9,257 matches
-
cauciuc ("Hevea brasiliensis"), specii ale genului "Coffea", arborele de cacao ("Theobroma cacao"), mahonul, acaju, liane, orhidee, plante parazite ("Rafflesia"). Are o stratificare complexă (stratul erbaceu, arbustiv, arborescent inferior mediu și superior). Arborii au frunze lațe, sempervirente și o etajare maximă. Trunchiurile se ramifică în treimea sau pătrimea superioară. Etajele inferioare sunt situate în umbră, cu un număr redus de specii, dominând lianele și plantele epifite. Fauna este foarte diferită: mamifere carnivore (tigru, jaguar, pantera) și frugivore (maimuțe), păsări (papagali, colibri), insecte
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
prăsad (Moldova), este un arbore cu frunze căzătoare din familia Rosaceae, care crește până la 10-20 m înălțime și al cărui fruct este "para". Trăiește în medie 65 ani, în cazuri excepționale poate ajunge la 400. Are rădăcină lemnoasă și profundă, trunchiul drept, culoare gri cu coaja crăpată, frunze ovale până la 10 cm lungime, cu contur verde închis. Florile sale sunt albe sau roz cu petale de 1,5 cm, iar fructul este comestibil. Crește în regiuni cu climat temperat și umed
Păr (pom fructifer) () [Corola-website/Science/309715_a_311044]
-
școlii(43 de ani), a încercat să ajute elevii răniți, dar Auvinen a împușcat-o.[7] Auvinen a început să patruleze prin școală, lovind și împingând ușile claselor, apoi trăgând prin uși și împușcând persoane la întâmplare, țintind la nivelul trunchiului superior și al capului.[8] Prima patrulă de poliție a sosit la fața locului la 11:55; urmată ulterior de câteva sute de polițiști, incluzând unități speciale Karhuryhmä. Când poliția a încercat să demareze negocieri trăgătorul a răspuns trăgând un
Masacrul de la Jokela () [Corola-website/Science/310051_a_311380]
-
regal, pinguinul imperial și pinguinul Adélie. Pe uscat par lenți, abia mișcându-se, dar în apă sunt foarte rapizi, deoarece își folosesc aripile pentru înot. De înălțime între 40 și 90 cm, au picioarele scurte, situate la extremitatea posterioară a trunchiului, penele mici și foarte dese, iar aripile scurte, improprii pentru zbor, au rolul de înotătoare. Majoritatea speciilor de pinguini trăiesc în mările emisferei sudice, doar una singură trăind în apropierea liniei Ecuatorului. Clocesc în insulele subantartice, Antarctica, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
circa 4-10 săptămâni după infecția primară. În timp ce stadiul secundar este renumit pentru manifestările sale diferite, cele mai comune simptome implică manifestări cutanate, ale membranelor mucoase, și ale ganglionilor limfatici. Pot apărea iritații amplasate simetric de culoare roz-roșiatică, fără mâncărimi, pe trunchi și extremități, inclusiv pe palme și pe tălpi. Iritația poate deveni maculopapulară sau pustulară. Pe membranele mucoase se pot forma leziuni plate, lărgite, albicioase, asemănătoare negilor, cunoscute drept condiloame. Toate aceste leziuni găzduiesc bacterii și sunt infecțioase. Printre alte simptome
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmpul superior, pe fond de argint, se află un stejar cu frunzele și ghindele de culoare verde, pe trunchiul căruia broșează o cruce treflată de aur. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: În
Comuna Curtești, Botoșani () [Corola-website/Science/310246_a_311575]
-
stratul de sol și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ierbos are o acoperire neuniformă, apărând mai pregnant în luminișuri, unde putem vedea o acoperire mai mare spre exemplu cu macrișul iepurelui "Oxalis acetosella", afin Vaccinium myrtillus etc. Stratul muscinal este reprezentat de specii de mușchi care se instalează pe trunchiurile de arbori sau pe pietre. Molidișul își trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu ciocul în foarfecă, specializate pe consumul semințelor din conuride molid; masculul este roșiatic, iar femela verzui-cenușie. De-a lungul
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Molidișul își trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu ciocul în foarfecă, specializate pe consumul semințelor din conuride molid; masculul este roșiatic, iar femela verzui-cenușie. De-a lungul plimbării constați cum un uriaș trunchi de molid este ‘bine lucrat’, ciopârțit, scobit de ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
trunchi de molid este ‘bine lucrat’, ciopârțit, scobit de ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Hagiu, "fantastica pădure", după cum se relevă din întregul volum ce poartă acest titlu, nu este altceva decât "cetatea-pădure", desemnând la alți poeți "arheul valahic", metamorfozându-se într-„un fantastic oraș-pădure“: "și deodată / crescu în tot orașul / surda-mpotrivire / întâi veniră trunchiurile mari de brazi / din camioane pe-ntuneric descărcate / pe brațe duse în tăcere-adâncă / și stivuite-aproape de primejdii / să fie la-ndemâna minții agere și chibzuite / pe urmă începură să se-nalțe / să sprijine coloșii / descumpăniți de piatră / cariatide vechi de
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
mazăre furajeră. Boala a început să se manifeste la începutul lunii 1942 și s-a răspândit rapid, ca o epidemie. Începutul bolii se manifesta prin tulburări digestive și urinare, și cu spasme dureroase, mai ales în partea de jos a trunchiului. Combinată cu înfometarea, lipsa de igienă și de medicamente, pe fondul unei imunități scăzute, aceste simptome au devenit foarte periculoase. Între deportați se găseau și circa 20 de persoane cu pregătire medicală, de la interniști la studenți în medicină. În timp ce încercau
Latirism () [Corola-website/Science/310610_a_311939]
-
Acest filament în cele din urmă se amestecă cudura mater și se extinde până la coccis , sau tailbone . Apoi fuzionează cuperiostul , o membrana găsit lasuprafața tuturor oaselor , și formează ligamentul coccigiana . Aici este numit ligamentul centrală și ajută cu mișcări de trunchi Referințe
Pia mater () [Corola-website/Science/310711_a_312040]
-
dialogantă, dihotomică, este prezentă și aici prin intermediul poziționării celor două personaje menționate: în primul plan este situat „Creatorul”, redat ca un zeu tânăr, un indiscutabil expert în arta interpretării melodice; în planul secund „Diavolul” menit să ispitească așezat pe un trunchi de copac, cu mâinile odihnindu-se pe o spadă. Lumina și armonia, ca atribute determinante ale civilizației, sunt contrapuse întunericului destructiv, întruchipat de copacul tăiat și de diavolul înarmat. Principiul civilizator orfic se manifestă ca un ferment dinamic, elegant și
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
obraji, înaintea ochilor și au forma unei suprafețe glandulară acoperită cu păr, care mai adesea se invaginează sub formă de pungă, deschisă la suprafață printr-o fantă. Produsul gras și mirositor al acestor glande este uns pe anumite crengi și trunchiuri de arbori și astfel este delimitat teritoriul ocupat de un individ, de o pereche sau de o familie. La capre și oi între degetele mijlocii de la picioarele anterioare se află glande carpiene, iar între degetele de la picioarele posterioare - glande tarsiene
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
o parte a corpului), convulsiile persistente, cele cu manifestare târzie și cele dificil de controlat cu medicamente indică un prognostic pe termen lung mai rezervat. Inflamarea meningelui poate provoca anomalii ale nervilor cranieni, un grup de nervi cu originea în trunchiul cerebral care asigură inervația capului și a gâtului și care controlează, printre altele, motilitatea oculară, mușchii feței și auzul. Simptomele vizuale și pierderea auzului pot persista după încheierea unui episod de meningită. Inflamarea creierului (encefalită) sau a vaselor de sânge
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
lemn, care era lungă cât lățimea zidului și avea capetele tăiate la fel. După ce erau așezate aceste bârne era aruncată umplutura. Chiar dacă bârnele putrezeau pământul era suficient de tasat pentru ca zidul să nu se prăbușească. Pe coama zidului erau așezate trunchiuri groase de copac care erau despicate în lungime. Aceste trunchiuri erau înclinate spre exterior pentru ca apa de ploaie să se scurgă, și erau acoperite cu pământ bătut pentru a nu putea fi incendiate. Din loc în loc, zidul cetății avea bastioane
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
tăiate la fel. După ce erau așezate aceste bârne era aruncată umplutura. Chiar dacă bârnele putrezeau pământul era suficient de tasat pentru ca zidul să nu se prăbușească. Pe coama zidului erau așezate trunchiuri groase de copac care erau despicate în lungime. Aceste trunchiuri erau înclinate spre exterior pentru ca apa de ploaie să se scurgă, și erau acoperite cu pământ bătut pentru a nu putea fi incendiate. Din loc în loc, zidul cetății avea bastioane construite în aceeași tehnică. Parterul acestor bastioane era folosit ca
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica de lemn din Noțig. Trecerea din pronaos spre naos se face prin intermediul unei uși ce avea atât ancadramentul cât și foaia, cândva frumos decorată cu pictură. Din
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp apare în pictura unora dintre biserici. Fixarea stâlpilor în cosoroabă s-a realizat după un sistem de început, mai vechi, fără a contura o arcadă. Acest detaliu, ca și cel al deschiderii modeste
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
cap la cap în cheotoare de tip „cârlig". În anul 1916 biserica a fost renovată, învelitoarea de șindrilă fiind înlocuită cu tablă galvanizată. În naos s-a adăugat „corul" susținut de patru stâlpi fusiformi, cu capiteluri cioplite în forma unor trunchiuri de piramidă inversate, cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]