9,217 matches
-
lui Calderón ca președinte legitim s-a îmbunătățit. La un an de la alegerile din 2006, puțin peste 50% dintre cetățeni credeau că acesta a câștigat alegerile, 30% considerau că acestea fuseseră câștigate de AMLO, iar restul nu aveau o opinie conturată pe această temă. În 2008, procentajul celor care îl considerau pe Calderón învingător a crescut la 57%. Majoritatea suținătărilor PRI și PAN, cărora li-se alăturau votanți intependenți credeau în legitimitatea lui Calderón. Doar membrii PRD au rămas convinși de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decisă și unanimă împotriva sa, într-atât încât să fie clasificată ca „străină” sau „idolatrică”, dobândind în felul acesta trăsături polemice și negative, mai ales în Cărțile Cronicilor în care termenul așera apare aproape întotdeauna denigrator la plural, s-a conturat într-o epocă mai târzie. Unele izvoare epigrafice iudaice din perioada regală confirmă cultul dat Așerei alături de zeul suprem Yhwh. Mă refer la Grafitti n. 3 provenite de la Hirbet el-Qom (HAE, vol. I, pp. 207-211) în care, la liniile 2-3
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
preexilică, voi căuta să prezint câteva date ce pot fi considerate realiste despre vechile lor practici de cult. Pentru a avea mai mult succes în această încercare, voi căuta să contextualizez informațiile textului biblic în cadrul arheologic al locurilor de cult conturat în paragraful precedent. În primul rând putem considera o certitudine faptul că preotul oficia cultul sacrificial pe altarul templelor și înainte de exil (2Rg 16,15; Lev 9), perioadă în care, probabil, oficierea sacrificiului de către preot a fost o sarcină vicarială
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează un pluralism de coaliții hibride, din cauza tendințelor sale de reducere numerică și, în paralel, de accentuare a polarizării. În plan politic, 1996 a marcat în istoria română contemporană un moment de schimbare radicală. Victoria obținută de coaliția opoziției, Convenția Democratică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează modul de intrepretare a relației dintre mediul intituțional și organizații, specific abordărilor neointituționale: orientarea interesului către construcția sistemelor de semnificații. Alte două surse ale teoriilor neoinstituționale aplicate în analiza organizațională sunt identificate ca fiind articolele cercetătorilor J. Meyer și B.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei românești, mesele aristocratice nu trebuie neglijate. Descoperirea uriașelor discrepanțe dintre alimentația bogaților și cea a săracilor ne va permite să conturăm principalul motiv pentru care nu putem vorbi despre o „bucătărie românească“: între aceste două lumi nu a existat nici o legătură, nici una nu a influențat-o pe cealaltă. Spre deosebire de acest univers gastronomic polarizat, merită să amintim exemplul contrar al bucătăriei franceze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dezvoltare și evoluție a bazelor de date. El desemnează o bază de date special concepută pentru analiza datelor și suportul deciziilor, prin consolidarea tuturor datelor întreprinderii. Conceptul de depozit de date a apărut la sfârșitul deceniului 8, dar s-a conturat și dezvoltat în anii ’90. Conceptul datawarehouse (depozit de date) este definit de William Inmon (vicepreședintele firmei Prism Solution) ca fiind o „colecție de date destinate fundamentării deciziei manageriale, colecție care este tematică, integrată, plasată într-un context temporal și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unități de prelucrare) informatice folosind posibilitățile calculatoarelor electronice și aplicând analiza sistemică. Un sistem informatic cuprinde: echipamente (hardware), produse-program (software), informaticieni (analiști, programatori, operatori), colecții de date și cunoștințe asupra sistemului. Analiștii (proiectanții) de sistem informați sunt cei care-l conturează structural și funcțional, programatorii concep unitățile de prelucrare automată a datelor din colecții, iar operatorii asigură manevrarea și gestionarea resurselor sistemului. Bazate pe exploatarea calculatoarelor analogice (de proces), sistemele informatice pentru reglarea proceselor de bază asigură comenzi automate și semiautomate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Pentru ofertele noi, mijloacele folosite pentru implantarea pe piață vor fi diferite și mult mai dificile.<footnote R. Cureteanu, Gh. Păcurariu, Marketingul serviciilor financiar-bancare, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad, 2003. footnote> Marketingul poate opera cu bunuri a căror indicatori sunt conturați cu suficientă precizie și stabilitate, iar nivelurile calitative și de performanțe, garantate și sigure. Serviciile pe același palier al nevoilor trebuie să fie comensurabile sau cel puțin comparabile după criterii care să poată constitui o orientare pentru acceptarea lor, cu toate că
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
combinații ale elementelor, ce pot constitui un triunghi cu vârfurile: strategie, sistem și personal, care se concentrează spre client așa cum este configurat și în documentul, prezentat în figura. Pornind de la client și motivațiile sale de consum, calitatea serviciului se poate contura cu un anumit grad de certitudine, numai prin considerarea interfețelor din cadrul triunghiului serviciilor cu centrare spre client, interfețele fiind: sisteme - strategia sistemului, personal - sisteme, strategie - personal, iar clientul se interpune față de sisteme, față de strategia sistemului și față de personal. Deși asupra
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
era într-adevăr aceea a unui critic de direcție sau a unui cronicar, ci a unui critic care, chiar când e atent la detalii, privește fenomenul literar în perspectiva mai largă a esteticianului și a istoricului culturii.” Exegetul tinde să contureze portretul complet al proteicului om de cultură. Cercetându-i poezia, el descoperă „fenomenul originar” al personalității acestuia, și anume dualismul: „Nu există autor român care să gândească atât de consecvent în termeni polari.” Prin Melancolia lui Eminescu, G. finalizează, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Călinescu), activând în cadrul Institutului până cu câteva luni înainte de stingerea din viață. După „Mlădița”, P. scrie la „Vlăstarul”, revista Liceului „Spiru Haret”, publicând, din 1934, câteva eseuri despre nuvela și romanul românesc, cronici literare diverse, dar și proze lirice. Se conturează din această perioadă cele două direcții principale ale carierei sale. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt cultural de amploare ce merită a fi studiat din dublă perspectivă: critica memorialisticii și critica receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Sciences), versiunea 10.1, pentru obținerea unei analize care utilizează tehnica respectivă. De asemenea, fiecare capitol conține un exemplu complet de analiză, bazat în principal pe aplicarea tehnicii statistice respective. Exemplele pleacă de la o problemă de cercetare, pentru care se conturează cadrul conceptual și pașii de analiză, se explică oportunitatea și necesitatea folosirii unei anumite tehnici de analiză, se realizează analiza datelor folosind tehnica respectivă și se interpretează rezultatele. De asemenea, se folosesc tehnici de analiză complementare sau alternative, care produc
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
avansat, Mahăkăśyapa. Primul patriarh zen a fost călugărul indian Bodhidharma, care a organizat această sectă în secolul VI d. Hr. . Spre sfârșitul secolului VII și începutul secolului VIII buddhismul Mahăyăna începe să-și piardă din vitalitate. În această perioadă se conturează direcția tantrică, ultima fază a evoluției buddhismului în spațiul indian. Dintre mișcările tantrice cea mai importantă este Vajrayăna, „Vehiculul de diamant”, numit și Mantrayăna, „Vehiculul sunetelor sacre”. Această formă a buddhismului este una sincretistă, presupunând ritualuri esoterice, magice, exerciții inspirate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de creștinismul răsăritean. Născut ca reacție la decăderea ritualistă brahmanică, buddhismul s-a despărțit în Micul și Marele Vehicul, schismă asemănătoare primei rupturi dintre catolici și ortodocși în sânul creștinismului. Apoi, din cadrul catolicismului se desprinde protestantismul, așa cum din Mahăyăna se conturează o nouă direcție, Vajrayăna. Dovezi clare despre o cunoaștere a buddhismului în Occident avem abia din secolele II-III d. Hr. E cert că una dintre cărțile favorite ale întregii creștinătăți din Evul Mediu, romanul Balaam și Iosafat, a fost scrisă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ființe obiective dotate cu o putere de auto-organizare și autoreproducere, supunându-se unor principii pe care nu le cunoaștem, și trăind în relații de simbioză, de parazitism mutual și de exploatare mutuală cu noi."63 Analiza lui Edgar Morin, va contura obiectivele unei politici culturale care va avea ca noțiuni de bază descentralizarea unei politici culturale diversificate, dezvoltarea culturală având ca punct de plecare creativitatea indivizilor și a grupurilor, politica de comunicare și relațiile dintre indivizi, mișcările democrației culturale etc. Cultura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și în accesul la educație și sănătate, femeile rome, femeile sărace și femeile cu handicap se detașează ca acele sub-grupuri despre care există percepția unei incidențe crescute a discriminării. • Pe piața muncii însă, bărbații tineri și cei în vârstă se conturează drept grupuri cu risc crescut de discriminare la angajare, pe când femeile tinere și vârstnice sunt mult mai expuse riscului discriminării la locul de muncă. • Deși mai slab conștientizat, femeile cu copii se desprind ca un grup în rândul cărora atât
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acordurile au o semnificație și în funcție de rolul pe care îl primesc în contextul succesiunilor sonore. Sensurile armoniei sunt determinate și de funcțiile acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de materialul sonor și de modul în care este armonizat. Înlănțuirea diferitelor acorduri care conturează anumite relații funcționale, influențează desfășurarea muzicală, deoarece ajută la articularea formei și frazare. Alternanța disonanță - consonanță subliniază și mai mult ritmica. Monodia acompaniată ca și armoniile formate întâmplător în muzica polifonică a Renașterii au influențat modificarea gândirii muzicale, impunând o
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
apare expresia Europa Occi-dens (sau occidentalis) care se referă numai la spațiul catolic, diferit de cealaltă formă a creștinismului, respectiv cea a Bi-zanțului. Limitele acestor două spații rămîn însă destul de vagi, fluctuînd din ce în ce mai mult pe măsura trecerii timpului. Astfel se conturează cea de-a treia zonă, cea a Europei Centrale chiar dacă la vremea aceea nu era încă numită astfel cuprinsă între frontiera istorică și politică creată în secolul al IV-lea, o dată cu formarea celor două imperii, și cea generată de antagonismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
grad de situația Peninsulei Iberice care, din secolul al VIII-lea pînă în secolul al XV-lea, era marcată de o "cicatrice", spațiu ce separa popoarele sale creștine de cele musulmane, și aceasta înainte ca în Europa de Vest să se fi conturat națiunile medievale ale secolelor XIV-XV. Dar să evităm simplificările. Ca și Italia, Spania își păstrează denumirea sa antică Hispania după prăbușirea puterii romane. Această denumire, importantă doar pentru istorici, desemnează nu atît un teritoriu sau o comunitate unificată mental ci
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
făcut să apară opiniile publice la scara unei țări întregi, permițînd astfel ca sentimentul național, așa cum îl înțelegem astăzi, să se manifeste în cele din urmă.140 Însă banalizarea acestora n-a coincis cîtuși de puțin cu revoluția industrială abia conturată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Aceste tehnici pătrund în Europa de prin secolul al XV-lea, o dată cu intrarea hîrtiei și a tiparului. În plus, nu sînt singurele elemente ce explică acest lucru. Intenția celor care s-au folosit de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
românilor se raliase: s-ar fi putut crede atunci că între cele două populații s-ar putea contracta raporturi mai puțin suspicioase în urma acestei solidarități. Cît despre Uniunea Sovietică, aceasta înfățișa lumii chipul înțelepciunii lui Mihail Gorbaciov. Drumul ce se conturase aparent era unul al democratizării și dacă exista un obstacol acesta ținea de dificultățile reformei economice în primul rînd și nu de o renaștere a particularismelor. Tratamentul rezervat minorităților sau naționalităților în anumite state comuniste crease cu siguranță destule probleme
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]