9,222 matches
-
Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan, Memoria - preț al libertății, CL, 2003, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2003, 202-204. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
priincioasă vizita pe meleagurile geților pentru că mulți dintre ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă cu mare vînzoleală spre cuibul neînfricaților geți care brăzdau nemărginirea ținutu- rilor ca balaurii curcubeului pe cer. Auzind zarva iscată de perși, olăcarii geți care pîndeau(pentru că ei încă nu erau învățați să monitorizeze borta curului) tulburarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
continuare ne îndobitocesc cu zel că aceasta ne-a dat-o destinul! Faptul că în cultura română nu există un cuvînt scris despre aceste tăblițe de plumb deși unii știau de existența lor în urmă cu 135 de ani, dovedește spaima pe care o trăiesc aceste lepădături ale neamului nostru care vreau să ne călărească în continuare cu mitul latinității imperialiste așa cum ne-au călărit tovarășii comuniști cu mitul echității socialiste. Trebuie să distrugem aceste structuri de gașcă ce s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lumii. Și înaintînd prin negura timpului, tăblița 22 îl scoate din uitare pe Dromixto(Dromichete) care era conducătorul cetății Sirmio și făcea instrucție cu armata gloatei cînd deodată un corp ceresc s-a năpustit asupra lor lovindu-i pe jumătate. Spaima a fost mare dar Dromichete i-a convins că este bine să se roage toți și să se liniștească. ,,Sfîntul Zabelio a judecat și a dat armatei populare a cetății Sirmio condusă de Dromixto, acel soare arzător care i-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spre fabulos. Suflete simple, țăranii și ciobanii sunt, în același timp, minți limpezi, lucide, naturi sănătoase, care, chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor, nu se pierd cu firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă, a lui Dănilă Prepeleac și a lui Stan Pățitul. Irizările mitice participă la întocmirea unui spectacol realist, Fata ursului fiind o snoavă dramatizată, o sottie, până când intervine un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea principiului totalitar-dictatorial, al ierarhiei de comandă. Răsturnarea valorilor, tipică revoluțiilor culturale de pretutindeni, urmează a fi înlocuită de primatul competenței și capacității personale. Nu ierarhii politice și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comportamentale prezentate în tabelul nr. 2.1. alcătuiesc ceea ce este cunoscut răspuns de luptă-sau-fugă (de asemenea numit reacție de urgență). Tabelul nr. 10.1. Simptome ale anxietății Somatic Comportamental Emoțional Cognitiv Ieșirea la suprafață a interferențelor dificile Evadare Senzație de spaimă Anticiparea răului Tensiune musculară Evitare Groază Exagerarea pericolului Ritm cardiac accelerat Agresivitate Insomnie, neliniște Probleme de concentrare Respirație accelerată Răceală în comportament Iritabilitate Hipervigilență Respirație adâncă Scăderea apetitului de răspuns Neliniște, predispoziție la meditație Contracții ale splinei Frica de a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asupra fobiilor demonstrând că fobia poate fi foarte ușor creată prin condiționarea clasică. În acest caz, stimului necondiționat (US, unconditioned stimulus) a fost zgomotul puternic creat de izbirea metalului, iar răspunsul necondiționat (UR, unconditioned response) a fost răspunsul copilului de spaimă la astfel de sunet. Stimului condiționat (CS) a fost șobolanul alb, iar răspunsul condiționat (CR) a fost răspunsul de frică pentru animalele cu blană albă (aici, șobolanul alb). Dacă Micul Albert ar fi fost după aceea expus unui șoarece alb
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bazată pe experiență). În conformitate cu aceasta, oamenii pot să-și dezvolte fobiile uitându-se la altcineva experimentând o frică imensă drept răspuns la o situație. De exemplu, copiii mici învață că șerpii sunt înspăimântători când părinții lor au reacții severe de spaimă văzând șerpi (Bandura, 1969261; Mineka, 1985262). O altă extindere a teoriei behavioriste asupra fobiilor pare să răspundă unei întrebări interesante despre fobii: "De ce oamenii dezvoltă fobii la anumite fobii sau situații și nu la altele?" (deSilva, Rachman & Seligman, 1977263; Mineka
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera sa poetică de factură romantică, axată pe "trăirea autentică a spaimei thanatice"32. Alți autori nu corespund canoanelor literare, figurând în DSR ca scriitori minori. Este și cazul scriitorului Scarlat Callimachi, menționat cu principalele volume de creație, prezentat ca autor modest de poezie și teatru. Artur C. Enășescu se impune doar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Genunchiul julit doare. Copilul plânge. Mai întâi îl luăm în brațe, ca să se simtă în siguranță. Îl consolăm - știm că doare, dar o să treacă - și abia apoi, când durerea a trecut și lacrimile s-au zvântat, cât încă mai rămâne spaima, putem sa-i spunem: „Ai văzut ce se întâmplă dacă ...?” și așa mai departe, discursul de rigoare, pe un ton cald din care el să înțeleagă că nu ne preocupă decât siguranța lui. Nu-l speriem cu doctorul care va
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându-se, își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru Anca. O creație puternică, modelată sub înrâurirea scriitorilor ruși, este Ion, nebunul mistic, condamnat pentru o crimă pe care nu o săvârșise. Fugit de la ocnă și ajungând, printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de servitoare și de un cor feminin, fapt care arată că scena se desfășoară într-o atmosferă festivă, în afara câmpului de luptă. Când apar, foarte rar, în scene de bătălie, femeile sunt plasate în spatele zidurilor de apărare, jelind, răvășite de spaimă și durere în urma înfrângerii devastatoare sau sunt în prizonierat, își protejează copiii și oferă hrană și apă altor prizonieri. Toate aceste ipostaze ale vizualității selectate de Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale lumii mesopotamiene
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
necontrariată, de o vibrație aproape modernă („Cu a ta putere, / Grije când am multă, / Tu, Doamne, mi-ascultă / Ruga din tăcere”) la strigătul, frânt, al celui „încungiurat de adâncuri”, lunecând într-o tăcere a „smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
dacă el se va trezi din nou și cînd... Odată cu trecerea timpului, femeia se descurajează, devotamentul o apasă tot mai mult. Vocea ei, mai întîi timidă și ezitantă, se întărește treptat și începe să-i povestească bărbatului adormit îndoielile și spaimele ei, apoi rătăcirile, suferințele, suma ireductibilă a ranchiu nilor sale, frustrările, umilințele îndurate ca urmare a unor tradiții ce nu menajează deloc femeile. Finalul nu intră în tiparele romanești occidentale ; bărbatul se trezește subit din comă și "pocnește", ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Singurul care se dovedește pînă la urmă puternic, de un curaj malefic, e puștiul, maestrul narativ al acestui crescendo incandescent. Sukkwan Island e o carte tulburătoare, care deranjează în multe privințe, de la situațiile absurde pînă la brutalitatea relațiilor umane, de la spaimele cotidiene la cele infinit mai greu de vindecat și controlat ale coșmarului nocturn care, treptat, nu se mai retrage în faldurile obscure ale inconștientului, ci invadează realul... Ce visezi? Roy se gîndea și nu găsea niciun răspuns. Avea impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
parte cînd în alta și afirmînd în ultimă instanță, prin această duplicitate asumată, identitatea de structură a celor două tipuri de totalitarisme, premisa disprețului pentru ireductibilul ființei individuale, cultivarea masificării, a nivelării submediocre, a sufocării discernămîntului, a neîncrederii generalizate, a spaimei pînă la dimensiuni mitice și, desigur, a unor sancțiuni menite să distrugă, dacă nu existența fizică, cel puțin pe cea spirituală. Doar că, totuși, comunismul era mai simplu și mai rudimentar în cons trucție, relativ previzibil, iar printre șefi, rareori
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fără gust, fără nimic, alături de o soție și un fiu care nu au habar de nimic. Își povestește cerul gri și ploaia nesfîrșită, țara rănită și subit ostilă, dar, mai presus de orice, își înmoaie degetul în propria trădare, în spaima sa de trădător, în singurătatea și deruta sa. Iar Antoine îl însoțește în această călătorie la capătul nopții. În romanul precedent, cititorul era îndemnat să împărtășească durerea celui trădat. Acum, i se cere ceva mult mai grav, să împărtășească chinurile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și să reacționeze coerent, eul cioranian este scindat, el însuși locatar precar al unei contradicții cu sine : 17 ianuarie 1958 Acum cîteva zile... Mă pregăteam să ies cînd m-am privit în oglindă ca să-mi aranjez fularul. Și deodată, o spaimă inexprimabilă : cine este bărbatul ăsta ? Imposibil să mă recunosc. Degeaba îmi identi ficam pardesiul, fularul, pălăria, nu știam cine eram; căci nu eram eu. Și ceva mai departe, pe 24 februarie 1960, Astăzi, în timp ce-mi scriam numele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sinceră a unui principiu etern de ordine și justiție, căci nu există putere decât în principii; ele singure sunt flacăra inteligențelor, punctul de raliere al convingerilor rătăcite. În timpurile din urmă, o tresărire universală a parcurs, ca un fior de spaimă, întreaga Franță. Doar la auzul cuvântului comunism, toate existențele s-au alarmat. Văzând cum apar în ziua mare și aproape oficial sistemele cele mai ciudate; văzând cum se succed decrete subversive, care pot fi urmate de decrete încă și mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nu masca sa va împlini minunăția; și spolierea legală va încerca mult și bine să împrumute numele de fraternitate, figura sa, formulele și însemnele sale; ea va fi întotdeauna doar un principiu al discordiei, al confuziei, al pretențiilor injuste, al spaimei, al mizeriei, al inerției și al urii. Ni se face o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur adevărat că libertatea, egalitatea în fața legii înseamnă justiție. Dar justiția exactă rămâne neutră între bogat și sărac, între cel puternic și cel
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
absolute". Eu răspundeam: Dacă nu aveți decât acest lucru în vedere, acționați prin camerele voastre de comerț". Mi se mai spunea: "Cuvântul Liber-Schimb înspăimântă și îndepărtează succesul." Nimic nu era mai adevărat decât acest lucru; dar eu trăgeam din însăși spaima cauzată de acest cuvânt cel mai puternic argument pe care îl aveam în favoarea adoptării sale. Cu cât înspăimântă mai mult, afirmam eu, cu atât acest lucru dovedește mai mult că noțiunea de Proprietate se șterge din spirite. Doctrina Prohibiționistă a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
e una, supremă, a lui Camil Petrescu, ale cărui piese nu sunt decât variante mai mult ori mai puțin perfecte - continuă interpretul - nu e, cum s-a spus, una de idei, ci a lipsei de adversari demni să schimbe idei. Spaima lipsei de adversari nu e decât nostalgia preopinenților ideali. Scriitorul a văzut idei pe care, în absența stăpânilor, și le-a înfipt ca pe niște săbii de argint în propriul trup.” Textul aparține secțiunii care deschide Cronici literare și care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
groapă mîinele Scheletele hidoase. Se face însă exces de macabritate și de diminutive ("zînuliță", "aripioară", "drăguliță"). Dar prin Mihnea și baba, capodopera întregii sale lirice, Bolintineanu devine un Bürger, un Jukovski al nostru. Prologul are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha se plânge prin triste suspine, Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha se plânge prin triste suspine, Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat carpatin, în care esențial
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]