33,912 matches
-
Scrisul Românesc, 1973, p. 19-53, 55-56. 31. Gh. Ștefan, op. cit., p. 16-18. 32. Ibidem, p. 19-27. 33. Gh. Ștefan, op. cit., p. 28-31; N. Stoicescu, Continuitatea românilor, op. cit., p. 102-104 și urm; A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, București, Editura Academiei, 1972, p. 11-37. 34. Gh. Ștefan, op. cit., p. 31-42; N. Stoicescu, op. cit., p. 148-158, 159-178; vezi și D. Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, București, 1966 și Em. Popescu, Inscripțiile grecești și latine din sec. IV-XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
159-171; M.Rusu, Șt. Dănilă, Cetatea feudală timpurie de la Șirioara (secolele IX-XI), în File de istorie, 1972, p. 47-66; Istoria Românilor, vol. III, p. 241-249. 27. Răzvan Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (sec. X-XIV), București, Editura Academiei, 1974, p. 44, 51-52, 67; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol.I, București, EIBMBOR, 1991, p. 212-225, 227-236. 28. Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 69-73; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 228-236, 230-234. 29. Răzvan Theodorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a teutonilor au fost izgoniți de regele Andrei prin forța armelor din Țara Bârsei, iar insistențele repetate ulterioare ale Papei de a fi readuși acolo nu au fost ascultate.51 NOTE 1. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura Academiei, 1982, p. 55-56. 2. Ibidem, p. 57-63. 3. Ibidem, p. 63-68. 4. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 271-273. 5. Ibidem, p. 273-274. 6. Ibidem, p. 275. 7. Ibidem, p. 275-276. 8. Ibidem, p. 276-277. 9
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-V, București, 1969, 141 p. Andreescu Const. I., Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în B.O.R., 1938, nr. 11-12, p. 770-779. Armbruster A, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, București, Editura Academiei, 1972, p. 11-37. Idem, Românii în opera lui Ottokar de Styria: o nouă interpretare, în Studii 25, 1972, 3, p. 463-483. Arion C., Cnejii români, București, 1938. Auner C., Episcopia Milcoviei, Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551. Bako G.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935 (extras din revista Țara Bârsei). Popa-Lisseanu G., Izvoarele istoriei românilor, vol. I-XII, București, 1935-1938. Idem, Secuii și secuizarea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Răscoala și statul Asăneștilor, București, 1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în M.O., 1985, nr. 3-4, p. 199-244. Stoicescu N., Continuitatea românilor, București, 1980. Idem (coord.), Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Idem, "Descălecat" sau "întemeiere ? O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
H., în Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 215-226. Teodorescu V., Despre cultura Ipotești-Cândești în lumina cercetărilor arheologice din nord-estul Munteniei, în SCIV 15, 1964, 4, p. 485-503. Theodorescu R., Bizanț, Balcani, Occident la începutul culturii medievale românești (sec. X-XIV), București, Editura Academiei, 1974. Idem, Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400), București, 1976. Idem, Implicații balcanica ale începuturilor Mitropoliei Moldovei, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 543-566. Toropu O., Oltenia în secolele IV-X în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
liceale la Cluj (Liceul „Emil Racoviță”), urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română, a Universității din Cluj (1957-1963). Va lucra, mai întâi, ca asistent la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, va fi și cercetător în cadrul Centrului de Cercetări al Academiei, din același oraș. Debutează în 1961, în „Luceafărul”, colaborând la numeroase publicații din țară („România literară”, „Steaua”, „Echinox”, „Familia”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a.), dar și din Ungaria, Polonia, Iugoslavia etc. În 1971 devine, alături de Romulus Guga, Mihai Sin ș.a., redactor-fondator
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Grivița, crezută preludiul unei revoluții bolșevice, în țară a fost instituită starea de asediu. Întrunirile publice sunt interzise, inclusiv conferințele de la Fundație (seria „Tendințe”, anunțată în program). S-a îngăduit totuși a se da curs cvasiconfidențial unor reuniuni în sediul Academiei Comerciale, dar numai după ce delegații grupului [îl] asigură pe ministrul de Interne, Ion Mihalache (alarmat de rapoartele poliției), că nu participă „nici fasciști, nici comuniști, ci intelectuali”. Ciclul „Tendințe” se va desfășura, între 8 februarie și 4 mai 1933, începând
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
pe plan național și internațional. Articolul 4 Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți. Academia Română are un numar de maximum 181 membri titulari și corespondenți. Articolul 5 Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. și acei membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent. Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre oamenii de știință și
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent. Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent. Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută cetățeneasca și morală, care s-au distins prin
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
și contribuie activ la progresul spiritual al țării și propășirea națiunii. Articolul 8 Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unitățile de cercetare, învățămînt și producție, de instituțiile de cultură, precum și de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor și procedurilor aprobate de adunarea generală. Articolul 9 Adunarea generală a Academiei Române poate exclude din rîndurile sale pe acei membri care au desfă��urat activități potrivnice intereselor țării și poporului român, dovedite și recunoscute public. Articolul 10 Academia Română
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
român, dovedite și recunoscute public. Articolul 10 Academia Română are filiale în principalele centre științifice și culturale ale țării stabilite de adunarea generală. În subordinea Academiei Române pot funcționa unități științifice, de cercetare fundamentală și de cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unitățile academiei pot depăși finanțarea de la buget prin contracte cu alte unități. De asemenea, în subordinea să funcționează, ca unități cu personalitate juridică, Bibliotecă academiei și Editură academiei. Articolul 11 Academia Română întreține relații directe cu academii și instituții similare din alte țări
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
subordinea Academiei Române pot funcționa unități științifice, de cercetare fundamentală și de cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unitățile academiei pot depăși finanțarea de la buget prin contracte cu alte unități. De asemenea, în subordinea să funcționează, ca unități cu personalitate juridică, Bibliotecă academiei și Editură academiei. Articolul 11 Academia Română întreține relații directe cu academii și instituții similare din alte țări. Articolul 12 Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
funcționa unități științifice, de cercetare fundamentală și de cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unitățile academiei pot depăși finanțarea de la buget prin contracte cu alte unități. De asemenea, în subordinea să funcționează, ca unități cu personalitate juridică, Bibliotecă academiei și Editură academiei. Articolul 11 Academia Română întreține relații directe cu academii și instituții similare din alte țări. Articolul 12 Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
cercetări avansate, cu avizul guvernului. Unitățile academiei pot depăși finanțarea de la buget prin contracte cu alte unități. De asemenea, în subordinea să funcționează, ca unități cu personalitate juridică, Bibliotecă academiei și Editură academiei. Articolul 11 Academia Română întreține relații directe cu academii și instituții similare din alte țări. Articolul 12 Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
din alte țări. Articolul 12 Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată adunarea generală a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
Academia Română va decerna premii pentru stimularea cu prioritate a creației științifice și culturale a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată adunarea generală a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
a tineretului. Articolul 13 În termen de cel mult 30 de zile de la data prezentului decret-lege va fi convocată adunarea generală a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
a academiei, care va alege președintele academiei. Începînd cu anul 1990 se vor organiza alegeri de noi membri ai academiei. Articolul 14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală a academiei. Articolul 16 Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
14 Academia Română are un aparat propriu. Numărul și structura personalului din aparatul propriu se stabilesc de adunarea generală a academiei, cu avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală a academiei. Articolul 16 Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România și a unităților din subordine. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -------------------
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
avizul guvernului. Articolul 15 Activitatea Academiei Române și a organelor sale se stabilește prin statut aprobat de adunarea generală a academiei. Articolul 16 Pe data prezentului decret-lege se abroga Decretul nr. 97/1984 privind măsuri de reorganizare a aparatului central al Academiei Republicii Socialiste România și a unităților din subordine. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -------------------
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
la Institutul de Învățători din Tiraspol (1949-1951) și la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952- 1954), luîndu-și doctoratul în filologie în 1986. Din 1961 a fost colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Știință din Chișinău. C. a scris mai ales lucrări de teorie literară cu caracter aplicativ-didactic: Elemente de poetică (limbaj, versificație, specii) (1970), Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic) (1981) ș.a. O preocupare aparte a constituit-o studierea versificației „moldovenești
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]