19,920 matches
-
și neștiințifice, dar acceptând „o definiție somatică a rasei” ca fiind o colecție de caracteristici biologice particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca să dea o definiție „obiectivă” conceptului de rasă, astfel Încât să nu poată fi acuzat de rasism. L’Hygiène de la race nu a acordat un spațiu foarte larg definirii caracteristicilor rasiale și a consecințelor morale ale acestor definiții. O astfel de poziție pare Însă nesinceră dacă luăm În considerare faptul că Banu a ales să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problema sifilisului atâta timp cât prostituția, ca problemă socială, nu era și ea rezolvată sau măcar pusă sub control. Stigmatizarea prostituatelor servea, În același timp, și scopului de a distrage atenția de la clienții acestora, care nu erau În nici un fel denigrați sau acuzați de lipsă de responsabilitate. Unii autori au menționat În trecere faptul că bărbații ar fi trebuit să aibă un comportament mai responsabil față de soțiile lor, a căror sănătate și capacitate reproductivă erau astfel puse În pericol 70. Bărbații nu au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe care au primit-o aceste analize din partea medicilor, a avocaților, a sociologilor și chiar a unor preoți ilustrează o ambivalență mai larg
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate. Un alt promotor al programelor eugeniste de asistență medicală a fost Alexandru Vaida-Voevod, bine cunoscutul politician țărănist care mai târziu a migrat către extrema dreaptă. Într-o conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate ale populației să Își urmeze, pur și simplu, cursul natural, argumentând că astfel de fenomene reprezentau, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și, În cele din urmă, viziunea sa a fost contestată public prin diferite modificări aduse formei inițiale a legii. Astfel, În preajma anului 1934, Moldovan fusese nevoit să Își asume o poziție marginalizată, de autor al unor articole foarte dure care acuzau schimbările legislative de antimodernism. El prezenta modificările adoptate ca atacuri premeditate la adresa legii, „pregătite de susținătorii organizațiilor tradiționale din primul moment În care legea din 1930 a fost promulgată, când aceasta a fost prezentată ca hiper-modernă, inaplicabilă, o fantezie (s.n.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aveau mai multe șanse să Își protejeze dreptul la o relație eugenică, datorită avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă boală venerică, În timpul unei relații sexuale Întâmplătoare. Șansele acestei femei de a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am presupus că l-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femei de a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am presupus că l-ar fi putut aduce În fața justiției. În acest caz, femeia trebuia să se teamă și de posibilitatea de a fi acuzată de prostituție și judecată pentru această infracțiune. În mod similar, În cazul căsătoriei dintre o persoană sănătoasă și o alta care suferea de o boală venerică, șansele ca o victimă să Își ceară drepturile În față justiției erau foarte mici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur[Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
slăbiciunea lor reciprocă.” (Vauvenargues) CÎnd ne știm, de exemplu, descoperiți În planul sincerității față de cineva anume, ne simțim parcă obligați să acordăm mai multă Încredere decît ar trebui unei alte persoane, care poate n-ar merita atîta considerație. * „Înainte de a acuza pe aproapele tău, cercetează mai Întîi propriile tale cusururi.” (Menander) De fapt, nimeni nu este perfect ca să aibă dreptul să-l acuze pe altul. Însă cel care, după ce a greșit, a avut puterea de a se Îndrepta, are apoi dreptul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai multă Încredere decît ar trebui unei alte persoane, care poate n-ar merita atîta considerație. * „Înainte de a acuza pe aproapele tău, cercetează mai Întîi propriile tale cusururi.” (Menander) De fapt, nimeni nu este perfect ca să aibă dreptul să-l acuze pe altul. Însă cel care, după ce a greșit, a avut puterea de a se Îndrepta, are apoi dreptul moral de a acuza. * „Ai comis un păcat, cînd te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis.” (Ovidiu) Înseamnă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cercetează mai Întîi propriile tale cusururi.” (Menander) De fapt, nimeni nu este perfect ca să aibă dreptul să-l acuze pe altul. Însă cel care, după ce a greșit, a avut puterea de a se Îndrepta, are apoi dreptul moral de a acuza. * „Ai comis un păcat, cînd te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis.” (Ovidiu) Înseamnă că cel În cauză consideră că În intenția sa este liber să comită orice păcat. Însă și intenția este un păcat - evident
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face.” (La Rochefoucauld) Cel care este Înzestrat, de exemplu, cu daruri sufletești are obligația morală de a fi exigent cu el Însuși. * „Cine se Învinuiește singur nu poate fi acuzat de către altul.” (P. Syrus) Ce mărturie mai clară poate fi, decît cea a propriei conștiințe? * „Orice faci să fie astfel, ca și cum cineva te-ar privi; singurătatea ne Îndeamnă spre toate relele.” (L.A. Seneca) „Singurătatea” nu va reprezenta un factor de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
altfel, la ceilalți actori ai Spiritului Liber. De exemplu: găsim niște bani pe jos, ei ne aparțin; proprietarul apare, noi avem dreptul să nu-i restituim; el insistă, cere, reclamă, noi putem să-i opunem rezistență prin orice mijloc; el acuză, ajungem la insulte și chiar la lovituri; el nu se lasă, omorul e legitim. Grația divină, tot ea... Din punct de vedere al mișcării panteiste a lucrurilor, milostenia este echivalentă cu crima, pentru că totul se petrece dincolo de bine și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ludice și eliberate de constrângeri. 2. Spiritul subtil de după asceză. Una din aceste comunități olandeze din secolul al XIV-lea se numește Uniunea Fetelor din Udillynde. Printre Surorile și Frații de beghinaj din Schweidnitz se numără și Heilwige din Bratislava. Acuzate de dominicani că ar practica după Spiritul Liber, mai multe din fete sunt convocate să dea socoteală inchizitorului asistat de zece clerici, după ce au fost denunțate de șaisprezece membri ai grupului. Interogatoriul are loc în trapeză. Ne-au rămas niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Amfiteatrului Divinei Providențe, e torturat și apoi condamnat la moarte la Toulouse: i s-a smuls limba, a fost plimbat pe străzi într-o cușcă de fier, a fost ștrangulat, ars apoi, iar cenușa i-a fost risipită în vânt. Acuza sacrilegiu. Avea: treizeci și patru de ani. Suntem în 1619, la nouăsprezece ani după ce călugărul dominican Giordano Bruno a fost calcinat de Inchiziție pe Campo dei Fiori din Roma, nu pentru ateism ci pentru heterodoxie. în Piața Sfântului Petru nu se glumește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și nu ne feresc de neplăcere. Supunerea față de legi nu este răsplătită: în mod paradoxal, justiția dă rareori dreptate victimei, servindu-l mai adesea pe vinovat. într-adevăr, procedurile judiciare garantate de drept și de lege lasă victima să fie acuzată o dată în plus de către vinovat care, cel mai adesea, neagă orice acuzație și vrea să-și salveze pielea cu orice preț, inclusiv cu acela al adevărului. Mai rău: aceleași proceduri necesită o mărturisire completă din partea delincventului și a nevinovatului, care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai bune, dar și cele mai rele, pentru a ieși din încurcătură: mărturii false, minciuni, mitomanie, neadevăruri, tăgăduieli, deformări ale adevărului, fabulații. în fața tupeului mincinosului, individul de bună-credință e pierdut: dacă vinovăția nu a fost probată și nimic nu-l acuză temeinic pe vinovat, justiția nu dispune de mijloacele de a-i face dreptate. Apelarea la mărturii - o garanție teoretică a priori - antrenează la rândul ei neplăceri și generează practic dușmănii. Etalarea intimității, scotocirea în viața privată, care este întoarsă cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
critice în mod serios și nu le dă interlocutorilor șansa să-și apere realmente poziția. Probitatea intelectuală? O lasă în seama altora... Pentru că Platon îl știe pe Aristip din Cirene, ca să nu-l amintim decât pe acesta. Perfidia sa îl acuză, căci, așa cum s-a văzut, în Phaidon el menționează numele filosofului pentru a-i semnala absența de la moartea lui Socrate și prezența nu departe, la Egina - ar fi putut deci să vină fără nicio problemă... Iar în timpul unei călătorii în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în care analizăm o acțiune despre care nu se poate argumenta, rezonabil, că ar servi i.p., deoarece legătura sa cu interesele private sau de grup este prea puternică. Această utilizare negativă a conceptului de i.p. este foarte frecventă: acuzăm anumite decizii sau politici ale autorităților că sunt părtinitoare. Interesul public și problemele sociale „vicioase” Primul tip de discuție apare în special datorită caracterului vicios al problemelor sociale - în conceptualizarea clasică a lui H. Rittel și M. Webber (1973). Aceștia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care își asumă misiunea de a urmări i.p. (ONG-uri, organizații internaționale etc). Cetățenii care ocupă alte slujbe nu au la fel de multe oportunități de a defini și urmări i.p.; în consecință, nu au același risc de a fi acuzați de abuz. Desigur, acest risc este asumat voluntar și este parte a regulilor jocului, însă trebuie, totuși, luat în considerare atunci când analizăm o acuzație. Întrebarea relevantă din această perspectivă este: există vreo posibilitate, fie ea și foarte improbabilă, ca abuzul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezentau un suport electoral confortabil, greu de depășit, nu era previzibil un eveniment de natură să schimbe substanțial opțiunile electoratului. Răsturnarea care s-a produs pare să se fi datorat exclusiv strategiei lui Traian Băsescu. El a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD-ul, a promovat centalitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importată pentru populație. Dramatizarea corupției, prezentarea ei, drept cauză a tuturor problemelor a dat o relansare a multiplelor insatisfacții care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mare încât să o schimbe, sau pur și simplu nu consideră că poate avea beneficii care să depășească costurile unei astfel de întreprinderi în momentul respectiv (Gilpin, 2000). Acest tip de reglementare a relațiilor între actorii sistemului a fost deseori acuzat de a fi unul al Marilor Puteri și în favoarea Marilor Puteri, ceea ce este perfect adevărat, cu atât mai mult cu cât echilibrul de putere nu poate fi gândit în afara cadrului larg al politicii de forță europene și în cel mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o Școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală în perioada de după al doilea război mondial este tot mai vocal contestată în ultimele două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii Școlii realiste de inventarea unei școli rivale cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un prim argument al acestei contestări derivă din diversitatea ideologică, metodologică și epistemologică a curentului internaționalismului liberal interbelic (Ashworth, 2002, p. 36), diversitate care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
văzut cum Angell anunța redundanța războiului ca instrument predominant al politicii externe. Să însemne asta, pentru Angell sau pentru cei care îi împărtășesc ideile, că pacea se va revărsa ireversibil asupra umanității, așa cum ar reieși din prezentările celor ce îi acuză de fundamentarea conceptelor lor în dogmatica viziunii lineare, progresiste a istoriei? La o analiză mai atentă, răspunsul trebuie să fie negativ cel puțin pentru intelectuali ca Norman Angell sau Leonard Woolf, pentru care posibilitatea progresului în istoria umanității nu echivalează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere, deci acte de putere, o realitate diversă, plurală, în continuă schimbare, feminismul postmodern deconstruiește întregul discurs și universul consacrat al relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gravitația în jurul unuia sau altuia dintre cele două blocuri a sfidat aranjamente politice exclusiv interne. Prin urmare, pacea democratică ar fi un artefact al „războiului rece” (Gowa și Farber, 1996, pp. 239-263; Gowa, 1999). În sfârșit, explicațiile pacifismului democrat sunt acuzate că suferă de prezentismul caracteristic optimismului determinat de sfârșitul „războiului rece”. Sesizând transformarea sistemică în comportamentul statelor la sfârșitul „războiului rece”, adepții păcii democratice au dorit să explice acest fenomen prin procese relativ noi. Democratizarea îndeplinește acest criteriu, însă factorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]