culturii arabe. Acesta a fost un musulman de origine non-arabă, născut în jurul anului 688, cel mai probabil undeva în Iraq. A studiat la Kufa, unul dintre cele două cele mai importante centre de cultură a lumii arabe medievale, unde
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
Grigore Haralamb Grandea (n. 26 octombrie 1843, Țăndărei, județul Ialomița - d. 8 noiembrie 1897, Bacău) a fost un poet, prozator, jurnalist și traducător român. Părinții săi erau Haralambie Georgiu (Grandea), un negustor de origine aromână, și soția sa Maria ("născută" Baldovin). A studiat la Școala Națională de medicină și farmacie (1855-1859) și, intermitent, la Liceul Sfântul Sava din capitala București
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
a Morții. Ea este una din contribuțiile valoroase ale lui Creangă în literatura română și a devenit un punct de referință familiar pentru criticii literari și publicul din România și Republica Moldova. Ea a inspirat în special un basm dramatic al prozatorului moldovean Vlad Ioviță ce a stat la baza filmului moldovenesc " Se caută un paznic", regizat de Gheorghe Vodă în 1967. Un soldat rus pe nume Ivan a fost lăsat la vatră după ce slujise în armată încă din copilărie și a
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
în 1983 ca sursă de bază pentru o adaptare dramatică pentru teatrul românesc. Potrivit cronicarului teatral Sanda Diaconescu, textul a fost completat cu fragmente din alte scrieri ale lui Creangă și, în general, cu „nestemate din arhaicul tezaur folcloric românesc”. Prozatorul Alecu Popovici a realizat o altă dramatizare a poveștii care s-a jucat la Teatrul „Ion Creangă” din București în regia lui Cornel Todea și a participat în 1993 la Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii din Grecia. O altă
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
de actorul și regizorul moldovean Ion Sapdaru și a fost reprezentată în special la Teatrul Național din București, având premiera la 27 noiembrie 2009. Filmul moldovenesc "Se caută un paznic" (1967), regizat de Gheorghe Vodă după un scenariu scris de prozatorul Vlad Ioviță, a avut ca punct de plecare povestea „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă și a reprezentat un exemplu timpuriu de cinematografie moldovenească. El a fost produs de studioul cinematografic „Moldova-Film” din Chișinău și are o durată de aproximativ
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
, pe numele său real Alexandru-Antonio-Lascar-Cesare Zamfirescu, (n. 18 martie 1892, Roma, Italia - d. 24 februarie 1968, București) a fost un diplomat, prozator și traducător român. Era fiul diplomatului și prozatorului român Duiliu Zamfirescu și al soției acestuia, italianca Henriqueta (născută Allievi). S-a născut în 1892 la Roma, unde tatăl său îndeplinea în acea vreme funcția de secretar II al Legației României
Alexandru Duiliu Zamfirescu () [Corola-website/Science/335663_a_336992]
-
, pe numele său real Alexandru-Antonio-Lascar-Cesare Zamfirescu, (n. 18 martie 1892, Roma, Italia - d. 24 februarie 1968, București) a fost un diplomat, prozator și traducător român. Era fiul diplomatului și prozatorului român Duiliu Zamfirescu și al soției acestuia, italianca Henriqueta (născută Allievi). S-a născut în 1892 la Roma, unde tatăl său îndeplinea în acea vreme funcția de secretar II al Legației României. A urmat școala primară și o parte a
Alexandru Duiliu Zamfirescu () [Corola-website/Science/335663_a_336992]
-
numai că a redus rezistența publicului american față de roman ca formă literară, dar adaptările sale ulterioare au contribuit la transformarea unor segmente de public creștin în spectatori de teatru și film. Prima traducere în limba română a fost realizată de prozatorul și poetul ardelean Ion Gorun (1863-1928) și publicată în perioada interbelică sub titlul "Ben Hur" (Editura Ig. Hertz, București, f.a.; reeditată de Editura Hermes din București în 1992, de Editura Prietenii Cărții din București în 1999, de Editura Gramar Mondero
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
(n. 17 august 1958 în județul Dolj) este un scriitor român, prozator, si eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO). În perioada anilor 1973-1978 a urmat cursurile Liceului Colegiul Național Frații Buzești din Craiova, fiind membru al cenaclului școlar și colaborator al revistei liceului
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
2013 la editură Tipomoldova din Iași. Este prezent cu comunicări în antologiile "Autoritatea valorii, valoarea autorității", "Eminescu & Caragiale", "Fizionomia spațiului public românesc", apărute la editură Aius din Craiova,în anii 2000-2005. De asemenea, este prezent în volumul de antologie "Zonă. Prozatori și poeți timișoreni", apărut la Editură Marineasa din Timișoara, în anul 1997, precum și în "Dicționarul bio-bibliografic al scriitorilor români din anii 80-90", apărut în anul 2000 la Editură Paralelă 45, coordonat de Ioan Bogdan Lefter. Este prezent în Antologia „Cele
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
lui Leucuța: ” Sentimentul de abandon, descoperit de modernul Baudelaire în viață și viciile Parisului secolului al XIX-lea, e reluat acum cu o îndârjire sinucigașa - să o numim nihilism - nu numai de autorul românului, ci de o întreagă pleiada de prozatori tineri, botezați de critică, mizerabiliști.” Autorul consacrat Alexandru Petria scria, într-o recenzie publicată pe catchy.ro ”Firele narative ale «Laptelui negru al mamei» sunt că o bandă de scoci dezlipita de pe realitatea zilelor noastre, rămasă cu de toate pe
Laptele Negru al Mamei () [Corola-website/Science/332951_a_334280]
-
(n. 21 noiembrie 1910, Brăila - d. 29 august 1975, București) a fost un prozator român. El a scris poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie și cărți pentru copii, fiind însă cunoscut ca autor de romane polițiste și mai ales a celor nouă romane de spionaj, care prezintă
Theodor Constantin () [Corola-website/Science/333625_a_334954]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
(n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, județul Teleorman - d. 29 iulie 1944, Alba Iulia) a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena (1888 - 1963 Polibiada (Lisandra) Pena (1888 - 1971). Mort în război, perceptorul - scriitor este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]