90,463 matches
-
controlul asupra localității Til Koçer (în ), situată la frontiera dintre Siria și Irak, în urma unor lupte grele împotriva Statului Islamic. Confruntările au durat aproximativ trei zile. Punctul de frontieră Til Koçer a fost cucerit după o ofensivă majoră lansată în noaptea de 24 octombrie. Liderul Partidului Uniunea Democratică, Saleh Muslim, a declarat pentru Stêrk TV că evenimentele de la Til Koçer vor conduce la schimbări în situația economică și politică a Kurdistanului de Vest și că acest succes crează o alternativă împotriva
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
din strâmtori au dus însă la pierderea a trei cuirasate aliate. Campania terestră ce a urmat, ca și cea navală, a fost un eșec și trupele de uscat a trebuit să fie evacuate de pe peninsula Gallipoli de către de Robeck în noaptea de 8 ianuarie 1916. Ulterior, el a devenit comandant al Escadrilei 3 de Luptă a Marii Flote și apoi comandant al Escadrilei 2 de Luptă a Marii Flote. După război, de Robeck a devenit comandant suprem al Flotei Mediteraneene și
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
și, deși de Robeck a fost decorat cu Ordinul Bath în grad de Cavaler Comandor pentru serviciul prestat în campania Gallipoli la 1 ianuarie 1916, Trupele lui Hamilton a trebuit să fie scoase de pe peninsula Gallipoli de către de Robeck în noaptea de 8 ianuarie 1916. De Robeck a devenit ulterior comandant al Escadrilei 3 de Luptă a Marii Flote, cu nava amiral HMS "Britannia", în mai 1916 și comandant al Escadrilei 2 de Luptă a Marii Flote, cu nava-amiral HMS "King
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
13 din cele 100 șlagăre ale verii anului 1965. După „Înotătorul”, Halmisch a scris muzică pentru filme de început ale lui Woody Allen, între care „Take the Money and Run” și „Banane” (1971). În 1967 împreună cu Liebling a compus cântecul „Nopți californiene” pe care l-a înregistrat tot Leslie Gore. Mai tarziu s-a mutat la Los Angeles unde a început să colaboreze cu studiourile de filme din Hollywood. S-a făcut curând cunoscut prin adaptările după muzică Ragtime a lui
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
a treia) eclipsă din tetradă s-a produs la 4 aprilie 2015, iar ultima a avut loc la 28 septembrie 2015. Eclipsa a fost vizibilă în integralitatea sa în Pacificul de Nord. Din America de Nord, eclipsa a fost observabilă după miezul nopții, miercuri 8 octombrie; a fost observabilă din vestul Pacificului, Australia, Indonezia, Japonia și estul Asiei după apusul Soarelui, în seara de 8 octombrie. Planeta Uranus era aproape de opoziție (la opoziție pe 7 octombrie) în timpul eclipsei, chiar la 1° de Luna
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
după ce barca lor a fost trasă la fund de parcă ar fi fost fermecată. Mergând spre pădure, Andronic îi atrage într-un joc cu gajuri în care o parte dintre personaje trăiesc tentațiile erotice reprimate în timpul zilei, dar amplificate de misterul nopții. Reîntorși la arhondaric, femeile pregătesc masa, în timp ce bărbații coboară în pivnița mănăstirii pentru a cumpăra vin. Andronic povestește acolo istoria nemaiștiută de nimeni a morții fecioarei Arghira, fiica bătrânului boier Moruzi care fusese răpită și închisă în pivniță cu mai
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
ca un om-șarpe, născut din identificarea bărbatului cu reptila. Dorina află din visul ei că Andronic este bărbat numai de la apusul până la răsăritul soarelui, iar el ales-o ca să-i fie mireasă. Trezindu-se din somn, ea pornește în plină noapte către lac și vâslește până la insula din mijlocul său. Dorina și Andronic se întâlnesc acolo și asistă la răsăritul soarelui, adormind îmbrățișați ca doi iubiți. Nuvela este împărțită în 15 capitole numerotate cu cifre arabe și fără titluri. Potrivit criticii
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
venit de mai multe ori în anii 1920-1930 la Fierbinți, unde locuia o soră de-a lui căsătorită cu un judecător de la Judecătoria plășii Fierbinți. Nuvela „Șarpele” a fost scrisă de Mircea Eliade în primăvara anului 1937, pe parcursul a paisprezece nopți, fără vreun plan, manuscrisul fiind trimis zilnic pentru a fi cules la tipografie. Scriitorul lucra în același timp și la editarea operelor lui B.P. Hasdeu în două volume, ce urmau a fi publicate de Editura Fundațiilor Regale. Lucrul concomitent la
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
fără să-i cunosc sfârșitul. Este, fără îndoială, produsul pur al imaginației. N-am utilizat nimic din tot ce știam, și mai ales aș fi putut ști, în legătură cu simbolismul sau mitologia șarpelui”". Subiectul nuvelei îl reprezenta un popas de o noapte la o mănăstire a unui grup de bucureșteni, fără înclinații către fantastic, și întâlnirea cu un necunoscut care îi avertizează că în imediata lor apropiere se află un șarpe. Scriitorul nu cunoștea inițial modul în care avea să decurgă acțiunea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
fantastic, și întâlnirea cu un necunoscut care îi avertizează că în imediata lor apropiere se află un șarpe. Scriitorul nu cunoștea inițial modul în care avea să decurgă acțiunea și nici sfârșitul, pe care le-a imaginat pe parcursul celor paisprezece nopți. În zori, când termina lucrul, făcea câteva însemnări vagi care să-i folosească în nopțile următoare. Programul de lucru era unul epuizant. Eliade se așeza la masa de lucru în fiecare zi pe la ora 14, scria articolul pentru ziarul "Vremea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
află un șarpe. Scriitorul nu cunoștea inițial modul în care avea să decurgă acțiunea și nici sfârșitul, pe care le-a imaginat pe parcursul celor paisprezece nopți. În zori, când termina lucrul, făcea câteva însemnări vagi care să-i folosească în nopțile următoare. Programul de lucru era unul epuizant. Eliade se așeza la masa de lucru în fiecare zi pe la ora 14, scria articolul pentru ziarul "Vremea", apoi lucra la ediția Hasdeu (introducere, adnotări, bibliografie) până la orele 22-23, după care își golea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
plic și-l lăsa în fața ușii de la intrare pentru a fi luat de curierul editurii și dus în aceeași zi la tipografie. Eliade se simțea istovit și surmenat din cauza activității intelectuale intense; el era nevoit să bea multe cafele în timpul nopții pentru a rămâne treaz și lua somnifere în fiecare dimineață pentru a putea dormi. Rezultatul a fost, potrivit scriitorului, o carte care l-a mulțumit pe deplin, fără trimiteri în exces la folclor: "„Când am primit corectura în șpalturi, aproape
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto un descântec popular de dragoste: "„Tu șerpe bălaur/ cu solză de aur/ cu nouă limbe împungătoare/ cu nouă cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
spune, «firesc»; căci nimic extraordinar nu avea loc, nici un element supranatural nu intervenea ca să abolească lumea în care se născuseră și trăiseră până atunci personajele mele. De fapt, lumea «fantastică» în care, datorită lui Andronic, s-au aflat după miezul nopții era aceeași de toate zilele - cu singura deosebire că-și descoperea acum o dimensiune în plus, inaccesibilă existenței profane. Era ca și cum lumea de toate zilele ar fi camuflat o dimensiune secretă pe care, cunoscând-o, omul își revelează totodată semnificația
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
mod subtil. Competiția cu rol eliminatoriu din pădure duce la descalificarea Lizei, care abandonează din teamă de necunoscut. Dorina rămâne astfel singura persoană disponibilă pen-tru aventura erotică, ea fiind supusă unor ritualuri grave și solemne care se desfășoară de la miezul nopții și până la răsăritul soarelui. Invocarea și exorcizarea șarpelui reprezintă o practică magică tipică popoarelor primitive, în care magicianul Andronic se identifică cu șarpele, tulburând conștiințele participanților și inducând femeilor din grup o fascinație erotică la nivel mental. Ieșirea din transă
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Phillip, student la Liceul Logan) este un doctor cu un cap mare și totuși el crede că este foarte mic. El pare să-l displacă aproape toată lumea de la Mighty Med, chiar Horace. El apare frecvent cu roluri foarte mici. În ”Noaptea coșmarurilor” este dezvăluit faptul că cele mai mari vise ale lui este de a avea Premiul Oscar reproiectat pentru a arăta ca el. În ”Farse cu gheare” este dezvăluit faptul că Phillip este noul paznic pentru Mighty Max. Stephanie (interpretată
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
loc. Din păcate, Oliver a redirecționat explozia din nou la Neocortex, făcându-l să devină un reactor nuclear care aproape exploda spitalul. Oliver l-a vindecat pe Neocortex și i-a dat lui Oliver personalitatea originală înapoi. El reapare în ”Noaptea coșmarurilor”, în cazul în care el deține o pică pentru Oliver pentru evenimentele din aspectul său anterior. În același timp, a existat o eclipsă care i-a făcut pe oameni să le dea coșmaruri și dacă victima moare în coșmarul
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
sub dezvelire pentru aspectul ei Remix. În ”Cum a scăzut Mighty Med”, Spotlight este unul dintre super-eroi care se luptă împotriva Anihilatorului și a lui Skylar. Alley Cat este o pisică super-erou. Ea este o parodie a lui Catwoman. În ”Noaptea coșmarurilor”, Alley Cat a pierdut unai dintre nouă vieți ale ei într-un coșmar și pierdut alta când o lumină a căzut din tavan. În ”Cum a scăzut Mighty Med”, Alley Cat este printre super-eroii care îl ajută pe Titanio
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
a pus în scenă câteva din scrierile sale. În ultimii ani scriitorul trăiește la Ashdod. Prima sa carte „Pentru iluzie” („Be'ad Hahazayá”) a apărut în anul 1978. Cartea cuprindea confesiuni legate de existența omului în univers, în cosmos, în noapte, abandon și pustietate, și s-a ocupat, între altele, cu experiența proprie a homosexualității, ceea ce era foarte rar în literatura israeliană de epocă. În anul 1979 a publicat volumul de versuri „Divuah mitokh hahitrahashut” („Raport din mijlocul evenimentelor”), precum și o
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
stysi"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), rădașcă ("Lucanus cervus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluturele de muștar ("Leptidea morsei"), albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele de stepă ("Catopta thrips"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar") și fluturele de noapte ("Eriogaster catax"). Flora ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
provincia Bengal a Indiei Britanice), experiment care este refăcut de învățatul hindus Swami Shivananda pentru a-i demonstra naratorului că spațiul și timpul au un caracter iluzoriu. Aflat la studii la Calcutta (India britanică), un tânăr orientalist român își petrecea nopțile călduroase de toamnă plimbându-se pe străzile metropolei, împreună cu doi tovarăși mai în vârstă: fostul diplomat rus Bogdanof și bibliotecarul olandez Van Manen, cu care împărtășea aceleași preocupări. Cei trei prieteni se deplasează într-o seară la bungaloul industriașului Budge
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
și intrând în pădure cu câteva sute de metri înainte de drumul ce ducea la bungalou. Prezența acestuia îi tulbură pe drumeți pentru că se zvonea în universitate că profesorul ar realiza în secret practici tantrice. Porniți spre Calcutta imediat după miezul nopții, cei trei au impresia că merg pe un drum necunoscut. Ei aud la un moment dat un țipăt înfiorător de femeie și coboară din mașină, alergând zadarnic prin pădure în căutarea ei, iar la întoarcere nu mai găsesc mașina și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
depărtează de casă, cei trei cad sfârșiți de oboseală și se trezesc la apariția zorilor, dându-și seama că sunt în apropierea bungaloului. Nimeni nu crede însă întâmplarea lor, șoferul indian susține că nu s-a deplasat cu mașina în timpul nopții, iar profesorul Suren Bose afirmă că nu a mai fost la Serampore din copilărie. Orientaliștii îi povestesc întâmplarea lui Budge, care afirmă că nu există în zonă o pădure sălbatică și o clădire ascunsă în junglă. Urmele lor din pădure
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
ale "Revistei Fundațiilor Regale", sub titlul „Tărâmul nevăzut”. El a negociat publicarea nuvelei într-un volum, dar directorul Editurii Alcalay i-a sugerat să mai scrie o nuvelă fantastică pentru a le publica pe amândouă într-un volum. Nuvela fantastică „Nopți la Serampore” a fost scrisă la începutul anului 1940, autorul mărturisind că „camuflajul putea fi repede descoperit de oricine cunoștea Bengalul; într-adevăr, în jurul Seramporului nu exista nici o pădure”. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie 1940 pentru
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
nu exista nici o pădure”. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie 1940 pentru a ocupa postul de atașat cultural la Legația României, predând anterior editurii Socec pentru publicare o versiune lărgită a nuvelei „Secretul doctorului Honigberger”, împreună cu nuvela „Nopți la Serampore”. Volumul "Secretul doctorului Honigberger" a fost tipărit de Editura Socec din București în iulie 1940. După cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]