10,570 matches
-
și completările ulterioare, și nu sub forma unui act normativ de sine stătător. 3. Întrucât procentul de 12% din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, care se propune a fi destinat anual pentru asistența medicală primară, intră în contradicție cu art. 81 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul săn��tății, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2006 , în conformitate cu care "sumele alocate pentru finanțarea asistenței
PROIECT DE LEGE nr. 352 din 15 aprilie 2009 privind finanţarea sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210597_a_211926]
-
se solicită trebuie să dovedească legalitatea acestuia, în timp ce petentul are o poziție pasivă, nefăcând altceva decât să afirme că actul administrativ este susceptibil de a-i cauza pretinse prejudicii. În fine, se susține că textele de lege criticate vin în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. a), privând un operator economic de a beneficia de efectele utile ale unui drept născut dintr-un act administrativ, la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vătămată și fără
DECIZIE nr. 340 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210343_a_211672]
-
lor atribuie organelor de poliție judiciară competența de a efectua acte de urmărire penală "în numele procurorului", fără o limitare a categoriei actelor procedurale ce ar putea fi întocmite în acest mod, ceea ce permite o delegare generală a acestora în flagrantă contradicție cu textele constituționale arătate mai sus. Curtea de Apel Suceava - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 351 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (2) teza a doua din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210359_a_211688]
-
și nr. 2.197D/2008, a art. 20 din Legea fundamentală, Curtea reține că, și sub acest aspect, excepția este neîntemeiată, deoarece autorii excepției nu indică un text concret dintr-un tratat internațional privind drepturile omului care să fie în contradicție cu dispozițiile legale criticate, ci fac doar referire la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, pentru cele arătate mai sus, Curtea a constatat constituționalitatea acestor prevederi de lege față de normele cuprinse în art. 16, 21 și
DECIZIE nr. 338 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210342_a_211671]
-
această ocazie că nu cunoaște persoana care denunțase faptele încriminate. 27. Prin Decizia din data de 18 martie 2003, Curtea de Apel București, aplicând principiul în dubio pro reo, l-a achitat pe reclamant cu privire la toate acuzațiile, în special din cauza contradicțiilor dintre principalele probe ale acuzării, și anume declarațiile succesive ale denunțătorului C.J. și ale coinculpatului R.P. în decizia sa, în care partea referitoare la analiza probelor legate de reclamant cuprindea circa 10 pagini, Curtea de Apel București a constatat în
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de anchetă] denunțarea verbală și declarațiile ulterioare ale lui C.J. au fost înregistrate în procese-verbale, cu încălcarea cerințelor procedurale în materie, în măsura în care C.J. nu a dat declarațiile în prezența unui interpret de limba chineză. (...) Trebuie subliniat faptul că există numeroase contradicții între denunț și celelalte declarații succesive (ale lui C.J.), ceea ce ridică serioase îndoieli în ce privește veridicitatea lor. [Curtea de Apel București a reprodus fragmente din diferitele declarații date în fața ei de către C.J. la data de 15 iulie 2002] (...) Declarațiile lui C.J.
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
prenumele inculpatului apare în convorbirile telefonice dintre C.J. și coinculpatul R.P. nu poate duce la concluzia că partea interesată a fost implicată [în faptele încriminate], din următoarele motive: (...) în plus, declarațiile coinculpatului R.P. și cele ale denunțătorului C.J. prezintă următoarele contradicții: (...) Din conținutul convorbirilor telefonice nu reiese în mod concret că coinculpatul R.P. i-ar fi făcut părții interesate o ofertă din partea cetățenilor chinezi, nici că partea interesată i-ar fi cerut vreo sumă de bani. Aceste înregistrări nu sunt verosimile
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
introdus de către un parchet necompetent și că apoi a fost tardiv motivat de PNA, competent în materie. De asemenea, având în vedere probele administrate în fața Curții de Apel București, reclamantul a solicitat menținerea deciziei de achitare din cauza ilegalității și a contradicțiilor din aceste probe. În opinia reclamantului, din probele respective nu reieșea că ar fi solicitat sau acceptat, direct sau indirect, plata vreunei sume de bani de către C.J. În plus, reclamantul a arătat ilegalitatea probelor reprezentate de înregistrările convorbirilor sale telefonice
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
Nu numai că o validare retroactivă a unei detenții dispuse de o instanță lipsită de competență ar fi contrară dreptului intern și art. 5 amp; 1 din Convenție, dar Curtea observă și că o astfel de interpretare ar fi în contradicție, în speță, cu constatarea că Tribunalul Militar a respins în mod expres excepția de lipsă de competență ridicată de reclamant la data de 19 septembrie 2002 (paragraful 15 de mai sus). 72. Având în vedere constatarea lipsei de competență a
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
a distincțiilor aparținea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituția României din 1923, Regele "va conferi decorațiunile române conform unei anume legi", fără ca în Constituție să se prevadă posibilitatea retragerii decorațiilor. În final, Curtea constată că nu există niciun fel de contradicții între textele de lege supuse controlului instanței de contencios constituțional și prevederi și principii cuprinse în Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică." ... Se susține că textele de lege criticate sunt în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un process echitabil, precum și cu cele ale art. 23 alin. (11) din Legea
DECIZIE nr. 51 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. d) şi f) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208073_a_209402]
-
de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate, nu au incidență în cauză. De altfel, autorul excepției formulează critica de neconstituționalitate mai mult din perspectiva interpretării și aplicării textului legal criticat, și nu a contradicției lui cu normele fundamentale, ceea ce constituie o cauză de inadmisibilitate a excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 11 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 411/2/2008, Curtea de Apel București - Secția
DECIZIE nr. 277 din 26 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209135_a_210464]
-
suspendarea unui act administrativ care pune în aplicare politica Uniunii Europene în domeniul comunicațiilor electronice, mai exact, în domeniul spectrelor de frecvență radio. În fine, se susține că prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 vin în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. a), privând un operator economic de drepturile sale născute dintr-un act administrativ la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vătămată și fără a avea loc o judecată asupra
DECIZIE nr. 259 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209272_a_210601]
-
eventualelor pagube suferite ca urmare a executării actului administrativ pretins a fi nelegal, iar pe de altă parte, prin stabilirea condițiilor de admisibilitate, previne și limitează eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către persoanele vătămate, fără să între în contradicție cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție. Nu este încălcat, așa cum susține autorul excepției, dreptul la un proces echitabil, prin lipsa posibilității de a administra probe în etapa procesuală vizată de textul de lege criticat. Prin soluționarea de urgență
DECIZIE nr. 259 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209272_a_210601]
-
Secția civilă și de proprietate intelectuală și a constatat că dispozițiile art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu prevederile art. 115 alin. (4) și (6), art. 21 alin. (3) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Curtea observă că decizia menționată a fost pronunțată la o dată ulterioară sesizării instanței de contencios constituțional cu soluționarea prezentei
DECIZIE nr. 284 din 26 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209283_a_210612]
-
de a se îngriji ca legile să fie aplicate și îi obligă la executarea lor. Cei ce dețin puterea executivă le publică în mod legitim în cadrul propriei competențe. § 2. Dispozițiile instrucțiunilor nu derogă de la legi, iar dacă unele sunt în contradicție cu prevederile legilor, sunt lipsite de orice valoare. § 3. Instrucțiunile își pierd valabilitatea nu numai prin revocarea lor explicită sau implicită de către autoritatea competentă care le-a dat sau de către superiorul acesteia, dar și prin încetarea legii pentru a cărei
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
I, nr. 143 din 9 martie 2009, analogia, ca instituție juridică, se plasează în sfera aplicării legii ca argument de interpretare, și nu în cea a procesului legislativ. Folosirea acestei noțiuni pentru caracterizarea normei instituite de legiuitor conduce la o contradicție în termeni, căci analogia implică absența normei și, în consecință, libertatea recunoscută unei autorități publice - în mod excepțional și nu în materie penală - de a stabili ea însăși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o
DECIZIE nr. 517 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, precum şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212005_a_213334]
-
fi reținută nici critica privind încălcarea art. 45 din Constituție. Aceste prevederi constituționale nu au incidență în prezenta cauză. Curtea constată însă că autorul excepției menționează doar în mod formal textele constituționale pretins încălcate, fără a arăta în ce constă contradicția relevată. Simpla enumerare, în susținerea excepției, a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". În aceste
DECIZIE nr. 1.013 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 71 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi art. 64 alin. 1 lit. c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214076_a_215405]
-
legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești. Considerentele care fundamentează jurisprudența menționată sunt valabile și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi. Cât privește criticile privind existența unei contradicții între dispozițiile art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , precum și ale art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , cu normele care reglementează contenciosul administrativ, respectiv procedura civilă, acestea nu intră în
DECIZIE nr. 1.029 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 109 alin. (2) şi (3) şi art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214079_a_215408]
-
unitară, este de natură să aducă atingere dreptului la apărare. Astfel, dispozițiile legale atacate încalcă, în opinia autorului, și principiul efectivității juridice. De asemenea, se mai susține că obligarea angajatorului de a suporta nelimitat întreaga sarcină a probei vine în contradicție cu normele constituționale ce configurează alcătuirea sistemului judiciar bazat pe egalitate de tratament, imparțialitate și echitate procesuală, determinându-l să realizeze o probațiune diabolică, mai mult decât împovărătoare, cu consecința suportării efectelor administrării unor probe speciale în interesul adversarilor procesuali
DECIZIE nr. 1.015 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 , art. 287 şi art. 288 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , ale art. 74 , art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214087_a_215416]
-
legea română, în prezent Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, conformă cu directivele Uniunii Europene în vigoare ( 2004/17/CE și 2004/18/ CE ) și care nu intră, deci, în niciun fel de contradicție cu Liniile directoare privind achizițiile ale BDCE sau în conformitate cu ultima variantă amendată a legii naționale privind achizițiile publice, în vigoare la data lansării licitațiilor. În oricare dintre situații, responsabilitatea pentru implementarea Proiectului și, ca urmare, responsabilitatea pentru adjudecarea și administrarea
ACORD-CADRU DE ÎMPRUMUT din 23 august 2007 între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194941_a_196270]
-
în special toate costurile juridice sau de judecată vor fi pe cheltuiala Împrumutatului. Articolul 11 Interpretarea acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință de Normele de împrumut ale BDCE și că a primit o copie a acestora. Atunci când există o contradicție între oricare prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și oricare prevedere a acordului, va prevala prevederea acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a
ACORD-CADRU DE ÎMPRUMUT din 23 august 2007 între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194941_a_196270]
-
legea română, în prezent Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, conformă cu directivele Uniunii Europene în vigoare ( 2004/17/CE și 2004/18/ CE ) și care nu intră, deci, în niciun fel de contradicție cu Liniile directoare privind achizițiile ale BDCE sau în conformitate cu ultima variantă amendată a legii naționale privind achizițiile publice, în vigoare la data lansării licitațiilor. În oricare dintre situații, responsabilitatea pentru implementarea Proiectului și, ca urmare, responsabilitatea pentru adjudecarea și administrarea
HOTĂRÂRE nr. 89 din 23 ianuarie 2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194940_a_196269]
-
în special toate costurile juridice sau de judecată vor fi pe cheltuiala Împrumutatului. Articolul 11 Interpretarea acordului Împrumutatul declară că a luat cunoștință de Normele de împrumut ale BDCE și că a primit o copie a acestora. Atunci când există o contradicție între oricare prevedere din Normele de împrumut ale BDCE și oricare prevedere a acordului, va prevala prevederea acordului. Titlurile paragrafelor, secțiunilor și capitolelor acordului nu vor servi pentru interpretarea acestuia. În nicio situație nu se va presupune că BDCE a
HOTĂRÂRE nr. 89 din 23 ianuarie 2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194940_a_196269]
-
prejudiciile cauzate prin emiterea unei autorizații de construire ilegale, deși la acel moment "exista un litigiu pe rolul instanței judecătorești, privitor la imobil". Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate nu vin în contradicție cu prevederile constituționale invocate, excepția de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula
DECIZIE nr. 965 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 7 alin. (9) teza finală din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214023_a_215352]