64,222 matches
-
care nu recunosc necesitatea pedepsei, militând pentru eliminarea ei și teoriile justificative, ce susțin că societatea nu poate renunța la pedeapsă. Teoriile aboliționiste susțin nelegitimitatea pedepsei, considerând că suferința provocată de acestea este inutilă. Din această clasă nu fac parte teoriile care susțin înlocuirea pedepsei cu programe pedagogice sau terapeutice, nici cele reformatoare care propun înlocuirea pedepsei închisorii cu pedepse care produc mai puțină suferință, cum sunt amenzile penale. Aboliționismul neagă orice justificare a pedepsei, nerecunoscând niciun drept al statului de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
orice justificare a pedepsei, nerecunoscând niciun drept al statului de a interveni prin aplicare unor sancțiuni. Primele idei se găsesc în gândirea iusnaturalistă și evocă societatea primitivă de dinainte de apariția normelor juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept al statului de a interveni prin aplicare unor sancțiuni. Primele idei se găsesc în gândirea iusnaturalistă și evocă societatea primitivă de dinainte de apariția normelor juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul retributivist are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi pentru ochi, dinte pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul retributivist are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice, care cerea "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte și viață pentru viață". Argumentul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepse proporționale și nu pe beneficiile urmărite prin aplicarea pedepsei. Retributivismul încearcă să răspundă la întrebări precum "de ce merită infractorii să fie pedepsiți?" și "cum poate fi calculat și transpus într-o pedeapsă actuală ceea ce ei merită să primească?". (iii) Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă susțin necesitatea tratării infractorilor ca persoane responsabile pentru faptele lor. Centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine reprezintă un numitor comun al celor două teorii. Conform teoriei lui Hegel, pedeapsa este dreptul celui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă actuală ceea ce ei merită să primească?". (iii) Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă susțin necesitatea tratării infractorilor ca persoane responsabile pentru faptele lor. Centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine reprezintă un numitor comun al celor două teorii. Conform teoriei lui Hegel, pedeapsa este dreptul celui care o voiește, pentru că cel care încalcă legea își asumă în mod liber și voluntar pedeapsa, recunoscând astfel caracterul injust al comportamentului său. Kant pledează pentru o pedeapsă eliberată de orice valoare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ceea ce ei merită să primească?". (iii) Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă susțin necesitatea tratării infractorilor ca persoane responsabile pentru faptele lor. Centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine reprezintă un numitor comun al celor două teorii. Conform teoriei lui Hegel, pedeapsa este dreptul celui care o voiește, pentru că cel care încalcă legea își asumă în mod liber și voluntar pedeapsa, recunoscând astfel caracterul injust al comportamentului său. Kant pledează pentru o pedeapsă eliberată de orice valoare instrumentală. Omul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
luate în considerare. Cum măsurăm severitatea unei pedepse? O pedeapsă aplicată poate avea o anumită semnificație pentru cineva și o cu totul altă semnificație pentru altcineva. Acest lucru se aplică atât pentru pedepsit cât și pentru cel care pedepsește.91 Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituie nucleul retributivismului clasic, un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Ideile enunțate de cei doi gânditori continuă să suscite un puternic interes, multe dintre ele fiind preluate de teoriile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituie nucleul retributivismului clasic, un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Ideile enunțate de cei doi gânditori continuă să suscite un puternic interes, multe dintre ele fiind preluate de teoriile retributiviste moderne. În lucrarea sa Metafizica moravurilor, Kant aduce importante argumente în sprijinul ideii pedepsei ca retribuție, respingând totodată orice interpretare utilitaristă a acesteia. Opera kantiană referitoare la dreptul penal este susținută de două idei majore: respectarea demnității umane și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prescrisă de lege și din împuternicirea cuiva de a-l constrânge pe un altul la respectarea unei obligații stabilite prin bunul său plac..." pentru că "dreptul și împuternicirea de a constrânge reprezintă deci unul și același lucru"94 . Prin urmare, în teoria kantiană nu există contradicție între noțiunile de "libertate" și "constrângere", ele fiind de fapt noțiuni complementare în justificarea conceptului de "drept", iar "pedeapsa", ca instrument de constrângere, nu se opune libertății persoanei, fără de care nu putem vorbi despre demnitatea umană
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
persoana împuternicită și obligată să asocieze legea cu constrângerea. Pentru a determina posibilitatea juridică a cauzării durerii, precum și măsura și forma acesteia, statul nu trebuie să plece de la datoria sa de a exercita protecție, ci de la făptași. Problema centrală a teoriei pedepsei devine: cum poate fi asociată o pedeapsă cu făptașul, o persoană liberă, ca o consecință a faptei deja întâmplate? Morala ne impune să tratăm cu respect persoana care urmează se fie pedepsită, dar acest lucru pare imposibil, pentru că aplicarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
capabili și bolnavii psihici sau animalele. Statul s-ar autosuprima deoarece și-ar scoate din vigoare legile 97. Conceperea pedepsei ca un suum negativ dobândit și meritat de făptuitor, nu apare literal în textul kantian, dar se potrivește pentru explicarea teoriei sale și ține cont de definirea statului ca justiție distributivă. Kant pornește de la constrângere, considerând că statul are împuternicirea de a asocia unei acțiuni contrare legii amenințarea cu o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea acțiunea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea acțiunea sancționată și își atrage o dată cu ea sancțiunea. Cum poate săvârși o persoană o acțiune împotriva legii, care duce la distrugerea liberă a libertății, rămâne un aspect neexplicat în teoria kantiană a pedepsei 98. Fiind demonstrată necesitatea pedepsei, rămâne de stabilit tipul și gradul pedepsei. Pedeapsa este stabilită în funcție de faptă, nu de scopurile pe care și le propune legislatorul. Pentru stabilirea tipului și gradului pedepsei, Kant impune ca linie directoare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Conform acestei construcții, Hegel consideră pedeapsa ca o reacție: "violența este suprimată prin violență; ea nu este doar condiționată juridic, ci și necesar anume ca o a doua constrângere, care este o suprimare a primei constrângeri"105. Elementul central al teoriei nu este, așa cum s-ar putea crede la prima vedere, pedeapsa. O observare mai atentă a construcției duce la constatarea că, de fapt, se urmărește demonstrarea faptului că pedeapsa este instrumentul prin care se poate menține "pacea socială"106. În cadrul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu este, așa cum s-ar putea crede la prima vedere, pedeapsa. O observare mai atentă a construcției duce la constatarea că, de fapt, se urmărește demonstrarea faptului că pedeapsa este instrumentul prin care se poate menține "pacea socială"106. În cadrul teoriei hegeliene, pedeapsa este analizată din perspectiva a două idei esențiale: pedeapsa ca anulare a delictului și dreptul delincventului la pedeapsă. Hegel consideră pedeapsa o negație a negației: "dreptul prin negarea acestei negații a sa, se restabilește"107. Delictul reprezintă o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
victimă și pentru societate în general. Dar Hegel, ca și Kant, neagă pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în libertate și voință, și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedepsirea. Este deopotrivă natura crimei, ca și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie suprimată"114. S-a susținut că reprezentarea pedepsei ca un drept al delincventului, centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine, apropie teoria lui Hegel de filosofia kantiană. Delincventul este subiectul propriei libertăți, ce l-a determinat să adopte o poziție rațională care include și decizia de a încălca acel drept, iar din această calitate rezultă obligația morală de a accepta propria pedeapsă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi indicat prin gând, ci în această privință sunt necesare determinări pozitive. Prin progresul culturii, părerile asupra crimelor devin totuși mai indulgente și astăzi nu se pedepsește nici pe departe atât de sever ca acum o sută de ani"120. Teoriile retributive clasice nu au fost niciodată abandonate, continuând și astăzi să atragă susținători. Retributivismul modern a dezvoltat în perioada anilor '70 mai multe teorii bazate pe ideea de "merit", iar în anii '80, aceste doctrine au început să câștige tot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu se pedepsește nici pe departe atât de sever ca acum o sută de ani"120. Teoriile retributive clasice nu au fost niciodată abandonate, continuând și astăzi să atragă susținători. Retributivismul modern a dezvoltat în perioada anilor '70 mai multe teorii bazate pe ideea de "merit", iar în anii '80, aceste doctrine au început să câștige tot mai mulți adepți. Noile concepții susțineau că, deși ar trebui continuate programele de tratament, încarcerarea inculpatului pentru a i se aplica un tratament nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anii '80, aceste doctrine au început să câștige tot mai mulți adepți. Noile concepții susțineau că, deși ar trebui continuate programele de tratament, încarcerarea inculpatului pentru a i se aplica un tratament nu trebuie să devină o practică obișnuită. Aceste teorii au apărut ca o reacție la adresa nedreptății evidente a sistemului dezvoltat în SUA în prima jumătate a secolului al XX-lea care favoriza aplicarea de tratamente și, în special, împotriva aplicării sentințelor pe perioadă nedeterminată, care dădeau posibilitatea condamnaților de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nedeterminată se referea la faptul că instanțele de judecată alegeau sentințele în mod discreționar și, deși ele încercau să fixeze anumite pedepse pentru fiecare grupă de infracțiuni, un judecător putea fără motiv să nu țină cont de ele. Odată cu apariția teoriilor bazate pe merit, multe state și autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de ele. Odată cu apariția teoriilor bazate pe merit, multe state și autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teoriilor bazate pe merit, multe state și autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
merit, multe state și autorități federale au abrogat legile referitoare la sentințele nedeterminate pentru a reduce puterea discreționară a instanțelor în alegerea sentințelor și pentru a promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]