10,875 matches
-
puțin șifonate a preșe dintelui, ci ar facilita publicului înțelegerea și participarea la procesul democratic, fie și numai pentru că lucrurile legate de activitatea și deciziile șefului statului ar fi comunicate într-un mod mai accesibil și mai ușor de digerat. „Conversațiile deschise, la nivel multilateral, sunt mult mai eficiente decât comunicarea unilaterală către public, în politică, precum și în afaceri“, scrie Erik Qualman. „Social media fac ca aceste conversații deschise să fie posibile.“169 Qualman observă că social media au contribuit la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ar fi comunicate într-un mod mai accesibil și mai ușor de digerat. „Conversațiile deschise, la nivel multilateral, sunt mult mai eficiente decât comunicarea unilaterală către public, în politică, precum și în afaceri“, scrie Erik Qualman. „Social media fac ca aceste conversații deschise să fie posibile.“169 Qualman observă că social media au contribuit la creșterea prezenței la urne, care în 2008 a fost, în SUA, la cel mai înalt nivel din 1908 încoace. Au ajutat nu doar mesajele transmise pe Internet
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
versiune de chat de la Eve nimentul zilei totul se făcea la comun, iar utilizatorii își colorau numele și foloseau fel de fel de imagini ca să se diferențieze unul de altul. În schimb, mIRC-ul avea canale, posibilitatea de a purta conversații private, „nu era aceeași distracție ca pe CGI“. Schimbările spațiului public în era social media 223 În afară de ziariști și IT-iști, pe NETCHAT intrau tot soiul de oameni. Mulți erau studenți și elevi de liceu. „Era mai interesant atunci“, spune
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
manuală a fluxului de comentarii. Forumiștii se cunoșteau între ei (după identitatea virtuală, de cele mai multe ori un pseudonim), aveau reguli, se concurau unii pe alții. Era un titlu de glorie să fii primul care postează un comentariu la un articol. Conversațiile luau adesea direcții total străine de articolul în subsolul căruia se desfășurau. De aceea, ziarul a creat o pagină specială și i-a invitat pe amatorii Schimbările spațiului public în era social media 225 de discuții să se folosească de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
modelul de business al revistei funcționează Schimbările spațiului public în era social media 241 (fără să îmbogățească pe nimeni) pentru că produsul este bun. Baloanele de săpun nu au viață lungă în social media. Pe lângă creativitate și naturalețe în construirea unei conversații reale în jurul unui produs (în acest caz, jurnalistic), e nevoie de calitate, onestitate și consecvență. DoR își tratează prietenii de pe Facebook chiar ca pe niște prieteni. și trage foloasele. Multe din obiectele de mobilier din redacție sunt donate de acești
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
un site ca să ne luăm informațiile. Ele vin la noi, și adesea vin din sursa în care avem cea mai mare încredere - de la prieteni. Iar când reacționăm o facem nu doar către instituția de presă, ci ne angajăm într-o conversație care transcende spațiul publicației și se desfășoară în sfera publică. Publicațiile care se folosesc eficient de social media nu privesc Facebook sau Twitter doar ca pe niște mijloace de difuzare a informației, ci ca pe niște instrumente care permit implicarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
decât cele peste 800 de milioane de conturi active pe care le înregistra Facebook la aceeași dată. Astfel că Facebook este acum în vârful listei de priorități pentru multe instituții de presă. Twitter le pare multora un mediu mai propice conversației și mai util în atingerea unor obiective jurnalistice imediate, după cum spunea Meg Pickard, șefa diviziei de implicare digitală de la ziarul britanic The Guardian.185 Facebook oferă, pe de altă parte, posibilități mai sofisticate de branding și de interacțiune cu publicul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
n-au nevoie de aprobarea conducerii ca să înființeze o pagină, însă responsabilul cu conținutul digital se asigură în prealabil că editorii știu ce vor atunci când hotărăsc ca secția lor să aibă o prezență pe Facebook: unde vor să se desfășoare conversația și în ce măsură vor să aibă control asupra conținutului. Este vital ca, odată creată pagina, să nu fie lăsată de izbeliște. Ea trebuie actualizată constant. New York Times a mers mai departe și le-a permis unora dintre jurnaliștii săi exponențiali să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
divertisment. În acest proces site-urile de socializare se folosesc de presă pentru a oferi conținut relevant, Cartea fețelor 254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la Facebook ori Twitter. De altfel
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
interesează etc.“, îmi scria George Hari Popescu, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării a Universității din Bucu rești. „Din cei peste 2.000 de friends, cred că vreo 1.500 sunt studenți și absolvenți.“ Concluzie. Totul este conversație 257 Concluzie. Totul este conversație Pentru mulți dintre noi, site-urile de socializare, asupra cărora m-am concentrat în această carte, au devenit o prezență și o ocupație cotidiană. Revizuind paginile cărții am observat că o frază se tot repetă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Hari Popescu, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării a Universității din Bucu rești. „Din cei peste 2.000 de friends, cred că vreo 1.500 sunt studenți și absolvenți.“ Concluzie. Totul este conversație 257 Concluzie. Totul este conversație Pentru mulți dintre noi, site-urile de socializare, asupra cărora m-am concentrat în această carte, au devenit o prezență și o ocupație cotidiană. Revizuind paginile cărții am observat că o frază se tot repetă, cu mici variații: „Social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și să simtă că dețin controlul - iar atunci când companiile îmbrățișează această nouă dinamică toată lumea are de câștigat. În politică, actorii și publicul deopotrivă au la dispoziție noi instrumente care, folosite cu cap și cu răspundere, pot duce la o reală conversație și la o mai bună guvernare. Într-o lume interconectată nu mai suntem singuri, iar instrumentele care facilitează colaborarea și acțiunea colectivă își Cartea fețelor 258 arată utilitatea în situații și contexte diverse - de la acțiuni umanitare la cumpărături avantajoase, de la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
A fost gratis. Nu a plătit nici măcar costurile de transport, pentru că vecinul Jim, „om foarte gospodar“, avea un căruț special pentru mutat piane. „și așa am pianină în casă“, încheie Alexandra. „Mi-o doream de zece ani!“ Concluzie. Totul este conversație 259 Poate că cea mai importantă schimbare pe care o aduc Facebook și social media este că transformă Internetul dintr-un sistem care are în centru computerele și informația într-unul care are în centru oamenii. Omul e un animal
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nostru. Putem apela la această rețea bazată pe încredere ca să ne orientăm în noianul de informație care ne înconjoară. E un proces care umanizează experiențele și are potențialul de a transforma orice act de consum și de creație într-o conversație, fie că e vorba de știri, de mărfurile din magazine, de acțiuni politice sau de această carte. Cartea fețelor ar arăta cu totul altfel dacă aceste fețe n-ar comunica între ele. Facebook.com/carteafetelor Ce citim 261 Pentru cei
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în întregime, la momentul tratatului de pace. Că această inversare a alianțelor a fost resimțită de mulți ca o adevărată tragedie, e neîndoielnic; și că a fost trăită astfel la cel mai înalt grad tocmai de aviatori, e iarăși adevărat. Conversația telefonică avută de Vizanty în dimineața zilei de 24 august '44 orele 8.30, cu colonelul Eduard Neumann, comandantul aviației germane din Balcani, cu care legase o adevărată prietenie, e parcă trasă dintr-o tragedie antică: Dragă Vizanty, într-o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în spatele pilotului, în fuselaj, vom reuși să-l instalăm pe colonel. Cred că totul va fi bine. Nu, Vizanty! Imposibil! E o nebunie! Nu sunt de acord. D-le ministru, îmi pare rău, dar nu văd decât această soluție. Această conversație se desfășura în prezența ofițerilor mei și a asistenților comandanților de grup și de escadrile. Atmosfera devenise încărcată. Nu! Nu! Și iar nu! E o nebunie! Tu, Vizanty, ai fost dintotdeauna omul extremelor. Un freamăt a străbătut asistența și o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tu! Și imediat am zărit pe chipul său schimbarea pe care o cunoșteam așa de bine: îi străluceau ochii și toată ființa lui era încordată ca un arc, gata să trimită săgeata în centrul țintei. La scurt timp după această conversație, au sosit în sala de conferințe maiorul Trandafirescu, colonelul Gunn și tehnicianul Păduroiu. Adresându-mă personalului tehnic, am expus planul nostru și am întrebat: La ce oră va fi avionul gata de decolare? După ce s-au sfătuit câteva clipe: La
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în fiecare zi, făceam plimbări prin pădure, pe drumurile de coastă înflorite (mă socoteam meșter în culesul florilor de câmp), însoțind damele care își vorbeau ale lor, alcătuind grupuri cu prietene, rude, cunoștințe (le ofeream buchete), simțindu-mă părtaș la conversațiile lor, permițându-mi mici intervenții, ca să fiu luat în seamă: vor fi fost și bărbați și destui copii, dar pe mine mă interesau exclusiv aceste femei și, în primul rând, cele două doamne ale mele, ale căror toalete estivale mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe care îl poate face fericit dacă vine de îndată la dânsul, pentru ca tânărul ei adorator s-o cunoască. Eu eram într adevăr nebun de fericire și mi se părea că visez. Peste o jumătate de oră, timp în care conversația cu Lovinescu a fost atât de amicală, încât mi-a dispărut orice stighereală, d-na Bengescu și-a făcut apariția: era o distinsă și impozantă cucoană, în fața căreia aș fi vrut să mă prostern ca înaintea unei zeități. Nu urcasem
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oricum mai puțin susceptibilă de a naște interpretări - este paradigma efectelor nuanțate, deoarece sociologul relevă multe arii unde influența mass-media este semnificativă, directă, chiar atotputernică. Paul Lazarsfeld evidențiază faptul că mass-media influențează - fie chiar numai la nivel de temă pentru conversație - liderii grupurilor; că mass-media reușesc să convertească atunci când acordă importanță problemelor aparent inofensive, de care oamenii nu par a fi foarte preocupați, probleme față de care nu există opinii sau față de care opiniile sunt difuze; că probabilitatea pentru efectul de convertire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
altceva decât cu o temniță râncedă. Trei zile de emoții. Nu se poate spune că nu era gentil. Ne studiam. Citeam afară cu pretextul că învăț limba pentru a putea conversa. Îmi arunca priviri clar nemulțumite. Nu era interesat de conversație. Am aflat apoi că avusese o româncă în casă, de asta voia tot româncă. Am cunoscut-o apoi. Era o fată de 24 de ani, micuță, blondă, gălăgioasă. Îi făcea hatârul. Scotea moșul din toate cele. Printre râsete și vorbe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de rigoare și unde oamenii nu dormeau de spaima singu rătății ă„Nu era nimic pe care să nu-l fi preferat tristeții de a merge la culcare“, spunea Duclos despre una dintre femeile la modă), singurul lucru sfânt erau conversația, vorbele mușcătoare, înțepăturile cu aer de glumă galantă și cu intenție ucigașă. Nimeni nu era cruțat, Montesquieu avea dreptate când semnala, ca pe o caracteristică a epocii, „declinul admirației“. Totul se leagă: acolo unde nu există naivitate, nici cucernicie, nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
vine la socoteală; sta tor nic la el este faptul că se arată simplu, desprins de toate, neurmărind decât să facă bine, dăruindu-se cu dragoste statului și cetă țean cum nu erau decât la Sparta. Fruntea senină, aerul liniștit, conversația ușoară și voioasă, cât ar fi de frământat și cu gândul la altele; plin de bună voin ță, săritor, într-un gând cu tine, în timp ce chibzuiește cum să te strivească cu născocirile cele mai infernale, și, oricât de lung ar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
bâlbâieli care îi urâțea vorba și care, întețindu-se când a ajuns să joace un rol în treburi importante, a devenit insuportabilă și uneori de neînțeles. Fără aceste fereli și judecând după puținul firesc care răzbătea prin toată paza sa, conversația lui ar fi fost plăcută. Avea spirit, citise destul, literatură, isto rie, cunoștea o grămadă de lume, murea de poftă să placă și să se insinueze, dar toate acestea erau stricate de un iz de prefăcătorie care, fără voia lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un sfert de oră. Adeseori iese din cea mai adâncă tristețe printr-un acces de veselie care o face foarte plăcută. Gluma ei este nobilă, vie, ușoară; vorbește cu elocință, dar prea vehement și prolix. Nu se poate purta o conversație cu ea; nu-i pasă dacă ceea ce spune ajunge la mintea ta: îi ajunge s-o asculți; de aceea este în totală necunoștință cu privire la spiritul, la talentele, la defectele sau la trăsăturile ridicole ale celor din preaj ma ei. S-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]