9,463 matches
-
relațiile și efectele retroactive din domeniul său și așteaptă încă la rîndul său instrumentele pentru prelucrarea informației, ce ar trebui să fie adevărate proteze informatice de înaltă clasă". Boissel estimează că există "o adevărată transformare calitativă de la științele tradiționale (fizică, chimie, biologie) la știința ce ar putea privi politica și care ar fi aceea a întregului coerent regrupînd inanimatul, viul, organizările viului, totul considerat ca fiind dinamic și nu static". Jean-François Boissel, în calitatea sa de inginer, adaugă modelizarea matematică și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Pentru Condorcet, Statul nu intervine decît în calitate de garant financiar al dezvoltării cercetărilor. Totuși, știința s-a trezit că ia parte direct la mersul afacerilor Statului din cauza amenințărilor ce apăsau asupra Revoluției franceze. Co-mitetul salvării publice a apelat la specialiști în chimie și mecanică și le-a încredințat misiuni tehnice de organizare și dezvoltare, motivațiile fiind de ordin militar. Numeroși savanți vor contribui la apărarea națională. E vorba de a îndrepta știința spre sarcini concrete și utilitare, adică spre cercetări aplicate 147
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acestea, autoarea a publicat proză scurtă și poezii în revistele românești "Bucovina literară", "Acolada", "Plai străbun", precum și în "Căminul românesc" (Geneva) și "Gyroscope" (Grenoble). Cornelia Petrescu s-a născut în Bucovina, în 1938, într-o familie de învățători, a studiat chimia industrială la Iași și a profesat în industrie și cercetare științifică pînă în 1986 cînd, excedată de cei trei F ai regimului comunist (Frică, Foame, Frig), a decis să emigreze în Franța, împreună cu familia. Soarta a dus-o spre Grenoble
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reprezintă un adevărat tur de forță. O îndrăzneală nemărginită, aproape o impietate. Se pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță activă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de a combina, de a inventa, de a obține rezultate mai mari cu mijloace mai mici. Dimpotrivă, zdrențele, colibele ignobile, sărăcia, inaniția sunt bunul comun inevitabil al oricărei națiuni care caută și găsește în fier, foc, vânt, electricitate, magnetism, legile chimiei și ale mecanicii, într-un cuvânt, în forțele naturii, un supliment la propriile forțe, și este cazul să afirmăm împreună cu Rousseau: "Orice om care gândește este un animal depravat". Și asta nu e totul: dacă această doctrină este adevărată, trebuie
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ei ar trebui cel puțin să se întristeze, căci eroarea noastră, dacă este demonstrată, implică urgența de a înlocui naturalul cu artificialul, libertatea cu arbitrariul, concepția eternă și divină cu invenția contingentă și umană. Să presupunem că un profesor de chimie vine și spune: Lumea este amenințată de o mare catastrofă; Dumnezeu nu și-a luat toate precauțiile necesare. Am analizat aerul care iese din plămânii umani și mi-am dat seama că nu mai este aerul propriu respirației, astfel încât, calculând
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
14.II.1958, Căciulești, j. Neamț), critic literar, eseist. Este fiul Mariei Spiridon (n. Pâslariu), muncitoare, și al lui Constantin Spiridon, pompier. Cursurile primare le-a urmat la Verșești și Căciulești, județul Neamț (1965-1973), apoi a absolvit Liceul Industrial de Chimie din Piatra Neamț (1978) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția franceză-română, a Universității din București (1989). Până în 1991 a activat ca profesor la o școală din Piatra Neamț, ulterior devenind cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din Bacău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
realizărilor la principalii indicatori, situație determinată de cauze multiple printre care: problemele financiare, cererea insuficientă, concurența unităților similare, incertitudinea mediului economic și legislativ, creșterea prețurilor etc. Structura producției industriale realizate reflectă preponderența industriei alimentare (32%), urmată de: industria ușoară (20%), chimie (10%), construcții de mașini (8%), metalurgie (6%) ș.a. Facilități de cazare, utilități și rețele publice În municipiul Iași există circa 90.000 locuințe, în mare parte amplasate în blocuri, casele private reprezentând numai o mică parte. Există o criză permanentă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de Anvelope „Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor la revista „Gazeta literară” („România literară”, din 1968). Afirmarea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
etalat doar dorul de orașele București și Iași și a declarat că s-a născut la Iași){\cîte 94}. Tatăl sau a fost ofițer, colonel până la 50 de ani, si apoi prefect, iar mama, născută Brătianu, a fost doctor în chimie, se pare, dar nu a profesat niciodată. În perioada studiilor liceale, cu încă doi colegi forma un „trio infernal”, care teroriza colegii și profesorii. S-a pregătit suplimentar la matematică cu profesorul Mayer, probabil pentru trecerea la studii universitare. Brava
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continua timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultura, sericicultura, botanica, chimie și economie politica. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ale Universității ieșene. Fiind remarcat că elev și student strălucit, savantul Petru Poni l-a propus pentru continuarea studiilor în străinătate cu bursă „Vasile Adamachi” oferită de Academia Română. Timp de patru ani a urmat în Germania studii de agronomie și chimie agricolă, pe care le-a finalizat cu doctoratul. În anul 1906 s-a întors în țară și a fost numit profesor suplinitor la nou-înființata catedră de chimie agricolă de la Universitatea ieșeana, iar după trei ani a fost titularizat pe acest
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Academia Română. Timp de patru ani a urmat în Germania studii de agronomie și chimie agricolă, pe care le-a finalizat cu doctoratul. În anul 1906 s-a întors în țară și a fost numit profesor suplinitor la nou-înființata catedră de chimie agricolă de la Universitatea ieșeana, iar după trei ani a fost titularizat pe acest post pe care a muncit vreme de patru decenii. După cum se știe, la capătul de sus al Copoului ieșean, pe o parte și pe alta a Aleii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de alți cititori care au cunoștințe minime de biologie, chimie și fizică la nivel de liceu și sunt interesați de rolurile și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
moartea tatălui, Bizu pleacă din München, renunțând pentru totdeauna la cariera de clasicist (păstrează totuși o ediție a Georgicelor și una a odelor lui Horațiu "singura lui legătură, pe viitor, cu antichitatea"), și obține mai apoi diploma de doctor în chimie agricolă (ceea ce explică preferința pentru rusticele poeme vergiliene). Vindecat și de boală, hotărăște să se întoarcă în țară, cu gândul de a-și face un rost. Dar nu izbutește să obțină nici măcar postul modest de agronom al pepinierei din Fălticeni
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
psihologia e traductibilă în limbajul melodramei), anii petrecuți în străinătate n-au adus niciun fel de schimbare, și de aceea, probabil, naratorul îi și rezumă eficient în câteva rânduri, fără alte comentarii (" Studiase mai întâi filologia clasică la München, apoi chimia agricolă la Hohenheim, continuată la Grignan, în Franța, mai stătuse un an la Paris, călătorise prin Italia"). Bizu învățase destul. Venise în sfârșit momentul confruntării directe cu viața, cu viața în formele ei concrete, dinamice, mereu imprevizibile. Or, având în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-i din umbră destinul. De pildă, atunci când Bizu se hotărăște în sfârșit la o carieră și solicită un post de profesor, Lică se eschivează (catedra era vizată de cineva mai puternic), sfătuindu-l să încerce mai degrabă la Institutul de chimie agricolă, condus de un anume Ieronim Gotcu. Neavând încotro, Bizu merge în audiență la directorul institutului, unde o cunoaște și pe asistenta acestuia, Diana Serea ("sveltă, siluetă grațioasă, mlădie, frunte înaltă, netedă, senină, ochi cafenii, bărbie proeminentă, rotundă"), de care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru tot ceea ce ne înconjură, pentru problemele umane, se poate stârni în fiecare oră. 7.1. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul Cercului de biologie PROIECT CLUBUL ECOLOGIȘTILOR Durata: 1 an școlar Inițiatori comisia metodică Științe: prof. fizică, prof. chimie, biologie Coordonator : prof. Culbec Magda Grup țintă: elevi cls. a.VI.a, a.VIII.a, a X.a Tipul proiectuluide educație ecologică Argument: alături de activitatea desfășurată la clasă, activitatea extrașcolară contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, a creativității, la dispariția barierelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sunt aceleași peste tot în lume: de a menține și a îmbunătăți calitatea mediului cât și de a preveni problemele de mediu ale viitorului. Proiectul Clubul ecologiștilor își propune o abordare a educației ecologice în viziune inter și pluridisciplinară: fizică, chimie, biologie , geografie, lb. română, etc. Obiective: O1. Conștientizarea problemelor mediului înconjurător O2. Sensibilizarea elevilor față de mediul înconjurător O3. Însușirea unor abilități necesare în identificarea și investigarea problemelor de mediu și participarea la rezolvarea acestor probleme O4. Stimularea interesului pentru studiu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
acestor probleme O4. Stimularea interesului pentru studiu și cercetare Rezultate așteptate: ● selectarea, ordonarea, clasificarea, reprezentarea și sistematizarea informațiilor ● realizarea unor afișe, postere; revistă de educație ecologică ECO ● realizarea unui proiect de mediu de către elevi ● participarea la Concursuri județene de fizică, chimie, biologie Posibili parteneri: ●S.O.RSocietatea Ornitologică Română filiala Iași ● Agenția de Protecție a Mediului Iași ● Muzeul de Istorie Naturală Iași ● Societatea Aquaterra Iași Grădina Botanică Iași ● Școli din Iași și din țară care au ca preocupări activități ecologice 7
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a vieții noastre, cea de liceean. Vă mulțumim domnule profesor ! Și de acolo din ceruri poate că sunteți mulțumit de noi, de sacrificiile pe care și noi acum le facem. Prof. gr. I, Crăciun Dorinel Mihai, specialitatea matematică Profesor de chimie Titu Eugenia N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
ceruri poate că sunteți mulțumit de noi, de sacrificiile pe care și noi acum le facem. Prof. gr. I, Crăciun Dorinel Mihai, specialitatea matematică Profesor de chimie Titu Eugenia N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Dorinel Mihai, specialitatea matematică Profesor de chimie Titu Eugenia N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi și de profesorii școlii pentru calitățile sale morale și pentru
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]