9,080 matches
-
important] pentru c] este important]. Adev]rul ei se afl] acolo pentru că noi s]-l recunoaștem, si dac] nu îl recunoaștem atunci exist] un adev]r pe care nu am reusit s]-l remarc]m. De aceea, întreaga problem] este delicat]. Ross vrea s] spun] c] acest simt este justificat; în general, el pretinde c] teoria să este valabil] pentru gândurile morale obișnuite, și ar pretinde c] se aplic] și în acest caz. Dar ce fel de fapte sunt aceste fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă, un Crist apocaliptic. Stupoare și derută. Cine avea curajul să intervină, să-l refuze? Îl văd cum trece orgolios tăcut pe sub ferestrele atelierelor din Armeană. Unde se duce? Spre ce loc numai de el
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin metafizica ei abisală: cocoșul. Ce mai! Cam ăsta e cucurigul picturii lui Mărinică. Sinaia. Într-un cotlon al marii peluze a Peleșului, în calea cohortelor de vizitatori, un ghitarist și bascul lui pentru bani. Rămîn un timp lîngă băiatul delicat, care, într-o scurtă pauză, îmi mărturisește că tînjește după intrarea la Conservator și se și pregătește pentru asta. Motivațiile lui mai mult îngînate îl fac să încerce, alternativ, stări de jenă și de amuzament: ce să fac, acasă-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încheiat. Vă închipuiți ce felicitări a primit subrețica de la colegii ei, Stoica, Prunea, Graur și compania, pentru ineditu-i "material". Dar... bombă: Muster însuși, occidentalul carevasăzică, eroul turneului, la conferința de presă ce a urmat finalei, a atacat, în cel mai delicat idiom vadimist, pe tenismanii yankei care nu-i lasă, imperialiști hrăpăreți cum îi știm, pe europeni, să fie ei cei mai mari în lume. Da, zău! Mai fac și băieții din camarilă gafe, nu le iese totul perfect. Chiar în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
detașat, ar vrea regeneratul exeget) al realismului socialist, face un fel de istorie a insalubrului concept și a ravagiilor produse de acesta aproape jumătate de secol totalitar, Radu Bogdan care, dacă ar fi avut bun simț, ar fi lăsat altcuiva delicata inițiativă. Să revin la ședința cu pricina. Actul inchizițional stalinist dura, știți bine asta, ore întregi, învăluit în norii de pucioasă ai țigărilor proletare, dar noi acum să ne oprim, oripilați-amuzați, doar la două secvențe din lunga dezbatere de la Uniune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o fi avînd în cele două lăzi balșoaie? Stupoare: mandoline, chitare italienești și nemțești, gramofoane și discuri. Ce muzicală a mai fost și delicata asta de armată roșie! Mascarada partidelor din opoziție, PDSR, dar mai ales PUNR, privind tratatul cu Ucraina: îndurerata lor grijă pentru teritoriile pe care le sacrificăm în favoarea vecinei de la Răsărit. Să fi uitat oare indignatele formațiuni că sînt nepoțeii direcți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vino! În zece minute sînt sub feericul brad. Ce văd? Un fel de sabat, dar nu unul sumbru, ci bucuros, ferice, bun, întremător. Cine-s? Mă prind și pe mine în... jocul lor cel straniu. Da, încep să-i recunosc: delicata sonată ce se dezbrăcase, în toamnă, și făcea top-model în vitrina luxoasă, zurliii din Trupa Moon, femeia din Renault, urmărită, cu Honda lui năucitoare, de soțul hipergelos, marele pirotehnist, delicata balerină care voia să se arunce de pe pasarelă, grăsanul care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în... jocul lor cel straniu. Da, încep să-i recunosc: delicata sonată ce se dezbrăcase, în toamnă, și făcea top-model în vitrina luxoasă, zurliii din Trupa Moon, femeia din Renault, urmărită, cu Honda lui năucitoare, de soțul hipergelos, marele pirotehnist, delicata balerină care voia să se arunce de pe pasarelă, grăsanul care n-o lua spre Tibet pînă nu dădea jos de pe el cel puțin douăzeci de pfunduri, Marea Trăpașă, superba dilie din saună, Firfirică, irezistibilul acroșeur, apucații din sabatul de sîmbătă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perpetuă neliniște. Mai mult păsăroi decît om. Se tot ridică de pe locul lui de la fereastră, își ia minusculul aparat de fotografiat, iese pe culoar și, maniacal, își fotografiază locu-i rămas gol, pe care odihnește-un ziar cu scandalul Truțulescu. Ronțăie delicat și calm niște biscuiți care par din dotarea unei nave cosmice. Privindu-ne hipnotic, lung, cu ochii lui mari, nocturni. Un soni, îmi zic. Nu. E chiar un olandez normal, un păsăroi jovial, mereu pe avioane, pe trenuri. Legăm discuții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricînd ciorti! pot să nu mai fie doar glumițe). Mai cu seamă că, iată, după zece ani de la căderea comunismului, niște trupeți, niște grădați mai poartă pe cap căciuli ale Armatei Roșii, de pe care, ce-i drept, au fost scoase, delicat, cu penseta, steluțele în cinci colțuri. De ziua Marii Uniri (în timp ce Basarabia continuă să rămînă sovietica republică... moldovenească), pe trotuarele Iașilor încă se fuduleau, ca uniformă, sinistrele cușme urechiate. Păi, vorba Connex-ului: ciulește urechile! Nu știu dacă vă mai amintiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cealaltă). Strategie care pune față în față două ființe atît de diferite ca alcătuire: una, foarte exactă în urmărirea, fără menajamente, a profitului, cealaltă, nu atît de exactă în atingerea aceluiași scop. De unde și situarea pictorului într-o poziție oarecum delicată, vag subordonată, vag umilitoare. Personal, pentru eventuala autoconsolare, mă raportez, de fiecare dată, la "cazul" Tonitza. Aflat, pictorul, în expoziția proprie, apărea, minune! personajul arhiprosper al societății românești interbelice. Acesta urmărea atent (și eventual competent) lucrările, însoțit de expozant. Își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perimetru, oarecum balcanic, se situa și înstăritul contemplator, de-atunci, al lui Tonitza, dar se situează și cel de azi, al lui... Val Gheorghiu (scuze pentru eclipsa modestiei). Neavenită consolare, nu? Oricum, prefer iluzionării franchețea refuzului. Nu aș încheia optimist delicata excursiune, dacă nu aș menționa existența totuși a unor personaje situate în zona amintită, de-a dreptul fascinante, mai cu seamă (pentru mine) prin forța cu care își urmăresc strategiile, forță pe care, trebuie să recunosc, am încercat a o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încercăm. 13 aprilie Cu frecvență aproape invariabilă, peste continentul Statelor Unite se abate cîte-un ciclon devastator, clintind, o clipă, superedificiul statal. Ciclon însă repede dat uitării. Nu și numele apocalipticei tornade, căreia gest exorcizator i se găsește de regulă un nume delicat, de femeie gingașă, cu toane, dar, oricum, gingașă. După libidoul foștilor și actualilor conchistadori ai Lumii Noi. Așa că, pînă la urmă, din vrăjmășia meteorologică nu mai rămîne decît un nume. De care, ca orice focos îndrăgostit, americanul își aduce aminte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din acestea e cel din preajma "Medicinei". Doar blazarea, după încăpățînatele întrebări ce ni le-am pus în timp, doar ea ne-a readus calmarea, nedorita calmare. Pentru că nicicînd n-am putut înțelege cum a fost posibil ca edificiul de o delicată și singulară compoziție vechea universitate să fie "îmbrățișat" cu atîta dragoste sufocantă de "cazarma" actualului institut. Încît să-l anuleze, creînd, totodată, prin această silnică îmbrățișare, și o cacofonie arhitectonică pe care orașul venerabilelor monumente nu o merita. Ce minte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face o teribilă radiografie a vieții americane de azi, în care noi continuăm să vedem, irefutabil, modelul emblematic al civilizației contemporane. Numai că. din acest model, Behr și-a decupat segmentul spinos al multbătutei "corectitudini". Dificil și, în aceeași măsură, delicat demers. Apetitul aproape demențial cu care indiscretul autor pătrunde în hățișurile vieții continentului său statal impune o lectură cu priză maximă, faptele depistate și aduse pe masa demonstrației tăindu-ți respirația. Parcurgîndu-le în relatarea sclipitoare a radiografului te întrebi ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a părut, brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere, în tiparul repulsiv al hermafroditului? Atît de bestial pedepsit de inșii din anturaj, pe cît de viril-superbi, pe atît de imbecili. Iată așadar cum emoția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
demiurgic domeniul: homo bulla. Da' ce, homo Bulă n-a avut, și el, răstimpul (ducă-se pe pustii!) în care s-a lăfăit aerian-demiurgic? 14 iunie Bătaie fină în ușa atelierului, deschid și, cum mai zilnic se întîmplă, un june delicat îmi întinde invitația, probabil la apropiatul său vernisaj. Îi mulțumesc și îi urez succes. Închid și mă uit pe pliantul dedicat și văd scris: Eveniment. În loc deci de obișnuita: Invitație, iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, de altfel, configurează actualul relief. Diversiunii îi este rezervat, firește, un rol ca fiind de mare efect în anestezierea opiniei generale. Ca să nu se spună că memoria e ținută într-un regim de restricție, se apelează, diversionist, la subiecte delicate ale aceleiași dramatice istorii românești, urmărindu-se, în fapt, profit de imagine, altfel greu de obținut prin raportarea onestă la adevăr. Dacă puterea pentru întreținerea unei fețe cît mai spoite se ferește a se atinge de cazul Antonescu are totuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ca să vezi! Exemplaritatea călăului merge pînă acolo încît se trezește autodefinindu-se: "am fost bestie mare", "am fost sadic". Culmea!: mărturisirile acestui monstru (și ale multor altora din același soi de coccinia) ajung pe masa de scris a mult prea delicatei Ruxandra Cesereanu, atît de consecventă durului său proiect. Calviția unora e atît de consubstanțială întregii lor făpturi, de-acum bătrîne, încît te face să crezi că așa s-au născut. Iar cînd calviția mai și ghraseiază (cultural) într-o limbă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
salutul se face la microfon, e parcă ne-am afla în hala cazangeriei din fosta cetate revoluționară a Nicolinei. În cazul de față, măcar știm cu cine avem de-a face: bubuitorul personaj nu-și ascunde apartenența. E cumva mai delicată poziția altui corpolent local, care și el, de fiecare dată, de la același microfon, dar într-o surdină mai de țambal, nu uită să ne sperie că, vai, vai, vai, de mîine s-ar putea să sară în barca cealaltă, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în esență, are măcar consolarea că mintea sa lucidă nu cauționează convulsiile întreținute premeditat de puterea care a importat o republică străină de fibra profundă românească. Și nu consumă pilula iliesciană a autenticității "revoluției" din '89. Îl întreb, odată, pe delicatul poet Florin Mihai Petrescu, mereu panicat de circulația străzii: Florin, ți-e frică de moarte? Nu. Mi-e frică de mașini. Romanciera nonagenară Ioana Postelnicu, atît de inconsistentă în prezentul nostru, încît o credeam de mult doar legendă, una fabuloasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
induce o stare de calm: nimic foarte rău nu s-a întîmplat dacă el își păstrează calmul! Și, în consecință, un bărbat isteric, văicăreț sau iresponsabil îmi adîncește spaima cu obiect precis sau angoasa". Sînt edificat deplin în chestiune cînd delicata "antifeministă" își și mărturisește, de altfel, motivul indispoziției: intervenția publică a unei "dure" din categoria celor care vor "să-și arate mușchii", să practice un... autolobby furibund. Just. Acum, cînd Mariana Codruț îmi răspunde la salut, bărbatul din mine simte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
albă de hîrtie, și creionul: destinate, cum se vede, săptămînal, acestei rubrici. Să revenim însă la strategiile narative. L-am ignorat pînă acum în această ordine de idei pe fostul meu profesor dorohoian de desen, Constantin Radinschi, nefiind atent că delicatul acuarelist este un maideloc delicat mînuitor de frază. Una pe cît de mucalit pipărată, pe atît de jovial moldovenească. Pînă cînd, într-o zi, îi citesc una din tabletele săptămînale, cea cu uitatul/ neuitatul "baron" care vindea cîndva garoafe în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
destinate, cum se vede, săptămînal, acestei rubrici. Să revenim însă la strategiile narative. L-am ignorat pînă acum în această ordine de idei pe fostul meu profesor dorohoian de desen, Constantin Radinschi, nefiind atent că delicatul acuarelist este un maideloc delicat mînuitor de frază. Una pe cît de mucalit pipărată, pe atît de jovial moldovenească. Pînă cînd, într-o zi, îi citesc una din tabletele săptămînale, cea cu uitatul/ neuitatul "baron" care vindea cîndva garoafe în vetustele birturi ieșene: baronul Vax
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]