89,143 matches
-
încânte și pe mine „Maria Norilor”, să mă îmbolnăvesc și eu de „Melancolia Egeei”, să-mi tulbur mințile cu acest „Rodiu nebun”, cu pofta lui matinală de a pune întrebări „a perdre haleine”: Rodiul nebun Poftă matinală de-a pune întrebări „a perdre haleine” În aceste curți copleșite de alb unde bate vântul de sud Șuierând prin cămări arcuite, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel înfiorat în lumină, risipind râsul lui roditor Cu pizmuiri de vânt și de șoapte, spuneți-mi
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii, tragediile toate-ale spiței umane. Știu multe-ntrebări și prea multe răspunsuri ce încă le caută, cu elogii schimbate-n insulte, cu insulte schimbate în laudă. Au limba de foc și iluzii doar lipsă de parcă la Patmos se născură cu toții ucenicind cu Ioan la Apocalipsă, din Atena cei
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
ziarul de tineret . Și mă refer la Agatha Christie, Indira Gandhi, Yehudi Menuhin, Olof Palme, Pablo Neruda, Jean Paul Sartre, numeroși laureați ai Premiului Nobel. Mulți întrebau cum de eminente personalități ale lumii puneau mâna pe condei și răspundeau la întrebările mele. O singură explicație era valabilă: climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica tot mai înverșunată a alcătuirilor ce dominau și
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
curtenească de secol XVIII reverberează până în anul de grație 1989? Răspunsul e unul singur: amnezie tehnică. Luându-se cu povestea, Groșan își uită pe parcurs propriile coduri epice. Insist asupra acestei greșeli, minore până la urmă, pentru că ea pune sub semnul întrebării unul dintre atuurile cele mai constante ale prozei lui Groșan: excelența pe spații reduse. Diplomația cinică cu care toată critica a așteptat ani și ani apariția romanului Un om din Est aici își are originea. De fapt, nimeni nu-l
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
mai dulce lucru, nici mai van, amic pribeag. Vorbește-un înger; și cu drag în amant dorința-i vie. Oh, înclină-mi-te mie, doar la glasu-ți iau aminte. De-unde vii și spre ce ținte te îndrepți mi-e întrebarea. Nu te leg cu-mbrățișarea de-un muritor, foc deplin, mai rămâi încă puțin cu noi, între lut și cer. Oare-n van să te văd cer? Nu ai trup, înfățișare; numai un surâs ești oare? Hai, vorbește, spune încă
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
și anume un interviu cu sine însuși, publicat prima dată în London Observer din 7 aprilie 1957. Un interviu care reflectă frământările creatorului și omului Tennessee Williams. Interviul va face parte din volumul în curs de apariție la Editura ART. Întrebare: Putem discuta deschis? Răspuns: Nu văd cum altfel am putea discuta. Întrebare: Știi, probabil, că atunci când prima ta piesă de succes, Menajeria de sticlă, a fost reluată la începutul stagiunii actuale, cei mai mulți cronicari au fost de părere că este și
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Observer din 7 aprilie 1957. Un interviu care reflectă frământările creatorului și omului Tennessee Williams. Interviul va face parte din volumul în curs de apariție la Editura ART. Întrebare: Putem discuta deschis? Răspuns: Nu văd cum altfel am putea discuta. Întrebare: Știi, probabil, că atunci când prima ta piesă de succes, Menajeria de sticlă, a fost reluată la începutul stagiunii actuale, cei mai mulți cronicari au fost de părere că este și rămâne cea mai bună dintre piesele pe care le-ai scris, deși
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
scris, deși au trecut doisprezece ani de la premieră? Răspuns: Da. Citesc toate cronicile și criticile referitoare la piesele mele, chiar și pe cele care susțin că eu scriu pentru bani și că am o chemare spre instinctele brutale și animalice. Întrebare: Niciodată nu iese fum fără... Răspuns: Focul scoate mult fum când picuri apă peste el. Întrebare: Dar, de bună seamă, recunoști că piesele tale recente degajă o răscolitoare notă de duritate, de răceală, de violență și furie? Răspuns: Cred că
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
la piesele mele, chiar și pe cele care susțin că eu scriu pentru bani și că am o chemare spre instinctele brutale și animalice. Întrebare: Niciodată nu iese fum fără... Răspuns: Focul scoate mult fum când picuri apă peste el. Întrebare: Dar, de bună seamă, recunoști că piesele tale recente degajă o răscolitoare notă de duritate, de răceală, de violență și furie? Răspuns: Cred că, în mod nedeliberat, am mers pe linia tensiunilor tot mai încordate, pe linia furiei și a
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
că, în mod nedeliberat, am mers pe linia tensiunilor tot mai încordate, pe linia furiei și a violenței societății și timpurilor în care trăiesc. Și le-am redat prin propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
trăiesc. Și le-am redat prin propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele au constituit pentru mine întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și de
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele au constituit pentru mine întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și de niște scrieri care reprezintă o relaxare
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele au constituit pentru mine întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și de niște scrieri care reprezintă o relaxare, o eliberare a tensiunilor unui posibil nebun incipient? Răspuns: Le eliberează și pe ale lor. Întrebare: Ce ale lor? Răspuns: Tensiunile
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și de niște scrieri care reprezintă o relaxare, o eliberare a tensiunilor unui posibil nebun incipient? Răspuns: Le eliberează și pe ale lor. Întrebare: Ce ale lor? Răspuns: Tensiunile lor tot mai încordate care frizează psihopatia. Întrebare: Gândești că lumea e pe cale să înnebunească? Răspuns: Pe cale? Aș spune că a înnebunit de tot. Așa cum afirmă Țiganul din piesa mea. Camino Real, lumea e un
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
impresionat de niște piese și de niște scrieri care reprezintă o relaxare, o eliberare a tensiunilor unui posibil nebun incipient? Răspuns: Le eliberează și pe ale lor. Întrebare: Ce ale lor? Răspuns: Tensiunile lor tot mai încordate care frizează psihopatia. Întrebare: Gândești că lumea e pe cale să înnebunească? Răspuns: Pe cale? Aș spune că a înnebunit de tot. Așa cum afirmă Țiganul din piesa mea. Camino Real, lumea e un soi de prelegere pe care o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Gândești că lumea e pe cale să înnebunească? Răspuns: Pe cale? Aș spune că a înnebunit de tot. Așa cum afirmă Țiganul din piesa mea. Camino Real, lumea e un soi de prelegere pe care o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant. Întrebare: Până unde crezi că poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge lumea cu condiția torturată în care trăiește. Până acolo, și nu mai departe. Întrebare: Și te aștepți ca publicul și criticii să
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant. Întrebare: Până unde crezi că poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge lumea cu condiția torturată în care trăiește. Până acolo, și nu mai departe. Întrebare: Și te aștepți ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești și-i împingi pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing pe nimeni, nu-i trag
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge lumea cu condiția torturată în care trăiește. Până acolo, și nu mai departe. Întrebare: Și te aștepți ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești și-i împingi pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing pe nimeni, nu-i trag după mine. Întrebare: Da, dar speri ca oamenii să continue să te asculte
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
aștepți ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești și-i împingi pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing pe nimeni, nu-i trag după mine. Întrebare: Da, dar speri ca oamenii să continue să te asculte, nu-i așa? Răspuns: Firește că sper. Întrebare: Chiar dacă-i izgonești cu violența și cu spaimele din scrierile tale? Răspuns: N-ai observat în jurul tău cum cad oamenii ca niște
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing pe nimeni, nu-i trag după mine. Întrebare: Da, dar speri ca oamenii să continue să te asculte, nu-i așa? Răspuns: Firește că sper. Întrebare: Chiar dacă-i izgonești cu violența și cu spaimele din scrierile tale? Răspuns: N-ai observat în jurul tău cum cad oamenii ca niște fluturi de noapte orbi? E rezultatul maladiei zilelor noastre, al violenței și al spaimelor lumii actuale și al
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
violența și cu spaimele din scrierile tale? Răspuns: N-ai observat în jurul tău cum cad oamenii ca niște fluturi de noapte orbi? E rezultatul maladiei zilelor noastre, al violenței și al spaimelor lumii actuale și al epocii în care trăim. Întrebare: Dar tu ești un om care trebuie să distreze publicul, ești o persoană cu pretenții de artist, ori lumea nu se mai amuză azi cu pisici pe acoperișul fierbinte sau cu pasageri ai unor tramvaie trăsnite. Răspuns: N-au decât
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
de gând să-mi schimb felul de a scrie. Îmi vine destul de greu să scriu ceea ce doresc eu să scriu, fără să mai încerc să scriu ceea ce spui că doresc alții să scriu și eu nu doresc să scriu. Întrebare: După părerea ta, ai vreun mesaj pozitiv? Răspuns: Da, cred că da. Întrebare: Și anume? Răspuns: Nevoia arzătoare, aproape strigătoare, de un efort general uman pentru a ne cunoaște pe noi înșine și de a ne cunoaște mai adânc unul
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
să scriu ceea ce doresc eu să scriu, fără să mai încerc să scriu ceea ce spui că doresc alții să scriu și eu nu doresc să scriu. Întrebare: După părerea ta, ai vreun mesaj pozitiv? Răspuns: Da, cred că da. Întrebare: Și anume? Răspuns: Nevoia arzătoare, aproape strigătoare, de un efort general uman pentru a ne cunoaște pe noi înșine și de a ne cunoaște mai adânc unul pe celălalt, de a ne cunoaște atât cât să putem înțelege că niciun
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
duplicitate și de răutate. Dacă oamenii, rasele și națiunile ar porni de la acest adevăr al autocunoașterii, cred că lumea ar putea depăși stadiul de putreziciune, de disoluție care, involuntar, mi-a inspirat tema de bază, tema alegorică a pieselor mele. Întrebare: Din felul în care vorbești, s-ar spune că te simți detașat, că te simți superior acestui proces de disoluție a societății? Răspuns: Nu am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu. Întrebare: Dar
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
mele. Întrebare: Din felul în care vorbești, s-ar spune că te simți detașat, că te simți superior acestui proces de disoluție a societății? Răspuns: Nu am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu. Întrebare: Dar acuzi societatea, în ansamblul ei, de o anumită îngăduință deliberată în fața răului, îngăduință de care tu, ca scriitor, te delimitezi. Răspuns: Ca scriitor, da, dar nu și ca om. Întrebare: Consideri că acest lucru constituie o virtute specială a
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]