9,532 matches
-
a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 - crearea Partidului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituit monopolul asupra vieții culturale și politica demografică pro-natalistă inaugurată în 196629. Raportul se încheie prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist" (Raport, 2006, p. 628). De asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
45,6 peste 65 33,5 11,9 54,5 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fostului regim să se raporteze pozitiv față de trecutul comunist. Din punct de vedere biografic, indivizii se raportează pozitiv față de propria lor tinerețe și copilărie. Nu este exclus ca, prin ricoșeu, să transfere pozitivitatea pe care o manifestă față de propria lor biografie regimului socio-politic înăuntrul căruia aceasta s-a desfășurat. În tot cazul, facilitată sau nu de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor tinerețe și copilărie. Nu este exclus ca, prin ricoșeu, să transfere pozitivitatea pe care o manifestă față de propria lor biografie regimului socio-politic înăuntrul căruia aceasta s-a desfășurat. În tot cazul, facilitată sau nu de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iași: Regio Books/Polirom. Peirce, C.S. (1931). CP 1.13, 1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dar și pe cea livrescă. A reînviat romanul pastoral, a încercat o narațiune modernă, a instituit populara ottava drept strofa epică italiană, și apoi, în partea a doua a vieții, a reînnoit epistola clasică și eglogele în latină, a scris biografii, a reîmprospătat studiul limbii grecești și a debutat în studiul critic al operei lui Dante.”10 Povestirile lui Chaucer indică, în general, clasa socială și personalitatea celui care 7 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 105. (trad. n.) 8 Vittore Branca, Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iluștri), niciunul nu s-a aplecat asupra virtuților femeilor, care merită, de asemenea, să fie lăudate, când se dovedesc demne și curajoase, luând în considerare slăbiciunile lor firești, intrinseci. Opera debutează cu povestirea Evei și, în cele o sută patru biografii, naratorul trece în revistă, mai mult sau mai puțin în ordine cronologică, portrete feminine celebre, ajungând până la regina Giovanna a Napolelui, care a domnit între anii 13431382. Cel de-al doilea capitol este dedicat Semiramidei, împărăteasa Asiriei, glorificată pentru modul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
drept treapta care fixează trecerea de la lumea sa la lumea noastră a lui Mihai Eminescu. E greu să argumentezi necesitatea unei cărți întregi pe tema bolii și morții lui Mihai Eminescu. Subiectul se tratează convențional, într-un capitolaș, în toate biografiile poetului: ce poți să mai aduci nou? Să le răstorni pe toate, adică o convenție statornicită de atâta timp, sau să mai publici un act, o nouă părere, o reconfigurare a informației? Un prieten cam hâtru îmi spune că numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndelung activitatea politică a sa, mai ales la „Timpul”, propunându-mi încă de la început să ofer publicului interesat acea a doua viață a lui Eminescu, adică personalitatea, ceea ce trece dincolo de biologic, de viața primă în general. Această viață primă, ca biografie, ne scapă chiar și nouă, proprietarii ei: „Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost, / O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost?” Dincolo de asta rămân, însă, celelalte umbre ale tale, cea a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, însă, opiniile doctorului Vineș, care se vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epocă în biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmănescu un accident târziu: el ia cuvântul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că este o ipoteză de lucru pe care doar o enunțăm - fără a o urmări (necesitând scotociri intense prin arhive, față de care apetența nu ne-a întreținut mai niciodată). Este vorba, așadar, despre Cleopatra Lecca Poenaru, personaj foarte controversat în biografia eminesciană, despre care s-a scris în mod diferit de către N. Pătrașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Barbu Brezianu - și Dl. C. Popescu - Cadem dorește să îndrepte lucrurile. Este, desigur, vorba de un amor târziu al lui Eminescu, cel care i-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cartea noastră „A doua viața a lui Eminescu”, din 1994. Or, problema criminalului lui Eminescu se pune implicit în acea carte - și nu te poți juca de-a coincidențele cu asta. II. EPOPEEA ERIZIPELULUI Textul care a făcut epocă în biografiile lui Eminescu este acesta, pe care-l publicăm mai jos, semnat de doctorul V. Vineș și apărut în revista „România medicală” din 1 iunie 1931, p. 162-163. Atragem atenția cititorului că este o piesă foarte rezistentă dar nu la „dosarul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de specialitate cu scopul precis de a restabili adevărul și aceste amintiri își fac loc insistent în presă după ce pătrund regal în „Viața lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu (primul beneficiar și cel mai stabil punct de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui incident
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au ieșit la iveală în împrejurările înmor mântării, în mijlocul acelei impresionante adunări de doliu care a înconjurat sicriul poetului. Ele se păstrează în memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte, foarte subțire se pierd definitiv ori rămân simple curiozități
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
probabil că au mai rămas pe undeva mărturii ascunse sau necunoscute „urme” eminesciene. O armată de cercetători și eminescologi au răscolit, înainte și după Perpessicius și Călinescu, arhivele și locurile petrecerii prin viață a poetului, încât, cu privire la scurta și zbuciumata biografie pământească a lui Eminescu, nimic nou și esențial nu e de crezut că mai poate să apară. Rămâne mereu de descoperit și redescoperit opera „poetului național” și biografia lui „celestă” asupra cărora studiile, oricâte ar fi, se vădesc nu numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și locurile petrecerii prin viață a poetului, încât, cu privire la scurta și zbuciumata biografie pământească a lui Eminescu, nimic nou și esențial nu e de crezut că mai poate să apară. Rămâne mereu de descoperit și redescoperit opera „poetului național” și biografia lui „celestă” asupra cărora studiile, oricâte ar fi, se vădesc nu numai insuficiente, dar, uneori, ca duce, datate și, în orice caz, sub „orizontul de așteptare” al noilor generații. Lumina stelei ce s-a stins izbește mereu altfel ochiul generațiilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și susțină acest punct de vedere. Și nu sunt acestea singurele motive pentru care privim cu rezerve, sub specie veritatis, amintirile sale despre Eminescu. Lăsăm deoparte faptul că el îl va crea, împreună cu alți prieteni, pe Nicolae Pătrașcu pentru prima biografie a lui M. Eminescu, acel insipid „Studiu critic” din 1890-1891. Lăsăm deoparte și că nu ne spune nimic despre grupul Cârlova-Pătescu-Pietratu, atentatorii la viața lui I. C. Brătianu din 2 decembrie 1880 pentru arestarea cărora Eminescu a luptat exemplar prin „Timpul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndepărtata Americă, se cuvinte să explorăm și cercurile făcute în apa memoriei imediate de piatra lui Dumitru Cosmănescu din 1926, mai ales că aceste cercuri se sting aproape definitiv în timp, pe când acele ecouri se prelungesc prin țevăria mai tuturor biografiilor lui Eminescu creând climat, atitudine, imagine. Vom atrage atenția cât mai des asupra acestui basorelief al informației, lăsând cititorul să judece singur de ce trec atâția ani între ele, de ce unele urcă și altele coboară pe canavaua atenției generale, etc. Dornici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]