9,864 matches
-
și eu m-am simțit frustrat, chiar și sănătatea fiindu-mi temporar afectată din cauza acestei nedreptăți, mi-am revenit și, cu simțul umorului restabilit, plănuiesc În curând să compun o scurtă comedie muzicală pentru teatrul de varietăți, intitulată Farsa șarlatanilor veseli sau cum să facem bășcălie de Andrei Șerban, ai cărei protagoniști vor fi musca, oniseiul, scarlatul, caramitrul și iorgulescul (orice asemănare cu persoane reale e cu totul Întâmplătoare!). În deschiderea unei conferințe pe care am ținut-o la Colegiul Noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de singura realitate vie - cea a momentului prezent. Aceeași remarcă poate fi făcută În privința formelor de creație. Andrei Șerban trece cu ușurință de la spectacolul bazat pe text la cel bazat pe muzică, de la improvizație la Shakespeare, de la Agamemnon la Văduva veselă, de la Neguțătorul din Veneția la Turandot. Frontierele Între diversele forme teatrale și muzicale sunt abolite și Însăși fluiditatea vieții izvorăște astfel, luxuriantă și imprevizibilă. Cu alte cuvinte, Andrei Șerban, ca și Peter Brook, pare a fi fascinat În permanență de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Verdi (versiune prescurtată fără cor), WNO. - Unchiul Vania de Cehov, „La Mama“. - Trubadurul de Verdi, Opera North, Leeds. - Alcina de Händel, New York City Opera. - Flautul fermecat de Mozart, Théâtre de Châtelet, Paris. 1984 - Regele cerb de Gozzi, ART, Boston. - Văduva veselă de Lehár, WNO. - Turandot de Puccini, Royal Opera House, Covent Garden, preluat la televiziune de BBC. - Dragostea celor trei portocale de Prokofiev, Grand Théâtre de Génève. 1985 - Norma de Bellini, WNO, Opera North și New York City Opera. - Ienupărul de Philip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
the Curtain. 1998 - Cymbeline, Delacorte Theater, Central Park New York. - Cercul de cretă caucazian, „La Mama“ (spectacol cu studenții actori de la Columbia University). - Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, ART. - Italiana in Algeri de Rossini, la Opéra de Paris Garnier. 1999 - Văduva veselă de Lehár, Wiener Staatsoper. - Tetralogia lui Wagner, San Francisco Opera. - Indiile galante de Rameau, Opéra de Paris Garnier. - Hamlet de Shakespeare, Public Theater New York. 2000 - Avarul de Molière, Comédie Française. - Workshop cu actorii Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, urmat de publicarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să citim și să scriem În engleză, dar nu În rusă (În afară de kakao și mama). S-a stabilit ca Învățătorul satului să vină În fiecare după-amiază să ne dea lecții și să ne ducă la plimbare. În sunetele ascuțite și vesele ale fluieratului care făcea parte din primul meu costumaș de marinar, copilăria mă cheamă Înapoi În acel trecut Îndepărtat, ca să dau din nou mâna cu fermecătorul meu dascăl. Vasili Martinovici Jernosekov avea o barbă castanie și pufoasă, un cap chel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lui, cu cada lui de baie rabatabilă și cu un exemplar al manualului de gimnastică la domiciliu al lui J.P. Muller. Mama a păstrat, până la sfârșitul zilelor ei, scrisorile pe care el a reușit să facă să-i parvină - epistole vesele scrise cu creionul pe hârtie de toaletă (cele publicate de mine În 1956, În numărul 4 al revistei În limba rusă Vozdușnîie puti, la Editura Roman Grynberg din New York). Eram În țară când și-a recăpătat libertatea și Învățătorul satului
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tatii, ciclist pasionat, să spună, locul unde el o ceruse În căsătorie; mai era, În așa-numitul parc „vechi“, arhaicul teren de tenis, acum o zonă acoperită cu mușchi, cu mușuroaie de cârtițe și cu ciuperci, care fusese scena unor vesele Întreceri În anii optzeci și nouăzeci (chiar și sobrul ei tată Își lepăda haina și Încerca racheta cea mai grea), dar pe care, când eu am Împlinit zece ani, natura Îl făcuse să dispară, cu meticulozitatea cu care o radieră
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nereușind să-i pronunțe lungul nume rusesc de familie, Îl reduseseră la „Ruka“ (cu accentul pe ultima silabă), ceea ce Îi convenea mult mai mult decât numele de botez. În copilărie, unchiul Ruka mi se părea că aparține lumii jucăriilor, a veselelor cărți de colorat și a cireșilor Încărcați cu fructe negre lucioase; unchiul transformase În seră o Întreagă livadă dintr-un colț al moșiei lui, separată de a noastră de râul șerpuitor. În timpul verii, trăsura lui era văzută aproape zilnic, la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prin verandă. Marele danez mai sus menționat tocmai se lupta cu un nămete, dar nehotărându-se care dintre picioarele din spate să-l ridice din zăpadă, ne-a zărit Între timp și imediat ni s-a alăturat Într-un galop vesel. Toți trei am urmat o cărare foarte ușoară și după ce am Înotat prin troiene mai mari, am ajuns la drumul ce ducea În sat. Între timp soarele apusese. Întunericul se lăsă ciudat de repede. Fratele meu declară că Îi e
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un și mai micuț plop de munte se cocoțaseră pe un bolovan pitoresc, ținându-se parcă de mână ca doi copii neîndemânatici și sfioși. Alți intruși, mai greu de prins - oameni străini veniți să mănânce la iarbă verde sau săteni veseli - Îl scoteau din minți pe venerabilul nostru pădurar Ivan, scrijelind cuvinte obscene pe bănci și porți. Procesul de dezintegrare continuă Încă, Într-un sens diferit, căci atunci când Încerc În prezent să urmez În memorie potecile șerpuitoare de la un anumit punct
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sau patru asemenea impulsuri (Între timp bicicleta era pusă În mișcare) Își transfera piciorul drept pe pedală, Îl ridica pe stângul și se instala pe șa. În sfârșit, am ajuns acasă și, imediat ce am intrat În vestibul, am auzit glasuri vesele, vorbind tare. Cu oportunitatea pe care o au coincidențele din vis, unchiul meu, amiralul, cobora scările. De pe palierul de deasupra, acoperit cu un covor roșu, unde o grecoaică fără brațe prezida asupra unui vas din malahit pentru cărți de vizită
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ei Îmi este la fel de apropiată și strălucește la fel ca Întotdeauna. Era scundă și un pic cam durdulie, dar foarte grațioasă, cu glezne suple și o talie zveltă. Un strop de sânge tătar sau cerchez explica ochii ei negri și veseli, puțin oblici și obrajii rumeni măslinii. Un puf discret, asemănător celui de pe fructele din specia migdalei, Îi mărginea profilul cu un frumos contur strălucitor. Se plângea că părul ei castaniu bogat n-o asculta și o enerva, amenințând că o să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
reușit să simuleze toate simptomele unui caz grav de tifos, ceea ce ne-a folosit când, În sfârșit, ușa a cedat. În zorii celei de-a treia zile, la o scurtă oprire, am profitat de o perioadă de acalmie a acelei vesele activități, ca să iau o gură de aer curat. M-am deplasat Încetișor pe culoarul aglomerat, călcând peste trupurile bărbaților care sforăiau și am coborât din tren. O ceață lăptoasă plutea peste peronul unei gări anonime -eram pe undeva, În apropiere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
legat curând o prietenie zeflemitoare cu Lidia T., care era de aceeași vârstă cu mine. În jurul nostru era Întotdeauna mult tineret; tinere frumoase cu membre bronzate și brățări pe mâini, un cunoscut pictor cu prenumele Sorin, actori, un balerin, ofițeri veseli din Armata Albă, dintre care câțiva au murit la puțin timp după aceea, și ba cu petrecerile de pe plajă, ba cu petreceri cu pături pe noi, cu artificii, cu o mare scăldată În lumina lunii și o cantitate frumușică de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
conacul de la țară. L-am văzut foarte puțin În răstimpul celor două decenii de expatriere În Europa, perioada 1919-1940 și după aceea deloc, până la următoarea mea vizită În Europa, În 1960, când a urmat o scurtă perioadă de Întâlniri foarte vesele și prietenoase. Kirill a urmat școala la Londra, Berlin și Praga și colegiul la Louvin. S-a căsătorit cu Gilberte Barbanson, belgiancă, a condus (cu umor, dar și cu succes) o agenție de voiaj la Bruxelles și a murit de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sau Omsk (astăzi Bobsk) era o vacanță de odihnă În comparație cu lagărele de concentrare introduse de Lenin. Exilații politici fugeau din Rusia cu ușurință, ca Într-o farsă, ca dovadă celebra fugă a lui Troțki - Moș Leo, Moș Crăcilă Troțki - zburând vesel În sania lui Moș Crăciun trasă de reni: zboară ca vântul, zboară sănioară, zboară până-n seară! Mi-am dat seama În curând că, În timp ce vederile mele, vederi nu tocmai neobișnuite printre democrații ruși din străinătate, erau primite cu Întristată uimire
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un fluture semeț“; sau pur și simplu nici pe acei așa-numiți oameni sănătoși și buni, pe care În timpul ultimului război, soldații din Vestul Mijlociu bântuiți de dorul de casă păreau să-i prefere cu mult fermierului francez evaziv și veselului cântec Madelon II. În schimb, cea mai vie figură pe care o găsesc când sortez În memorie firavul stoc de cunoștințe nerusești și neevreiești din anii dintre cele două războaie, este imaginea unui tânăr student german, bine-crescut, liniștit, cu ochelari
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
printre micile scoici canelate, lucioase pe dinăuntru, apăreau uneori cioburi de ceramică, Încă frumoase, cu smalțul și culorile intacte. Ne erau aduse ție sau mie spre examinare și dacă aveau șevrouri indigo, benzi de ornamente cu frunze sau orice mozaic vesel și erau declarate prețioase, erau azvârlite zornăind În găletușă, iar dacă nu, un clipocit și o străfulgerare anunțau că sunt redate mării. Nu mă Îndoiesc că printre acele bucățele de majolică ușor convexe, găsite de copilul nostru, era și una
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în zornăit de lanțuri, se scurge, abia târșind picioarele, un lung șir de prinși mânați din urmă cu harapnicul. Se apropie vitejii boieri ai Măriei sale clefăind prin clisa mocirloasă, cam sângerați, cam scărmănați, cu platoșele, cu scuturile stâlcite, dar altfel veseli, gălăgioși, bucuroși de izbândă, bucuroși de viață. Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și șopăcăie împreună. În căminul placat cu însemnele zodiacului, o jumătate de stejar trosnește pe jăratec. Din Târgul Sucevei, din vale, urcă zvon îndepărtat de alăute, chiote, larmă, veselie, ca la nuntă. Clopotele Sucevei, toate, umplu văzduhul cu dangătul lor vesel de data aceasta. Din timp în timp, pușcile de pe metereze slobozesc câte o salvă în cinstea izbânzii și a Măritului Domn și Voievod, "Învingătorul de la Podul Înalt". Moldova toată e în sărbătoare. Ninge cu fulgi mari ce plutesc lin, ușor-ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zilei de ianuarie, marți 25, văleato 6983 de la Zidire, 1475 de la Hristos , (două săptămâni după bătălia cu noroc de la Podul Înalt). Muică! Ce i-am belit! Pilaf, ciulama i-am făcut! izbucnește, nemaiîncăpându-și în piele, Mihail, un tânăr pletos, vesel, bun de gură, neastâmpărat ca argintul viu, ajuns mare spătar, în ciuda tinereții sale. Fugeau mâncând pământul, și noi, din goana calului: Harști! Harști! râde el chicotind. Dracu' i-a pus să se ia cu moldovenii iștea zărghiți?! Fuga-i rușinoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la Porțile Răsăritului, s-a ridicat un Mare Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou de aur. Să vezi la primăvară când o veni Mahomed în persoană ce-o să mai cotcodăcim... Trăiască! strigă Mihail. Bătu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lor le-a fost milă când mi-au secerat atâta tinerețe în floare?! Mă uit la plaiurile Moldovei 'nălbite cu vitejii mei ce stau cu țărna-n gură și mă cuprinde o jale sfâșietoare. Unde sunt flăcăii mei frumoși și veseli, și isteți, și viteji?... Să plătească! Să plătească! Ce-au cătat în țara mea?! se dezlănțuie Ștefan înverșunat. Noi n-am făcut alta decât să ne apărăm! Am luptat pentru dreptul nostru de a respira liber, întâiul drept al omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strecoară o lumină murdară, tristă, filtrată prin norii grei, de plumb. Haricleea, te rog... șoptește ea. Lasă... Haricleea se oprește. O privește lung, cu îngrijorare. Oftează ușor, apoi, zglobie, o întreabă (în grecește): Slăvita Doamnă dorește să cânt ceva mai vesel? Și ciupește corzile unui cânt vioi, săltăreț. Maria tresare lovită parcă, întinde mâna: Nu, nu!... Lasă!... Poți pleca... Mulțumesc... Haricleea se înclină adânc: Slăvită Doamnă... Se retrage cu spatele. În trecere, aruncă o privire cochetă într-o oglindă venețiană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mama lui Alexandru n-a fost o... o aia, cum zici tu. Mi-a povestit Vlaicu. N-a fost de neam mare, a fost fiica unui mic boier, dar toți mi-au spus că era teribil de frumoasă, isteață foc, veselă, cânta toată ziulica și mai ales era o fată bună. Toți o iubeau. O grădină de fată... V-a îmbrobodit, pe toți v-a îmbrobodit! Mi-a povestit Vlaicu, a fost o tragedie. Ștefan o pierdea din ochi era prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]