8,935 matches
-
În Messapia, În al său Epicharmus, le face cunoscută romanilor cosmologia și antropologia gânditorului sicilian. El pare să Își fi luat doctrina despre elemente și puteri (Discordia/Neikos) de la Empedocle (Norden, 1915, pp. 10 sqq.). Ennius Își primește În vis vocația sa de a fi un ucenic al lui Homer. Homer Îi apare și Îi spune că propriul său suflet va fi de acum Înainte În trupul lui1. El are trei inimi (tria cordia) și vorbește greacă, oscă și latină (Gellius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
considerare faptul că, În politica sasanidă, iudaismul constituie un caz aparte (Widengren, 1961b, Neusner, 1969), trebuie să scoatem În evidență faptul că celelalte religii aveau În comun o trăsătură incompatibilă cu naționalismul Bisericii zoroastriene: aceea de a fi religii cu vocație universală și misionară. Este deci semnificativ faptul că pentru creștinism (Labourt, 1904; Sachau, 1916; Christensen, 1944, pp. 258 sqq.; Messina 1947, pp. 35 sqq., Asmussen, 1961; 1983; Chaumont, 1964b; Decret, 1979) - după marea persecuție care a avut loc În timpul domniei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de păturile joase sub aspect social și economic, aflate mai ales În mediu rural (Hinnells, 1981, pp. 65 sqq.), Însă fenomenul dezvoltării urbanizării are efecte negative asupra indivizilor fără cultură și pregătire, astfel Încât crește lipsa cunoașterii tradițiilor și scade numărul vocațiilor. La aceasta se adaugă și faptul că parsii se confruntă de ceva timp cu fenomenul secularizării, mai ales În cazul elitei evoluate din punct de vedere social și cultural, proces care tinde să se dezvolte tot mai mult, În special
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
peste orice intenție artistică, pentru că arta e resimțită dacă nu ca o cenzură propriu-zisă, măcar asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie vocația tumultului interior care se transferă în conflicte insolubile, în puternice neliniști ce stârnesc viziuni halucinante, cât și privirea atentă, cu decupaje veriste dintr-o realitate concret istorică. Deși inspirate, în general, din lumea satului, aceste proze par să fie mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
de la început până la sfârșit. Istoria este parțială și fragmentară și nu pretinde în nici un fel să fie exhaustivă, ci să spună esențialul despre lumea noastră. Afirmă că știe cum a fost creată, cum s-a constituit, de ce există, care este vocația umanității în univers și cum se va sfârși universul pe care îl cunoaștem. Istoria povestită în Biblie este istoria acestei lumi, a noastre, și este istoria noastră. În special, ne povestește cum a căutat îndelung mântuirea care i-a fost
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu plănuia o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe care a abandonat-o în favoarea piesei Rienzi, la care a început să lucreze în aceeași vreme. Apărută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea a „realizării esenței“, el nu a pierdut pe deplin vocația lenei, univocă, demnă și castă. De aceea ratatul are o natură impură, în care se întâlnesc în chip nefericit un leneș cu un bovaric - inerția care trimite spre înăuntru și imobil cu proiectul care trimite spre în afară și activ
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și critica literară constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistica sa politică de zi cu zi. În purtătorul său de cuvînt, "Neamul românesc", colaboratorii discutau adeseori despre faptul că jurnalistica este o profesie sau o vocație; Iorga nu accepta să judece evenimentele "fără teamă sau părtinire". Niciodată indiferent față de subiectele de care se ocupa, rolul său de jurnalist le-a pus adesea în umbră pe cele de istoric și de intelectual de renume internațional și chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care străinii fără un sfanț coborau din garnituri vechi și murdare, sosite de la Budapesta sau Belgrad. Așa cum cele două mari gări ale orașului confirmau involuntar clivajul geografic al Europei - una privind optimist și profitabil spre Vest, cealaltă trădând cu neglijență vocația estică a Vienei -, străzile capitalei austriece reprezentau o mărturie a abisului tăcerii care separa prezentul senin al Europei de trecutul ei tulbure. Clădirile impunătoare de pe Ringstrasse aminteau de chemarea imperială a Vienei de altădată (deși bulevardul era parcă prea grandios
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câtva timp Înainte, politica franceză suferise deja o transformare semnificativă, care făcea ca Parisul să accepte cu relativă seninătate reconstrucția parțială a Germaniei. Frustrată de noua sa condiție (cea mai mică dintre marile puteri), nemulțumita Franță Își găsise o nouă vocație: aceea de inițiatoare a unei noi Europe. Ideea unei uniuni europene, sub o formă sau alta, nu era nouă. O varietate de uniuni vamale care mai de care mai nereușite existaseră În secolul al XIX-lea În Europa Centrală și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și chiar la negare. Cu neputință de rememorat așa cum a fost, ea riscă, inevitabil, să fie reamintită așa cum n-a fost. Împotriva acestui pericol, memoria este neputincioasă: „Numai istoricul, cu pasiunea lui austeră pentru fapt, probă, dovadă, care sunt pilonii vocației lui, poate fi un gardian eficace”21. Spre deosebire de memorie, care se confirmă și consolidează pe sine, istoria contribuie la dezvrăjirea lumii. Mai tot ce are ea de oferit este incomod, chiar distructiv - de aceea, În politică nu este Întotdeauna Înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
singur sfânt ocrotitor patronează o meserie. Totuși, pentru viile din Franța au fost numărați mai mult de treizeci de sfinți ocrotitori 30. Toți acești sfinți au motive bine întemeiate să își revendice această onoare. Fie că numele le-a hotărât vocația, cum s-a întâmplat în cazul Sfântului Vitus (vitis înseamnă "vie" în latină) sau a Sfântului Davinus (da vinum înseamnă "cel care dă vinul"); fie pentru că sfinții ocrotitori ai viticultorilor, îndurând mucenicia, și-au vărsat sângele pentru credința lor și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vin pentru consumul curent "bun, pur, limpede, nou și comercial". 57 Denumirea acestei străzi se explică prin prezența ancestrală a două izvoare termale, susceptibile să vindece femeile sterile. Un puț la intrare, pe partea stângă, amintește vizitatorilor muzeului despre vechea vocație a locului. 58 Anul consulatului lui Opimius, 121 înainte de Hristos., a adus cu sine una dintre cele mai celebre date din istoria vinului, alături de anii 1630 și 1811, "anii apariției Cometei". 59 Beciurile californiene reprezintă în prezent cel mai mare
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care el își modelează și înfrumusețează viața în duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații dumnezeiești prin care reușește să pună în lumină vocația gândirii înalte, biruind tentațiile amăgirilor tulburătoare și amarul multor tristeți, împodobindu-și pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Școlii Ardelene, intersectându-se și, la un moment dat, chiar suprapunându-se cu direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în perspectivă interdisciplinară, evidențiindu-se modernitatea metodelor de cercetare folosite în lucrările istorice, vocația filosofică, sesizabilă în textele proprii și în tălmăciri; poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul teatral al momentului. Vocația teatrală a lui R. este ilustrată însă pe deplin de scenetele versificate în care predomină șarja lexicală. Se distinge dintre acestea Romeo și Julieta la Mizil (1907), poveste a unor intrigi amoroase și electorale pline de pitoresc dintr-o urbe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
mai aduce în atenția scriitorimii din țară. I-a fost decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Descendent dintr-o familie cu blazon local (doctorul Colceriu din Târgu Mureș, neam de preoți și cărturari), C. a fost mereu împărțit între vocația publică și cea „aristocratică”, între participare nobilă și retragere orgolioasă. La început, după cum o arată și prima sa carte, Un loc geometric (1973), domină natura lirică a autorului, dorința de-a recepta cultura prin filtrul propriei subiectivități, ca reflecție, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul de fugă (I-II, 1985-1990), de proză scurtă - Alb (2000), eseuri - Etica spiritului revoluționar (1975), Hamlet-între vocație și datorie morală (1998) și de scenariul cinematografic Probleme personale (1981, după o idee din Cădere liberă). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
Alina, un personaj feminin complicat, rafinat. SCRIERI: Conul de umbră, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca, 1992; Etica spiritului revoluționar, București, 1975; Cădere liberă, Cluj-Napoca, 1978; ed. Cluj-Napoca, 1995; Careul de fugă, I-II, Cluj-Napoca, 1985-1990; ed. 2, Cluj-Napoca, 2002; Hamlet - între vocație și datorie morală, Cluj-Napoca, 1998; Alb, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Ion Vlad, Romanul și „autobiografia”, TR, 1976, 6; Ion Simuț, „Conul de umbră”, ECH, 1976, 4; Ulici, Prima verba, II, 177-179; Poantă, Radiografii, I, 59-62, II, 160-163; Dan C. Mihăilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
grupează câteva personaje și detașează un protagonist, tânărul inginer Octavian Vâlcu. Tensiunea rezultă din contrastul între mediocritate și o anume inadaptare, frapantă mai cu seamă la personajul central. Acesta își părăsește condiția de soț dezamăgit și de om lipsit de vocație profesională pentru o viață marginală pe șantiere sordide și în vagoane dezafectate, părând să nu fie la înălțimea propriei sale căutări, încât inițierea rămâne fără obiect. Este numai unul din singuraticii a căror existență măruntă prozatorul o observă cu înțelegere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris un volum documentar, Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și eroii săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
a vieții literare și artistice românești.” Romanul Sunt soldat și călăreț (1937), cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]