9,140 matches
-
amatoria, adevărata cauză trebuia tăinuită Alterius facti culpa silenda mihi. Nu era vorba, deci, de o datorie interioară, ci de una exterioară, de o impunere în adevăratul sens al cuvântului din partea Împăratului. Ovidiu parcă vrea să alimenteze și mai mult curiozitatea lui Cotys asupra acestei silendus error, ca să spunem așa, care, deși nu implica violarea niciunei dispoziții legale, constituia totuși o greșeală de neiertat potrivit evaluării lui Augustus. Asemenea cauze ascunse ar fi putut avea un anumit impact asupra regelui trac
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Trimiterea la această operă nu ni se pare lipsită de importanță. E adevărat că s-ar putea justifica prin pasiunea pentru fabularis historia 230, dar considerăm că o asemenea erudiție mitologică trebuie fie răspuns nu numai "la exigențele unei pure curiozități erudite", ci unor exigențe mult mai profunde ale poporului roman și anume, în primul rând, la aceea de a lega tradiția epică troiană de recenta istorie romană, în mare parte lipsită de legendă, de mit, într-un cuvânt, de blazon
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovide, în "Revue Belge de Philol. et d'Hist.", tomul XVII (1938), p. 695 și urm., crede că Ovidiu a fost exilat pentru că a văzut-o pe Livia dezbrăcată în vederea celebrării misterelor pentru Bona Dea. Ovidiu ar fi intervenit din curiozitatea de a cunoaște. Dar care să fie oare acel malum pe care poetul declară că l-a văzut? Cf. și DE JONGE, op. cit., p. 14-15. 28 E. RIPERT, op. cit., p. VI nota. 29 S.G. OWEN, Tristium liber II, intr. transl
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră dulce inima-mi trezită CÎntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții” menirea talentului fiind să cînte „al vieții dar plăcut”. Însă vesela natură nu este totdeauna În sărbătoare. Solarul Alecsandri manifestă curiozitate și pentru laturile ei Întunecate. Sensibilitatea se mișcă, În genere, pe un cîmp vast de nuanțe. N-are predilecție pentru o formă anumită de relief (deși unele preferințe sînt) și nu se atașează de o categorie specială de obiecte. Peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În fața golurilor din natură nu ține mult și nu provoacă un sentiment de neliniște cosmică. Ordinea universului nu este primejduită, haosul, golurile, pustiurile sînt accidente În natură. Dealtfel, Alecsandri trece repede peste ele. Odată tabloul Încheiat, ochiul caută cu aceeași curiozitate alt peisaj, În contrast de obicei cu cel dinainte, În așa fel Încît ele formează un cuplu de alb-negru. În Grui-Stnger sînt două imagini ale universului material: frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a face din informațiile existente în memorie un instrument de căutare, de cercetare și descoperire de noi adevăruri(G. Milaret).Voința de a realiza ceva este rezultatul dorințelor personale și nu ceva impus din exterior. În satisfacerea propriilor interese, curiozități, pasiuni prin realizarea sarcinilor școlare, se vor resimți plăcerea și bucuria învingerii dificultăților și atingerii scopurilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea proceselor de voință, favorizează căutările personale și afirmarea ideilor proprii. Ce conține un portofoliu? Portofoliu cuprinde: lista conținutului acestuia(sumarul
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
despre sejurul lui Bizu în Italia, în care prozatorul reia (a câta oară?) episodul "dragostei florentine" (povestea cu Igeea), relatat de astă dată fără patetism, în cheia unei anecdote "imagologice" despre ignoranța femeii (Igeea confundă Bucureștiul cu Belgradul) și despre curiozitatea localnicilor față de "cizmele" bătrânului Fritz. Mult mai captivante par secvențele ulterioare, în care Bizu, reîntors din călătorie, asistă neputincios la suferința tatălui său, confruntându-se cu "boala" în ipostaza ei pur biologică, de maladie a cărnii, fără nimic "spiritual". Agonia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sfârșitul. Încântat de hotărârea femeii, bătrânul încredințează afacerea lui Poslușnicu, un avocat de origine țărănească, ajuns om mare tot prin generozitatea lui Grigore Bârzu. Nemaigăsindu-și locul acasă, lângă ticălosul de Lică, Mili vizitează pe Rosina, și nu-și ascunde curiozitatea de a face o vizită în apartamentul lui Bizu, căruia, grație influenței sale, îi găsește chiar și un post de cercetător. Pleacă apoi la țară, la Balomirești, unde speră să-l convingă și pe Bizu să vină. Lovinescu izbutește să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Maiorescu vine în contradicție cu toate acele interpretări care pariau pe "naturalețea" erotismului eminescian. Lovinescu, în schimb, găsește în rândurile acestea o confirmare a "teoriilor" sale, inspirate poate și de aserțiunile lui Baudelaire din Pictorul vieții moderne și alte curiozități. Să nu uităm că poetul Florilor răului făcea elogiul machiajului și al artificiului (dandy-ul și prostituata devin, se știe, figurile exemplare ale imaginarului decadent-estetizant), în care vedea o expresie a emancipării omului modern (prin cultură, prin artă) de "natură
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rubricile corespunzătoare denumirilor de ființe, lucruri, fenomene ale naturii; să grupeze corect în tabele substantivele după număr și gen; să rezolve corect sarcinile de lucru din fișele de lucru. Domeniul afectiv: participarea cu interes la lecție; stimularea interesului și a curiozității pentru rezolvarea unor exerciții lexico gramaticale. Strategia didactica: Metode și procedee: explicația, întrecerea (concursul), conversația, exercițiul, lucrul în echipă, elemente de problematizare, demonstrația; Material didactic: fișe de muncă pentru echipe, tabla, cretă, plânse demonstrative, markere; Bibliografie: *** Curriculum Național, București,1998
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
s-au semnalat și la unii oameni: persoanele mai sensibile au avut o stare de sufocare, iar altora le-a crescut tensiunea arterială. Starea de oboseală și de nervozitate a sporit simțitor la oamenii de vârsta a treia. Dintr-o curiozitate - hai să-i zic așa, gazetărească - am răsfoit mai multe lucrări de specialitate, referitoare la cutremure de pământ, care confirmă previziunile “seismografelor biologice”, cum mai sunt numite în prezent manifestările anormale ale animalelor înainte de producerea unor seisme puternice. în lucrarea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
noțiunilor de mediu social, natural și familial.Treptat, copilul își lărgește orizontul cunoașterii și întrebările lui devin din ce în ce mai logice și chiar problematice, ceea ce ne duce cu gândul la imensa capacitate de gândire a celor mici, la cunoscuta și proverbiala lor curiozitate. În școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate de aprofundare a cunoștintelor despre sol, apă, aer, viețuitoare, lanț trofic etc., rolul acestor elemente în viața locuitorilor TERREI. Oricât ne-am strădui, prin mijloace moderne, să ne formăm un
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
un braț de iarbă abia cosită și priviți cerul limpede și albastru... albastru... Soarele și păsările întregesc tabloul.Oare e nevoie de mai mult să fii fericit? Iată, așa se poate începe o lecție despre mediul înconjurător stârnind o mare curiozitate,dragoste și interes fată de natură, dar nu numai atât,căci n-ar fi îndeajuns. Copiii au nevoie să "simtă"ceea ce le spui, trebuie scoși în natură cât mai mult ,duși în excursii și drumeții, la diverse acțiuni ecologice, pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
copac bătrîn”, „Albinele, florile și omul”, „Ce ne învață natura?”, „Cînd se întîmplă?”, „Să facem un insectar, un ierbar”, „Mic dicționar ecologic”, „ Reclame ecologice”, „Apa izvoarelor”, „Cum să fie pedepsiți cei care distrug natura?”, „Ce e bine, ce e rău”, „Curiozități din viata plantelor și animalelor”, „S.O.S. natura...”, „Poluarea”, „Culorile și sănătatea”, „ Natura, izvor de sănătate”, „Natura la ea acasă”, „Aspectul cartierului meu, satului meu”, „Curiozități ecologice”, „Pământul planeta vie”, „De ce aerăm camera?”, „Măști ecologice”, „Focul și paza contra
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
să fie pedepsiți cei care distrug natura?”, „Ce e bine, ce e rău”, „Curiozități din viata plantelor și animalelor”, „S.O.S. natura...”, „Poluarea”, „Culorile și sănătatea”, „ Natura, izvor de sănătate”, „Natura la ea acasă”, „Aspectul cartierului meu, satului meu”, „Curiozități ecologice”, „Pământul planeta vie”, „De ce aerăm camera?”, „Măști ecologice”, „Focul și paza contra incendiilor”, „ Detectivii curățeniei”. Un stimul foarte bun în educația elevilor sunt concursurile și jocurile. În acest sens, fiecare profesor poate să adapteze lecția la stilul său de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
Magdalena Dorina Culbec Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene, valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic INTRODUCERE Motto: Curiozitatea este o însușire a omului superior " ( G. Călinescu) " Cunoașterea este fantezia simțurilor noastre" ( A. France) "Vioiciunea zborului, drăgălășenia ființei, dragostea familială a păsărilor, lea făcut să fie iubite și ocrotite de poporul nostru", așa spune Ion Simionescu despre păsări, în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu, condiția ca habitatele lor naturale să fie păstrate nealterate. CAPITOLUL VII VALORIFICAREA INSTRUCTIV - EDUCATIVĂ A STUDIULUI AVIFAUNISTIC Biologia trebuie să fie pentru elevi o disciplină interesantă și utilă. Interesantă (atractivă) se poate face doar dacă la fiecare lecție stârnim curiozitatea elevilor, oferind motive de mirare. Și biologia ne oferă la tot pasul astfel de motive. Doar să avem dorința și să depunem, efortul de a le scoate la lumină! Noul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă care permite profesorului
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
astfel puși în situația de a descoperi, de a se confrunta cu ipotezele și interpretările altora. Abordarea interdisciplinară a temelor de biologie dezvoltă elevilor spiritul de observație, stimulând activitatea de învățare și interesul de a cunoaște și ocroti 63 natura Curiozitatea pentru tot ceea ce ne înconjură, pentru problemele umane, se poate stârni în fiecare oră. 7.1. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul Cercului de biologie PROIECT CLUBUL ECOLOGIȘTILOR Durata: 1 an școlar Inițiatori comisia metodică Științe: prof. fizică, prof.
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu filme de pe Animal Planet, Discovery pe care le folosesc la zoologie și ecologie; soft educațional AEL biologie pentru gimnaziu și liceu. Lecții asistate de calculator am realizat în laboratorul de informatică. Mijloacele audio-vizuale sunt mai interesante pentru elevi, stârnesc curiozitatea științifică, conduc gândirea elevilor către esență, ajutându-i la descoperirea cauzelor care determină apariția și desfășurarea fenomenelor. Modelele au un rol deosebit în predarea biologiei. Planșele vacuumate ca ,Rețele trofice", " Lanțuri trofice", "Flori și fructe" sunt folosite în lecții. Un
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
populației prezentă în Parcul Copou. Cu ocazia Zilei Păsărilor am realizat observații avifaunistice în zona umedă Vlădeni, cu elevii pentru observarea speciilor de păsări. De Ziua Mondială a Mediului am realizat activități interdisciplinare (biologie, geografie, germană), elevii prezentând referate, colaje curiozități despre păsări, au realizat căsuțe și hrănitori. Păsările sunt supuse unor pericole precum: persecuție, capturare și comercializare, distrugerea mediilor de viață, degradarea ecosistemelor, toate acestea ducând la diminuarea numărului de specii de păsări. Concluzii Educația privind mediul înconjurător este un
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
subcristatus) * iguana marină (Amblyrhynchus cristatus) * pinguinul de Galapagos (Spheniscus mendiculus) - singurul pinguin care trăiește în zona tropicală * leul de mare de Galapagos (Zalophus californianus), etc. Mii de turiști aleg sa viziteze Galapagosul anual, o destinație scumpă care însă poate satisface curiozitatea pătrunderii pe un tărâm special, departe de influența agitației civilizației. Aici animalele se lasă admirate de om, de aproape, fără să-l considere pe acesta dușman. Acest lucru este perfect normal în contextul în care cea mai mare parte a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
înțeleasă în sens larg, de a pătrunde în străinătate. Una dintre cărțile franceze (Etiemble ou le comparatisme militant, din 1982) a stat la baza și a unei versiuni japoneze editate la Tokyo, în 1988. primul critic român în japoneză... O curiozitate, dacă vreți, foarte exotică... Ce au făcut în tot acest timp statul și editura română comunistă, în țară, pentru critica română în limbi străine? Trebuie din nou spus deschis: foarte puțin. Cu prilejul unui congres internațional de estetică de la București
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
încă, în viitor. (...) La centru, veselia s-a localizat în câteva familii. Lumini orbitoare, toalete și bijuterii scumpe, cancanuri, rhumi, pocker, bacara, invidie, bârfeală, șampanie, icre negre, aiere de nobleță și gulere tari. Apoi, măști simpatice și pline de haz, curiozitate, presupuneri mai mult sau mai puțin întemeiate și apoi demascare, chef, lăutari, radio, cor, Keren Kajemet. Dimineața, oleu de ricină, capsule contra durerilor de cap, ventuze care nu prind, sistem Moritz-Lux. (...) O listă discretă de măștile din seara de Purim
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un foc de revolver asupra d-rei Angela Gheorghiu; aceasta spre a răsbuna pe fiul ei orbit cu vitriol de victimă”. Din timp în timp, cadavre ale unor necunoscuți erau găsite în zonele mărginașe ale orașului, misterele morții stârnind, mai totdeauna, curiozitatea locuitorilor. În varianta sa modernă și interbelică, mediul urban românesc poate fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la mecanismul verbal și mental al bărbaților și femeilor din trecut pe de o parte și al acestor specialiști care sînt istoricii, pe de altă parte. Și apoi, cum o carte de istorie trebuie să se deschidă către potențialitățile de curiozitate suplimentară a cititorilor, o bibliografie esențială, care permite mersul mai departe. Această lucrare are, mi se pare, toate calitățile pentru a deveni o carte de referință, un sprijin pentru toți cei care vor dori să înțeleagă de ce Franța a ajuns
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]