11,425 matches
-
înălțime, și 38 metri lățime, fiind păzit de patru statui ale lui Rameses al II-lea. Sus, pe fațadă este sculptat un șir de babuini, zâmbind răsăritului. Deasupra intrării este inscripționat numele regelui Ser-Ma'at-Ra, iar între picioarele giganticelor statui se găsesc mai multe sculpturi mai mici ale familiei lui Ramses al II-lea: mama sa, Mut-tuy, soția sa Nefertari, precum și fii și fiicele lui. Pe pereții templului este descrisă bătălia de la Kadesh, purtată de Ramses cu hitiții. Este un
Abu Simbel () [Corola-website/Science/298539_a_299868]
-
Ramses al II-lea: mama sa, Mut-tuy, soția sa Nefertari, precum și fii și fiicele lui. Pe pereții templului este descrisă bătălia de la Kadesh, purtată de Ramses cu hitiții. Este un templu unic și datorită modului în care Soarele luminează patru statui din interiorul templului, statui ale Ra-Harakhte, Ptah, Amun-Ra, și Rameses II,zeificat, doar în două zile din an 21 februarie, ziua regelui, și pe 22 octombrie, ziua încoronării sale. Este situat mai la nord de templul mai mare fiind dedicat
Abu Simbel () [Corola-website/Science/298539_a_299868]
-
mama sa, Mut-tuy, soția sa Nefertari, precum și fii și fiicele lui. Pe pereții templului este descrisă bătălia de la Kadesh, purtată de Ramses cu hitiții. Este un templu unic și datorită modului în care Soarele luminează patru statui din interiorul templului, statui ale Ra-Harakhte, Ptah, Amun-Ra, și Rameses II,zeificat, doar în două zile din an 21 februarie, ziua regelui, și pe 22 octombrie, ziua încoronării sale. Este situat mai la nord de templul mai mare fiind dedicat de Ramses II zeiței
Abu Simbel () [Corola-website/Science/298539_a_299868]
-
regelui, și pe 22 octombrie, ziua încoronării sale. Este situat mai la nord de templul mai mare fiind dedicat de Ramses II zeiței Hathor, zeița frumuseții și dragostei, și prin aceasta frumoasei sale soții Nefertari. Fațada este străjuită de șase statui, patru ale lui Rameses II și două ale lui Nefertari. Interesat este faptul că cele șase statui sunt egale ca înălțime, lucru neobișnuit pentru Egipt și semn al respectului pentru Nefertari. Integritatea teplelor a fost amenințată de creșterea nivelului apelor
Abu Simbel () [Corola-website/Science/298539_a_299868]
-
fiind dedicat de Ramses II zeiței Hathor, zeița frumuseții și dragostei, și prin aceasta frumoasei sale soții Nefertari. Fațada este străjuită de șase statui, patru ale lui Rameses II și două ale lui Nefertari. Interesat este faptul că cele șase statui sunt egale ca înălțime, lucru neobișnuit pentru Egipt și semn al respectului pentru Nefertari. Integritatea teplelor a fost amenințată de creșterea nivelului apelor Nilului în urma construcției barajului de la Assuan în anii '60, dar printr-un model de cooperare internațională a
Abu Simbel () [Corola-website/Science/298539_a_299868]
-
arhitectului fiind de fapt aceea de a realiza o scară pe care sufletul faraonului să poată urca la cer. În jurul piramidei în trepte, Imhotep a ridicat un întreg complex, ce include mai multe temple și pavilioane legate prin tuneluri, precum și statui ale lui Djoser, însă până în prezent doar o parte a acestui vast ansamblu a fost scoasă la lumină. În timpul lucrărilor de excavare desfășurate la începutul secolului trecut, în camera funerară s-a descoperit o statuie a faraonului Djoser, păstrată astăzi
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
pavilioane legate prin tuneluri, precum și statui ale lui Djoser, însă până în prezent doar o parte a acestui vast ansamblu a fost scoasă la lumină. În timpul lucrărilor de excavare desfășurate la începutul secolului trecut, în camera funerară s-a descoperit o statuie a faraonului Djoser, păstrată astăzi la Muzeul Național din Cairo. Camera este parțial acoperită cu plăci ceramice de culoare albastră, iar inscripțiile de pe pereți demonstrează că era vorba de o incintă funerară. Unele dintre ziduri sunt împodobite cu sculpturi reprezentând
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
primăria municipiului folosește o nouă stemă în actele oficiale. Aceasta a fost realizată de o elevă de liceu în anul 1995, în cadrul unui concurs inițiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, deasupra cărora este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
politică militară activă frontierele statului și a rămas celebru pentru bătălia de la Kadesh cu hitiții pentru controlarea Siriei. Ramses II a construit monumente mărețe precum Marele Coridor din templul lui Amon de la Karnak și multe dintre templele de la Abu Simbel, statuile de aici ale faraonului având dimensiuni uriașe. Unul dintre cei mai renumiți faraoni ai Regatului Nou este Tutankhamon, pe plan istoric un faraon lipsit de importanță, dar care, datorită descoperirii în 1922 a mormântului său din Valea Regilor aproape intact
Noul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/307039_a_308368]
-
ce reprezenta masca lui Beethoven și care a costat doi lei. Cele două piese au reprezentat începutul de colecție a lui Krikor. Primul contact cu arta l-a reprezentat mărcile lubiliare ale Olimpiadei din 1896 care erau 11 reproduceri de statui antice. Cu ocazia expozițiilor de pictură care se organizau la Constanța a achiziționat o marină de Dimitrie Florian pentru cincizeci de lei și două acuarele de Gore Mircescu. Cu ocazia Expoziției Jubiliare care s-a organizat la Palatul Artelor din
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a cinsti memoria unor ilustre personalități ieșene, Senatul universității din Iași, întrunit la 23 octombrie 1934, a înființat o comisie care avea nobila misiune de a acționa ""pentru grabnica înfăptuire a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol"". Executarea lor i-a fost încredințată sculptorului Constantin Baraschi. Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol. Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
o comisie care avea nobila misiune de a acționa ""pentru grabnica înfăptuire a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol"". Executarea lor i-a fost încredințată sculptorului Constantin Baraschi. Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol. Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
a statuilor lui Vasile Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol"". Executarea lor i-a fost încredințată sculptorului Constantin Baraschi. Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol. Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
Conta, Titu Maiorescu și Alexandru D. Xenopol"". Executarea lor i-a fost încredințată sculptorului Constantin Baraschi. Din cele trei monumente, s-a păstrat doar statuia lui A. D. Xenopol. Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I.
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion. Din patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța fac parte patru lucrări realizate de Constantin Baraschi: "Faun" (1938), "Tors", "Extaz" și "Portret George Enescu". Tot în Constanța se află "Satirul și Nimfa", statuie amplasată, în anul 1964, în parcul Teatrului Constanța. Sculptura "Extaz", aflată în muzeu, a fost lucrată din marmură, iar o variantă turnată în bronz este amplasată în stațiunea Mamaia. În Muzeul Județean de Artă Prahova "Ion Ionescu-Quintus"- Ploiești, Constantin Baraschi
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
marmură, iar o variantă turnată în bronz este amplasată în stațiunea Mamaia. În Muzeul Județean de Artă Prahova "Ion Ionescu-Quintus"- Ploiești, Constantin Baraschi este prezent, între altele, cu două proiecte de monumente ecvestre inedite ale Regilor Carol I și Ferdinand. Statuia ecvestră a regelui Carol I, din bronz patinat, în format 69x55x20 cm, îl reprezintă pe rege în uniforma militară din timpul Războiului de independență (1877 - 1878). Calul și călărețul sunt înfățișați într-o atitudine oficială, de trecere în revistă a
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar comanda a fost acordată până la urmă pentru execuție lui Ivan Meštrović, care le-a și realizat. Lucrarea expusă la Ploiești reprezintă proiectul statuii cu care Constantin Baraschi s-a prezentat la concurs. În București, pe Calea Dorobanți, se găsește "blocul Zodiac", construit în perioada interbelică, care astăzi este declarat monument istoric. Poartă această denumire datorită celor 16 panouri decorative cu tematică astrologică realizate
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
vor fi ținuți în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
centrală a orașului a funcționat în acest palat până în 1970, când au început lucrări de renovare a clădirii și de amenajare a Muzeului Național de Istorie, inaugurat în anul 1972. La 29 aprilie 2012, pe treptele palatului a fost dezvelită Statuia împăratului Traian, cu o înălțime de 2,15 metri, turnată din aproximativ 500 de kilograme de bronz. La inaugurarea monumentului, directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer Târnoveanu, a declarat că "“Muzeul are mari probleme de structură, mai ales la
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
turnată din aproximativ 500 de kilograme de bronz. La inaugurarea monumentului, directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer Târnoveanu, a declarat că "“Muzeul are mari probleme de structură, mai ales la colțuri și în partea dinspre Calea Victoriei (unde e montată statuia). De aceea, clădirea urmează să intre în consolidare. În aceste condiții, cele 500 kg nu fac deloc bine muzeului, mai ales în zona treptelor, care și așa sunt șubrede”".
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
cursul proceselor”. Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): "Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința" și "Adevărul", sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică "Forța" și "Prudența". Clădirea Palatului de
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): "Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința" și "Adevărul", sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică "Forța" și "Prudența". Clădirea Palatului de Justiție are demisol, parter, parțial mezanin și etaj, cu o înălțime variabilă de cca 20 m peste nivelul terenului, acoperă o arie construită de aproximativ 8500 m² și
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu cupole și prezintă cinci arce în plin cintru. Intrarea principală prezintă și un portal din piatră sculptată. Statuia dr. Carol Davila, din fața intrării principale, este opera lui Carol Storck și a fost turnată în bronz în atelierele Școlii de arte si meserii din București. Ideea ridicării unei statui a lui Carol Davila a fost exprimată pentru prima dată
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
cintru. Intrarea principală prezintă și un portal din piatră sculptată. Statuia dr. Carol Davila, din fața intrării principale, este opera lui Carol Storck și a fost turnată în bronz în atelierele Școlii de arte si meserii din București. Ideea ridicării unei statui a lui Carol Davila a fost exprimată pentru prima dată în cadrul primului congres național de medicină, desfășurat la București în octombrie 1884. Statuia a fost dezvelită în ziua în care a fost inaugurat palatul. Construcția a însemnat un pas înainte
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]