10,586 matches
-
prin cratiță. Ea continuă să frământe cu tălpile sfărâmătura de pământ de pe jos, În timp ce Andrei Îi mușcă urechile și-i frământă sânii cu o mână, cu cealaltă frecând-o Între picioare și geamătul ei devine un nechezat ce mi se strecoară prin nări și-mi coboară În stomac dimpreună cu aburii fierturii. Se adunau toate În stomacul meu și se Îngreunau, erau tot mai grele, aveam o cruce mare de granit În stomac, care mă ținea locului să nu sar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În stomac, care mă ținea locului să nu sar pe umerii părințelului, să-i Încalec și să-i călăresc pe amândoi acolo peste cratița cu fiertura și laolaltă cu ei și pe văru' Laur. Și uite-l și p-ăsta strecurându-se cu o cârpă pe sub pântecul mutei, după cratiță, și ușor, vere, să nu-i opărești. E gata, vere. Laur amușină peste cratiță, inhalând mireasma aburului cu ochii Închiși. E numai bună. Hai să mâncăm până nu se bălăcesc ăștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu glasul tremurat. După berze... s-au dus și ele !”, continuă acelaș glas, gândindu-se, poate, la ei, la soarta lor, la viața lor de pribegi. Apoi, se lăsă din nou liniștea, o liniște nefirească... Sleiți de puteri, s-au strecurat pe rând, spre dormitor, în tăcere, adormind cu gândul la Moldova, la cei rămași acolo, cu ochii înlăcrimați. Luna aruncă o lumină alb-albăstrie peste sat. Satul coborî într-o tăcere și mai adâncă... doar greerii țârâiau când și când tremurat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca să nu cadă în mâinile rușilor nici mort... A venit luna mai... S-auzea că pe Continent s-a încheiat Pacea. Veștile bune, ori rele, veneau, veneau pe aripile vântului, pătrundeau în toate casele, pe uși, prin ferestrele deschise, se strecurau prin pereți... Ziarele vuiau, cu titluri mari... „9 Mai, 1945... ziua victoriei asupra Germaniei !” „Sfârșitul măcelului...” „Anii de luptă crâncenă, timp în care tancurile și avioanele trufașe ale lui Hitler, au străbătut dintr-o parte în cealaltă aproape întreg Continentul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stalingrad și înapoi.. și în Apus până în Tatra. Înalt, cu umeri puternici, cu ochi negri care te ardeau ca tăciunele aprins, cu un mers drept ca lumânarea, abia trecut de treizeci de ani... Vânjos și iute ca o șopârlă, se strecura pe nesimțite prin sate în miez de noapte, băgând groaza în autoritățile comuniste. Numai la auzul numelui de „Baltă”, comuniștii erau cuprinși de spaimă. De teamă, demnitarii comuniști nu se mai deplasau pe șosea, pe drumuri lungi, fără escortă bine
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se porni dezghețul, se iviră de sub zăpada sclipitoare care se topea pe coastele însorite, și cele dintâi brândușe. „ Ce minune, își zise înfiorat Baltă, să privești floarea brândușei, frumoasă și gingașă.. ca ultima zăpadă din care înflorește ?! Soarele dimineții se strecura prin ramuri și lăsa în iarbă fâșii de un verde crud.. Anotimpul primăverii, renașterea naturii, tocmai sosise. Pe cer sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. În văzduh era o pace dulce. Era în ziua când
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gânduri... cele mai multe erau rele. Alistar, noul venit în grupul lor, avea o privire ciudată și, părea puțin agitat. Un vreasc cu dop de rășină, trosni ca o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare, Sofronie. „ - Ori, poate o vulpe.. sau un râs..!”, interveni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a urmat fără nici o șovăială. Au colindat zi și noapte toți munții... uneori stăteau muți și ascultau foșnetul nopții din pădure.. înfiorându-i... Fără nici o adiere de vânt, în răstimpuri, un suflu iscat de nu se știe unde, ce se strecura prin pădure, dădea glas frunzelor, florilor și ierbii... „ - El spunea că-i... ”Răsuflarea pământului”..!”, murmură Cârțu mai mult pentru sine. După o vreme, tot el se întrebă abia stăpânindu-și îngrijorarea. „... Unde s-o fi dus Căpitanul.. Nu trebuia să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o să le vină în cap să ne caute !” Atât a spus, și-a potrivit pistolul mitralieră pe umăr, și, a pornit. Au coborât Grințieșul pe povârnișul cel mai prăpăstios, pe cursul Grințieșului, au trecut prin vad la Bistricioara, s-au strecurat pe poalele Ceahlăului, lăsând pe partea stângă Toaca și Piatra Neagră.. Au ocolit Bicazul Ardelean, pe lângă Danciu, au intrat în Chei... și, au urcat pe cursul Bicăjelului până la izvoare. După treizeci de ore de marș forțat, fără oprire, pe căi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de Grințieș și Budacu, poate, chiar... până la Pasul Stânișoarei... să le piardă securiștii urma. În înfruntările cu trupele de securitate și miliție, mult... foarte mult întărite, le făceau față din ce în ce tot mai greu. Odată cu înserarea, Sofronie apăru strecurându-se prin pădure ca o umbră, pe versantul nordic... și ajunse la „Bârlog”. Avea fața congestionată și părea speriat... „ - Ce e... „Profesore” ?, îl întâmpină Baltă, cu semnul îngrijorării pe chip... „ - Căpitane... Orașul e tixit de camioane pline de militari, securiști
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acest om, atât de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca o umbră. Preț, de cât ai răsuci o țigară, dură totul... Și, explozia unei grenade cutremură Cheile, ecourile ei înmulțind-o.. Deodată, răcnetul gros s-a frânt.. și mitraliera, spulberată, muți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
milioanele în ciorchine, în forme pe care nu le mai văzuse niciodată. De peste creastă, luna aruncă o lumină albalbăstrie, luminând ca ziua. În timp ce trupele de securitate din BicazChei și Bicazul Ardelean s-au regrupat în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei într-o goană bezmetică au trecut Bistricioara, și au început
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zorilor în dimineața zilei, prilejiuit de moartea acelui om pe care nu-l cunosc. Un grup de femei cântă în „cornul de la răsărit”, adică la colțul casei, cu fețele spre locul de unde urmează să răsară soarele. Poezia difuză mi se strecoară direct în vine parcă, nu în spirit, inducându-mi un sentiment magic: Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți Până și-o găti Dalbul de pribeag Un cuptor de pâine, Altul de mălai, Nouă buți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
regenerez spiritual. Îmi încarc sufletul cu o nouă energie. Nu știu de ce îmi aduc aminte de cuvintele puține schimbate cu ea în acele câteva zile. Ea mi-a vorbit în chip foarte simplu despre dragoste, despre moarte și nemurire. A strecurat în mine dorința uriașă de a ajunge în patria lui Zalmoxis. Duioșie La Roma, pe timpul nopții, motanul meu mieuna uneori atât de tare, împins de nevoia aprigă a acuplării, încât ar fi putut să deștepte și morții din Hades. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
promisiunea. Promisiune zadarnică și neputincioasă față de lenea letală care mă face, de fiecare dată, să lunec într-un somn agonic. Bătrânețe Câteodată, noaptea, nu reușesc să adorm deloc. Se-ntâmplă să rămân treaz din cauza unor junghiuri năprasnice care mi se strecoară în oase. Umblu turbat prin grădină fiindcă numai mișcarea continuă îmi ușurează starea aceasta. Aia speră să mă vindece cu ierburile și cu devotamentul ei. Ca să mă îmbărbăteze, iese și ea la plimbare cu mine și-mi spune povești până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
făcut să înțeleg că nu există nimic mai de preț decât comunicarea dintre două ființe care se iubesc. Tot restul e iluzie sau desfrâu. Premoniție Ieri, pe plajă - ieri a fost asta? - priveam distrat o mulțime de peștișori ce se strecurau în chip miraculos printre pietre, de câte ori mă apropiam de apă. Deodată a apărut o pasăre care m-a lovit cu ciocul în cap, rănindu-mă până la sânge. Am rămas fără grai în fața acestei surprinzătoare violențe și-am alergat imediat către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pentru mine, într-atâta că, gândind în permanență la destinul ei, nu mai izbutesc nici să mă reculeg. Grecii au dat numele reginei nefericite din Colchida unei limbi de pământ din prejma Tomisului, care cu colții săi de stânci se strecoară trufaș între talazurile mării. Navigatorii se tem de ea, mai ales în nopțile cu ceață. Acest promontoriu periculos pare să întruchipeze disperarea Medeei, care fuge, înfricoșată, chiar dacă n-ar vrea, și se smulge de pe pământul ei, după ce l-a însemnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vorbească în locul ei. Și totuși, dacă ar muri cu adevărat, Medeea n-ar mai putea vorbi, n-ar mai putea să comunice acest mesaj, și trupul sfârtecat ar fi cu adevărat mut, aidoma unei limbi de pământ stâncos ce se strecoară între ape, iremediabil lipsit de orice mesaj de mântuire. Astfel, tocmai pentru a da glas trupului ei zdrobit, Medeea își sfâșie fratele, sânge din sângele ei, carne din carnea ei. Moare nemurindu-se și vorbește tăcând. Prin uciderea sălbatică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nereușită a metodei precedente se poate recurge la o altă metodă ce utilizează mutarea mecanică a barierei de articulare cu ajutorul unei spatule sau lingure din lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba ga, care va fi exersată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ibidem). Moda tinde să se răspândească către toate clasele sociale, dar emergența acesteia aparține păturilor superioare ale societății: "Cât timp moda va fi un simbol al apartenenței la o clasă socială și cât timp oamenii simt impulsul de a se strecura un pic mai aproape de clasa socială considerată superioară lor, mereu va exista tendința ca moda să fie imitată în cercurile sociale inferioare celor care instituie moda" (E. Sapir, 1931/2007, 43). Imitarea modei claselor sociale bogate a dus la nivelarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
40 200 de puști. La 26 iulie 1914, Irish Volunteer Force a beneficiat la rîndul ei de un transport de arme și muniții. Încărcătură a pătruns în Irlanda prin portul Hawth, de lîngă Dublin. Atunci cînd naționaliștii au încercat să strecoare armele și muniția în Dublin, Poliția Regală Britanică37și regimentul King's Own Scotish Borderers au încercat să intercepteze transportul, fără a reuși. La întoarcerea în oraș, trupele au fost întîmpinate de o mulțime furioasă. Soldații au deschis focul, ucigînd trei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ușilor, în noroiul dărîmăturilor. Noaptea, jeep-uri și mașini blindate neluminate rag pe străzi; se ridică baraje și iarăși întîrzierile se măsoară în ore. Nu e decît ruină. Noaptea, pe străzi, e destul de puțină lume. Frică a început să se strecoare în aceste locuri." Despre jocul de putere din Ulster, el scrie că: "Puțină bunăvoință din partea Puterii față de ideea de a fi irlandez va provoca majorității crampe. Chiar și acum e greu să-ți arăți simpatia deplină față de primejdia că un
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de genul lui Eusebiu sau Hrisosotom. Un semn ce dă măsura atitudinii intelectuale ce se impunea este simțul ascuțit critic pe care îl întâlnim în analizele lui Fotius, așa cum apreciază și Hussey. Astfel, el reușește să identifice cu precizie falsurile strecurate sub numele unor autori celebri, precum Ioan Hrisostom. Paul Lemerle îl amintește însă și pe Leon Matematicianul, a cărui perioadă de activitate coincide cu vremea în care s-a format Fotius. Lemerle îl numește „un adevărat om al Renașterii” și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
necesită o folosire cât mai clară și precisă a termenilor de sorginte filosofică. Doar în măsura în care se consideră împlinită nevoia de ortodoxie, de dreaptă atitudine în trăirea mistică, autorul bizantin lasă să se trădeze propria și irepetabila sa experiență spirituală, în măsura în care strecoară propriile nuanțe în folosirea simbolică a termenilor filosofici. Dacă este prea evidentă pentru hermeneutul contemporan constanța bizantinului în reluarea și imitarea textelor clasicilor greci, se pune întrebarea dacă nu cumva în spatele acestei permanențe în mentalitatea filosofică a Răsăritului nu poate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
parțială și dublă, ca și abandonarea mortului În voia soartei. Vestea morții se comunică treptat, mai Întâi, În taină, la doi trei bătrâni, și după câteva ore restului tribului prin gesturi și nu verbal de teamă că spiritul se poate strecura În corpul celui care l-a pronunțat sau se poate arăta celor vii, luând o Înfățișare 234 G.Iaru, op.cit., p. 157 și urm. 235 H.Matei, op. cit., p. 49. 236 Endocanibalismul, obicei străvechi s-a mai menținut, foarte rar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]