9,301 matches
-
student (Theodor Vârgolici, În nr. 10) Horă pentru Gospodăria Agricolă Colectivă, Un text În căutarea melodiei sale (Eugen Frunză, ibidem)• Să ia aminte domnii (Costin Ștefănescu, În nr. 16)• Răvașul tractoristului (A. Năfrămiță, nr. 17)• Lisandru (Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de Pietroșița sub Ratei (Victor Tulbure, ibid.) Prășitorii (Ion Zăgan, nr. 22)• Liniște În concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora-n care cad canoane. Ca-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile se-ndoaie peste roade/de calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă delta-n valuri ca o șubă/rămasă-n seară plină de noroade. Ce doldora de spice, - nelumească/mocirla piere cu posomorâțiiă N-au s-o mai afle aici, să o găsească
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
umanitarism burghez. Nu lamentații pacifiste Înlănțuie În continuare pana artistului. Detaliul consemnat În versurile amintite mai sus ajută poetului să pună În lumină trăsăturile morale superioare ale ostașului sovietic liberator. (Ă). Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod al educației comuniste: «Și-n piață, chiar În piața pe unde calci acuma, Zbură din tanc o fată cu pletele de foc. Cu grijă strânse pruncul la piept cum face muma Și-l ridică spre soare ținându-l de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
publică nuvele și În general foarte puțină literatură. Inițiativa luată acum doi ani de Scânteia de a publica În suplimentele ei de duminică nuvele și schițe legate de problemele cele mai acute ale procesului de construire a socialismului a dat roade Îmbelșugate. În tot acest răstimp Scânteia n-a Încetat să sprijine pe nuveliști, publicându-le operele. Nume valoroase s-au afirmat pentru Întâia oară la Scânteia. Exemplul ei ar trebui urmat și intensificat cât mai mult de revistele și publicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului se Întunecă și se Încordează, În căutarea cauzelor care au dus la rele? (Ă). Așa e critica pe care partidul și poporul ne-o face atunci când pe ogorul artei apare un rod atacat de cine știe ce boală: o critică severă și plină de grijă. Căci nu-i cu nimic mai puțin important decât hrana trupului, hrana pe care o dăm minții și sufletului poporului nostru. Ea trebuie să dea forțe vii oamenilor, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vasile Iosif, progresul realizat de Constanța Tudorache de la poezia slabă publicată În placheta Zece poeți tineri la poemul Închinat tovarășei Ana Pauker, publicat În Viața românească, sunt tot atâtea dovezi grăitoare ale creșterii vizibile de care dau dovadă studenții școlii. Roadele muncii lor se vor oglindi de altfel Într-o antologie care va apare În curând. Critica adusă de Scânteia prin articolul Când poetul se depărtează de viață, atrage atenția asupra acestei probleme. Absolvenții „Școlii de Literatură și Critică Literară” trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare”. Maria Banuș. - Când asasinii devin gentili. În: Scânteia, nr. 2115, 11 aug. xxx Cărți ce oglindesc o rodnică muncă. - Ibidem, nr. 2041, 18 mai. Mihail Novocov. - Un rod minunat al luptei partidului. În Flacăra.nr 18 (174), 5 mai 21. xxx Cărți apărute În cinstea aniversării Partidului. Două romane ale construirii socialismului („Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu și „Oțel și pâine” de Ion Călugăru). În: Flacăra, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lăuntrică, prin tradițiile și valorile promovate, își pune amprenta - cel puțin - asupra realităților arhitectonice și economice ale orașului din care face parte; 3. Hărțile urbane privind structura socio-economică sau profesională, modul în care locuitorii se așează în teritoriu nu sunt rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a evita plata taxelor de la barierele orașului și de a-și vinde toată marfa cât mai repede, preferau să-și comercializeze produsele înainte de intrarea în oraș. Asaltați de ofertele, de multe ori înșelătoare, ale intermediarilor, oamenii satelor ajungeau să vândă rodul muncii lor pentru prețuri derizorii. Un raport înaintat Ministerului Agriculturii (19 august 1902), descrie foarte clar acest tip de comerț: „(...) câte 40-50 de inși, misiți și copii nevârstnici, pe la ora unu noaptea, se înșiră pe drumuri unu câte unu, afară de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a autorizat-o pe Aneta V. Kogălniceanu „de a da reprezentație de cinematograf, seara și la matineuri, în grădina și sala de la imobilul său din strada Bacău-Piatra nr. 17” - cu o îndrăzneală aproape indecentă, acesta purta denumirea de „grădina-cinema <<Imperial>>”. Rod al unor investiții minimale, cu un impact public minor, acestea aveau să și înceteze activitatea la scurt timp de la apariție. În februarie 1927, Direcția Teatrelor de pe lângă Ministerul Cultelor și Artelor a solicitat primăriei Bacău să pună în vedere antreprenorilor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poporului român și alte studii de psihologie socială). Mai mult decât oricând, este imperios necesar să găsim răspunsuri pertinente la următoarele întrebări: Ce ne caracterizează cu adevărat, ca individ în sine, ca popor? Cine suntem? Pentru că ziua de azi este rodul celei de ieri, am căutat să schițăm unele răspunsuri posibile prin cercetarea evoluției orașului Bacău de la jumătatea secolului al XIX-lea și până la sfârșitul perioadei interbelice, punând în valoare omul - principalul factor care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
măsura cea mai eficace pentru dezvoltarea puterii regale a fost generalizarea, prin același Ludovic al IX-lea, a apelului la justiția regelui: imageria populară, care îl reprezintă exercitînd această justiție sub stejarul de la Vincennes, nu este greșită (document, p.143). Roadele creșterii Bogăția regatului. Progresele puterii regale merg mînă în mînă cu acelea ale bogăției regatului. Probabil către 1250 este atins cel mai bun echilibru între populație și resursele solului, ținînd cont de posibilitățile tehnice ale epocii. Acțiunea de defrișare este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIII-lea declară război Spaniei în 1635 și împăratului în anul următor. Prost pregătite, trupele franceze suportă mai întîi cîteva eșecuri, mai ales la Corbie, în 1636, dar enormul efort de război întreprins de Richelieu sfîrșește prin a da roade. Tînărul duce de Enghien, viitor prinț de Condé, îi bate pe spanioli la Rocroi, la 19 mai 1643, iar cinci ani mai tîrziu, victoria lui Condé la Lens și marșul victorios al lui Turenne asupra Vienei, în alianță cu suedezii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două echipe, cea a ziarului Le National, republican moderat, și cea a ziarului La Reforme, radical. Ministrul cel mai ilustru este poetul Lamartine, la vremea aceea în culmea gloriei sale. Primele săptămîni ale tinerei Republici cunosc triumful "spiritului de la 1848", rod al unui interes generos pentru Poporul suferind și pentru popoarele oprimate, al unei mari dorințe de fraternitate, al romantismului (document 1, p.299). Scena o dată citată a preotului binecuvîntînd arborele libertății în piața satului reflectă bine acest moment de unanimitate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capețian (1180-1328), 132 Marii Capețieni, 133 Filip August și Ludovic al XVIII-lea, 133 Ludovic cel Sfînt, 134 Filip al III-lea și Filip al IV-lea, 134 Perfecționarea instituțiilor, 135 Creșterea domeniului, 135 Instituțiile locale, 136 Instituțiile centrale, 136 Roadele creșterii, 137 Bogăția regatului, 137 Renașterea urbană, 138 Paris, 139 Tîrgurile din Champagne, 140 Strălucirea franceză, 140 Civilizația franceză, 140 O politică de prestigiu, 142 Semne de sufocare, 142 Document: Justiția lui Ludovic cel Sfînt, 143 12. Războiul de O
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
posibilitatea să se strecoare între ea și balena lui Stubb. Atunci Stubb se apropie repede cu ambarcațiunea lui de balenă și, strigînd către cei de pe Pequod pentru a-i pune la curent cu intențiile sale, purcese numaidecît să-și culeagă rodul șireteniei lui diabolice. Apucîndu-și sapa ascuțită, începu să taie o gaură în trupul balenei, cam înapoia aripei dorsale. Ai fi zis că-și sapă o pivniță chiar în mare; în cele din urmă, sapa lui atinse coastele descărnate, scoțîndu-le la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vreme calmă și plăcută, marinarii rămîneau cîte douăsprezece, cincisprezece, optsprezece sau douăzeci de ore în ambarcațiunile lor, vîslind de zor sau arborînd velele, pe urmele balenelor; alteori așteptau liniștiți, cîte șaizeci sau șaptezeci de minute în șir, apariția lor. Dar roadele acestei așteptări erau destul de neînsemnate. în asemenea momente, cînd plutești o zi întreagă, sub un soare blînd, pe o mare legănată de o hulă domoală, așezat într-o ambarcațiune ușoară ca o luntre de mesteacăn, parcă amestecîndu-te cu valurile înseși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Vai, căpitane, căpitane! Suflet ales! Inimă bătrînă și totuși mare! Ce rost are să vînezi peștele acela blestemat? întoarce-te cu mine! Să fugim de pe aceste ape ucigătoare! Să plecăm acasă! Starbuck are și el o nevastă și un copil, rod al tinereții lui tandre și frățești, așa cum Ahab are un copil, rod al bătrîneții lui afectuoase și grave, ca dragostea părintească. Hai să plecăm! îngăduie-mi să schimb chiar în clipa asta direcția vasului! O, căpitane, cu cîtă bucurie și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rost are să vînezi peștele acela blestemat? întoarce-te cu mine! Să fugim de pe aceste ape ucigătoare! Să plecăm acasă! Starbuck are și el o nevastă și un copil, rod al tinereții lui tandre și frățești, așa cum Ahab are un copil, rod al bătrîneții lui afectuoase și grave, ca dragostea părintească. Hai să plecăm! îngăduie-mi să schimb chiar în clipa asta direcția vasului! O, căpitane, cu cîtă bucurie și voie bună ne vom întoarce în bătrînul nostru Nantucket! Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndreptăm spre Nantucket! Hai, căpitane, stabilește direcția și să pornim la drum! Uite, nu-i așa că vezi fața băiatului la fereastră? și mîna copilului de pe deal? Dar Ahab își feri privirea; tremura ca un pom veșted, din care cade ultimul rod putrezit. Ă Ce să fie? ce forță fără nume, de nepătruns și peste fire? ce zeu și stăpîn ascuns, ce împărat nemilos și crîncen mă împinge mereu din spate, silindu-mă, în ciuda tuturor pornirilor și dorurilor mele firești, să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și coerența ideatică, prin decuparea totdeauna inspirată a citatelor-argument. Eseul se întemeiază pe un scenariu critic dedus din viața și opera mentorului Junimii. Nucleul genetic se află în observația că valoarea exemplară și modelatoare a criticului în spiritualitatea românească este rodul unei angajări existențiale totale. Revelația acestei necesități Maiorescu a avut-o de tânăr și - observă M. pe baza jurnalului - acesta „se construiește ca om de mare format”, pentru a se pune „cu o totală dăruire” în serviciul neamului său: acțiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
în Țara Românească necontenitele lupte pentru domnie opreau orice silinți spre lumină, spre artă." În acest veac, avântul de cultură e mare, în Moldova, ocrotit de Ștefan cel Mare, pe când în Muntenia "împrejurările au fost și mai puțin prielnice... și rodul învățăturii a răsărit și mai slab"2 . În Moldova, în acest veac, apare și istoriografia, bineînțeles în slavonește. Existența unor scrieri istorice, oricât de rudimentare, e un mare pas spre cultură. În toată vremea, cultura slavonă a fost mai serioasă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu o putere covârșitoare. 1 Pentru Eminescu, Revoluția Franceză e datorită "instinctelor celtice", iar mișcările revoluționare din Rusia, "instinctelor tartare" (Culegere... p. 98, 99.) ăArt. Elementele streine, Timpul, 30 iulieî. Formele politice și sociale europene, introduse în țară, își dăduseră roadele. Înainte de a fi introduse acele forme, toate clasele sociale își puseseră mari speranțe în ele. Chiar boierimea mai inteligentă, nevăzând o mare primejdie în ele, le îmbrățișase. Iar țăranii, câți or fi știut de reformele ce se pregătesc, vor fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fără rezervă ai culturii apusene, ca și acei care au fost numai critici refractari ai oricărei activități novatoare, au trebuit, fatal, să greșească. Ei n-au avut atitudinea necesară, unica necesară, pentru a face ca cultura apuseană să dea aici roadele cele mai bune. Cei dintâi au căutat să introducă și ceea ce nu trebuia, cei de-ai doilea au căutat să oprească a se introduce și ceea ce trebuia. De aceea am accentuat cu toată puterea meritul școlii critice moldovenești, reprezentată strălucit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care voiau aceste lucruri nu putea să fie decât o predică în pustiu. Iar retragerea în expectativa critică a atâtor capete eminente - absența atâtor capete eminente de la munca pentru a merge, cuminte și cu discernământ, mai departe - și-a dat roadele sale. Și această absență, pe lângă alte lucruri, explică starea în care suntem astăzi. Căci, dacă limba literară a fost ferită de marile primejdii și urmează a se fixa pe încetul, poate prea pe încetul; dacă literatura românească a devenit autonomă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]