13,290 matches
-
Galen. În Canonul medicinei (vol. 1), părțile a 4-a și a 5-a, consacrate prezervării sănătății, el își expune ipoteza, asupra teoriei temperamentelor. Geniul său transformă clasificarea primitivă a lui Galen pe baza umorilor într-una bazată pe aspectele emoționale, mintale și morale ale conștiinței de sine, ale mișcărilor corpului. Insistă asupra importanței viselor, incluzându-le în clasificarea temperamentelor. Inițiază prima taxonomie a bolilor. Taxonomia medicală a lui Avicenna Categoria Febrile Afebrile Umede Umede stări morbide inflamații boli umorale astenie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ideile triste, de ură, de răzbunare și de moarte. Datorită cunoașterii, omul încetează să trăiască în spaimă și realizează fericirea. Pentru ca într-un stat să domnească pacea, libertatea de a filosofa trebuie să fie totală. Astăzi, cercetările în domeniul creierului emoțional, studiat cu ajutorul tehnicii moderne a imagini funcționale de rezonanță magnetică, dovedesc profunzimea introspecției lui Spinoza. El vorbește despre geometria emoțiilor, afirmând că o mare parte din emoțiile care ne pun în mișcare nu sunt încă cunoscute. Dar, când ajungem să
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
scris vreodată. Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Hesse. Thomas Mann, Freud și Jung se referă pe larg la creațiile lui Goethe ca fiind capodopere universale. Emoționlitatea excesiv- imaginativă a lui Goethe vine în contradicție cu raționalismul și bătătorește calea spre descoperirea creierului emoțional în neuroștiințe. 89 Johan August Strindberg )1849-1912), scriitor, poet, romancier, dramaturg, critic de artă și pictor suedez. Dezvoltă noi metode de construcție a acțiunilor dramatice cărora le dă o exprimare în limbaj. Romanul Camera roșie este prototipul romanului suedez modern
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dorințele celorlalți, mai apatic, mai pragmatic. Supraprotecția reprezintă un alt tip de îndrumare parentală, care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. în scopul obținerii unei mari coeziuni familiale, părinții sunt tentați să practice supraprotecția, utilizează un control excesiv și tind să sufoce
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
facă mereu pe plac părintelui său, indiferent de ceea ce-și dorește el. Spre adolescență, teama lui față de părintele său se va nuanța cu alte sentimente: ură, revoltă, neputință. Stilul autocratic poate părea unora eficient, dar este păgubos pentru dezvoltarea emoțional - afectivă a copilului. Stilul permisiv este opus celui autocratic. Un astfel de părinte nu impune copilului nicio regulă, nicio limită, crezând că astfel copilul îl va iubi mai mult și își va dezvolta personalitatea, că va învăța să conducă, chiar
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
165). Procedând într-o astfel de manieră nu rezultă în nici un caz că cei implicați au înțeles foarte bine ce înseamnă să fii un bun părinte. Părinții care adoptă stilul permisiv sunt total de acord cu nevoile de dezvoltare și emoționale ale copiilor lor, dar au dificultăți în stabilirea de limite ferme. Ceea ce-i caracterizează în mod evident pe aceștia este faptul că sunt inconsecvenți. Ora de culcare este 19.00, apoi 22.00. Timpul petrecut de copil la computer, jucând
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
dacă nu majoritatea, din aceste efecte secundare sunt nefericite. Copiii devin adesea apatici, temători și nervoși, ca rezultat al „antrenamentului de obediență”. Se întorc adesea asupra antrenorilor cu ostilitate și din dorință de răzbunare. Cel mai adesea cedează fizic sau emoțional sub stresul de a încerca să învețe un comportament care le este fie dificil, fie neplăcut. Folosirea puterii poate produce multe efecte dăunătoare, ca riscurile pentru dresorul de animale - sau copii. (Gordon, T., 2008, p.146). G.R Patterson și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
spune fie o informație-realitate precis denominabilă, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozită, mulți-semnificantă, localizabilă și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui sir de concepte distincte, necontradictoriu corelate, exemplu o particularitate fenomenală, comportamentală, mentală, emoțională sau mixtă. COMPETENȚA II METODOLOGIE, METODĂ, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ PRINCIPIILE METODOLOGICE Desfășurarea cu succes a cercetărilor empirice privind comportamentele individuale și colective, personalitatea și societatea presupune luarea în considerare a unor principii metodologice precum: o unitatea dintre
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vieții unui individ, pornind de la diverse surse, este posibil ca această reconstituire să fie incompletă sau chiar voit deformată. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITĂȚII Trăsăturile personalității umane, capacitățile, disponibilitățile, potențele sale, se exteriorizează nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv emoționale, ci și în produsele activității. Analiza psihologică a produselor activității - compuneri, desene, creații literare, sau de orice fel, obiecte realizate, modul de rezolvare a unor probleme etc. - furnizează informații despre însușirile psihice ale persoanei, constituind reale surse de cunoaștere științifică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Forma pasivă, de modestie, generatoare de ambiguitate, trebuie de asemenea proscrisă. Chiar dacă am învățat să evitam folosirea aceluiași cuvânt la intervale apropiate și deci să căutam variante elegante, rigoarea științifică implică utilizarea aceluiași cuvânt pentru a desemna același lucru. Expresiile emoționale sau de curtoazie trebuie evitate. Precizia, prezentă mereu în derularea cercetării, trebuie să ghideze și redactarea articolului. O metodă experimentală trebuie să fie destul de precis descrisă pentru a fi reproductibilă de către cititor. Spre exemplu, o scădere în greutate de 10
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
autori sau în ceea ce îi facem noi să spună poate constitui o altă eroare. Nu trebuie să cităm niciodată alți autori fără să le fi citit articolul original. Așa cum nu trebuie să citam un autor fără să dăm referința. Expresiile emoționale trebuie suprimate. Timpul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decât pentru noțiuni bine stabilite. Dacă discuțiile depășesc jumătate din întinderea totala a articolului, aceasta parte este sigur prea lungă și, probabil, prost condusă. 8. Rezultatul Scopul sau este de a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mai sus scrise de fapt ajungem la o antinomie de tipul ”Orice copil are mama plecată în străinătate este un copil fericit deși în această situație nu este copil fericit” Este un truism faptul că acești copii sunt nefericiți, instabili emoțional și acestea și nu numai, duc la a dezvolta o personalitate destructurată. Dumnezeu și copilul sau omul sunt corelativi, susține Beridiaev. Noțiunea biblică de ”chip și asemănare a lui Dumnezeu” este fundamentală în antropologia creștină, paradoxul face ca ea să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
stabilesc între sensurile cuvintelor din câmpul lexico-semantic al percepției. Autoarea susține existența unei conexiuni semantice universale conform căreia limbile indo-europene "împrumută" termeni și concepte din domenii mai accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
termeni și concepte din domenii mai accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde relației de sens denumite de Lakoff și Johnson (1980) "metaforă conceptuală". În studiul lui Sweetser (1990: 30) se precizează totodată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă și cea gustativă, considerate percepții de contact (engl. contact senses), care presupun apropierea și contactul cu stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că în limbile indo-europene există o largă corespondență între domeniul percepției tactile și domeniul afectiv; de exemplu, lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din zona semantică "parte a corpului" (189). (189) L-am atins pe Ion pe umăr ca să îi amintesc ce am discutat. (190) Am atins paginile cărții ca să văd cât sunt de netede. A atinge suferă frecvent glisări semantice în zona emoționalului (191) sau a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. „Deschiderea la experiență”. Individul este sensibil la probleme, abordează flexibil situațiile, dornic de a învăța. 3.Dorința de a schimba starea de lucruri. 4.Interese și preocupări variate 5. Nonconformism în planul cunoașterii, dar și al comportamentului. 6. Fond emoțional bogat 7. Capacitatea de a-și asuma și a se angaja în urmărirea unor scopuri de perspectivă. 8. Rezistența la închidere este o atitudine perfecționistă, care îl determină pe individ să reziste tentației de a se mulțumi cu prima soluție
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului;dificultatea de a schimba modelul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. - Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. - Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietateă. - Barierele legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
atașament / respingere Există trei modele de acțiune parentală ca tipuri ideale deoarece, în practica cotidiană, aceeași părinți pot adopta de la caz la caz o poziție sau alta: Modelul permisiv - se caracterizează prin nivelul scăzut al controlului, identificarea părintelui cu stările emoționale ale copilului. Copilului îi sunt impuse puține norme de conduită și puține responsabilități. Modelul autoritar - dezvoltă un nivel înalt al controlului. Copilului i se impun principii și reguli de conduită inviolabile. Valorile pe care părinții le transmit în mod sistematic
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
părinților din comunitatea respectivă. Conținuturile abordate ar putea varia de la probleme medicale, psihologice, sociale până la cele pedagogice: Aspecte generale ale vieții de familie; Dezvoltarea, îngrijirea și îndrumarea copiilor (principii generale și recomandări practice); Relații normale între părinți și copii; Factorii emoționali și viața de familie; Înțelegerea, selecția și aplicarea de către părinți a unor metode și tehnici creative care îi pot ajuta să rezolve problemele care apar în familie; Sentimentul de independență și răspundere Materialul informativ utilizat ar trebui să se bazeze
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Intensitatea gândurilor și a sentimentelor, starea psihică și de sănătate, determină mărimea aurei, claritatea culorilor și uniformitatea acesteea. Aura umană se poate contracta sau dilata în funcție și de influențele mediului ambiant. În cazurile de boală, de frică și șoc emoțional, aura se strânge în jurul corpului, sau se poate extinde în situații favorabile. Interpretări ale culorii de bază a aurei Roșu aprins = agresivitate, tendințe spre suicid, probleme sentimentale, blocaje energetice. Roșu pal = epuizare excesivă, depresie. Galben închis = tiranie, tendințe de posesivitate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Apetrei Ilie () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92823]