10,713 matches
-
Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 226. 586 Ibidem, p. 227. 587 Ibidem, p. 234. 588 Ibidem, p. 235. 589 Ibidem, p. 236. 590 Constantin Noica, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identității concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 591 Ibidem, p. 114. 592 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în op. cit., pp. 251-252. 593 Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iar la un an după această apariție Rudolf Carnap publica celebrul său studiu "Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului". 699 Mircea Florian, op. cit., p. 41. 700 Ibidem, p. 42. 701 Ibidem, p. 43. 702 Ibidem. 703 Karl Jaspers, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 19. 704 Ibidem, p. 22. 705 Mircea Florian, op. cit., pp. 53-54. 706 Ibidem, p. 56. 707 Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, p. 225. 708 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Karl Jaspers, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 19. 704 Ibidem, p. 22. 705 Mircea Florian, op. cit., pp. 53-54. 706 Ibidem, p. 56. 707 Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, p. 225. 708 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., p. 112. 709 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 298. 710 Vezi Calvin O. Schrag, "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. 711
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, pp. 175-176. 768 Ibidem, p. 192. 769 Ibidem, p. 189. 770 Ibidem, p. 191. 771 Ibidem, p. 192. 772 Gaston Bachelard, "Activitatea raționalistă a fizicii contemporane", în Dialectica spiritului științific modern, vol. II, p. 286. 773 Gaston Bachelard, "Dialectica filosofică a noțiunilor relativității", în Ibidem, p. 232. 774 Ibidem, p. 233. 775 Gaston Bachelard, "Filosofia lui Nu", în Dialectica spiritului științific modern, vol. I, p. 280. 776 Ibidem, p. 281. 777 Ibidem, p. 368. 778 Ion Mânzat, "Dialectica neclasică în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ceea ce înseamnă că nu orice propoziție poate fi derivată din aceste teorii. Cu alte cuvinte, cel puțin unele teorii inconsistente nu explodează, așa cum ar susține logica clasică (drept o consecință a regulii ex falso)" (Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în op. cit. p. 494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 140). 813 Ibidem. 814 Newton da Costa, Logici clasice și neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, p. 238. 815 Ibidem, p. 244. 816 Ibidem, p. 246. 817 Ibidem, p. 255. 818 Ibidem, p. 254. 819 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol. Ex falso quodlibet: studii de logică paraconsistentă, pp. 269-283. 820 Graham Priest, Richard Routley, "Aplicații ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso... 821 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în op. cit., p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
819 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol. Ex falso quodlibet: studii de logică paraconsistentă, pp. 269-283. 820 Graham Priest, Richard Routley, "Aplicații ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso... 821 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în op. cit., p. 321. 822 O anume apropiere a lui Blaga de ideea de paraconsistență, din perspectiva raporturilor dintre noțiuni prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Desigur, o expresie poetică sau plastică a unor asemenea trăiri ar fi fost o manifestare mai obișnuită și, poate, mai firească, decât o trecere sau punere în concepte abstracte ce țin de un anumit Weltanschauung și duc spre o reflecție filosofică de tip analitic. Totuși, cred că și însuflețirea pe care o adaugi unei cercetări poate cântări decisv atât în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în atingerea scopurilor și în finalizarea laborioasă a căutării. În cele din urmă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în atingerea scopurilor și în finalizarea laborioasă a căutării. În cele din urmă, mărturisesc că și inspirația vine la momentul potrivit atunci când mintea poartă în ea diverse interogații științifice și mirări filosofice. De aceea, sunt sigur că nu aș fi consumat energia necesară pentru scrierea unei asemenea cărți dacă nu aș fi găsit în mine însumi acest impetus pasional care m-a călăuzit pe tot parcursul redactării.. Într-o ordine biografică, această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
criză ecologică poate fi înțeleasă și drept o criză a conceptelor folosite de om pentru a se referi la natură și chiar a concepțiilor dominante despre natură. Drept urmare, această dezbatere despre mediul natural este o oportunitate pentru a pune întrebări filosofice fundamentale. Drumul teoretic ce duce spre etica mediului nu poate fi separat de anumite schimbări de atitudine la nivelul societății civile și al comunității științifice, dar nici de începutul unor modificări de strategie în discursul politic și în politicile publice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate pretinde exhausitivitate, menționez dezvoltarea generală a societății și trecerea la așa-numita societate post-industrială, intrarea într-o nouă etapă a interacțiunii dintre știință și tehnologie și dezvoltarea unor noi științe de frontieră, dar și constituirea unui spațiu de reflecție filosofică și analiză critică asupra noilor puncte de contact dintre cercetare și dezvoltare, apariția unor noi mișcări sociale, unele de tip protestatar, orientate spre alte valori decât cele tradiționale, și, drept urmare, reconsiderarea discursului politic și punerea în discuție a priorităților, în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică ne obligă să proiectăm restructurarea vieții și a societății umane"10. Acest efort de reinterpretare își poate fixa o țintă îndrăzneață și din depășirea viziunii filosofice specific europene sau, mai precis, Occidentale, prin luarea în considerare și încercarea de a înțelege filosofiile ne-occidentale, adică cele asiatice și africane. Dar problema ecologică nu vizează doar relația noastră cu natura, ci și relațiile dintre oameni 11. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natura, ci și față de ceilalți oameni. În acest sens, o conștiință ecologistă presupune și regândirea relațiilor dintre oameni în funcție de noua lor situare teoretică și sensibilă față de natură. 1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar fi Environmental Ethics, apărută începând din anul 1974, au loc congrese, filosofii își asumă în mod explicit preocuparea pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
refacem echilibrele? Ce este ireversibil? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile generale de raportare la natură care au fost gândite în tradiția filosofică, morală, științifică și religioasă occidentală, căutând soluții chiar în interiorul acestei tradiții. Dar poate această tradiție să ofere rezolvări la problemele de mediu de vreme ce ea însăși este printre cauzele care au generat aceste probleme? Drept urmare, în măsura în care conștiița ecologistă presupune o asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care vizează modificarea revoluționară a ordinii sociale. Considerațiile mele de mai sus sunt o consecință a acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele, sunt de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar avea sursa primară în societatea politică. Dacă luăm în considerare activismul ecologist, atunci cred că, mai degrabă, sursele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum voi arăta mai încolo, este o consecință a mișcării civice, iar plasarea ecologismului în câmpul de bătaie al ideologiilor politice este de dată relativ recentă. Consider că, urmare a acestor evoluții pe multiple planuri a ideii ecologiste, la nivel filosofic, atât în zona discursului teoretic, cât și în cea a filosofiei practice, se constituie cinci tendințe care domină dezbaterea actuală 15: • Mișcarea ecologistă, de origine și natură democratică, centrată pe om, își propune protejarea intereselor omului prin protejarea naturii. Interesele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a aspectelor ce țin de drepturile animalelor. Și animalele pot suferi, prin urmare, apar probleme morale. La dezbatere participă nu doar eticieni, ci și filosofi ai minții sau filosofi ai dreptului. Distincția dintre drepturi și datorii duce spre alte reconfigurări filosofice. • Ecologia profundă ia în considerare și lumea naturală non-animală, propune o abordare holistă și acordă naturii valoare intrinsecă. Sunt valorificate teoretic cercetările științifice privind echilibrul, stabilitatea, diversitatea și complexitatea ecosistemelor, și este depășită tradiția culturală occidentală în direcția conturării unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
etica mediului supune investigației și modul în care omul este îndreptățit să-și realizeze nevoile și interesele proprii ca menbru al acestei comunități extinse. De aceea, o asemenea cercetare presupune adoptarea unei noi atitudini etice, ceea ce duce la reformularea postulatelor filosofice și teologice tradiționale, cel puțin acelea din spațiul cultural european, care stau la baza reprezentării locului omului în natură, dar și la revizuirea modului de viață economic și politic. Ca urmare, nu-i vorba în cazul eticii mediului doar de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În cele din urmă putem vorbi despre un nou mod de gândire științifică ce le este propriu științelor vieții și ale mediului. De asemenea, gândirea post- modernă revendică depășirea bipolarităților specifice modernității de inspirație cartesiană, ceea ce poate duce la interogații filosofice specifice depășirii cadrului conceptual și supozițional tradițional. În fine, în conexiune cu alte direcții de cercetare, etica mediului are legătură cu alte proiecte critice cu conținut politic, precum cel referitor la legătura dintre exploatarea naturii și dominația politică, economică și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au valoare sistemică, adică mai mult decât valoare instrumentală, deoarece ele produc organisme individuale care au valoare intrinsecă 56. Nefiind relațională, valoarea intrinsecă este concepută asemenea unei proprietăți obiective 57, caz în care pot fi formulate trei tipuri de obiecții filosofice, și anume, din perspectivă metafizică, epistemologică și motivațională 58. Obiecția metafizică constă în exprimarea îndoielii cu privire la posibilitatea existenței unei asemenea proprietăți dacă între aceasta și trăirile sau dorințele unor creaturi înzestrate cu sensibilitate nu ar fi nici o conexiune necesară. Valoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cel puțin aluziv. De aceea, consider că aceste aprecieri au un caracter propedeutic în raport cu dezvoltările ulterioare și ilustrează teza conform căreia analiza formală și conceptuală pot asigura coerența teoretică a unui domeniu. 3.1.1. Descriptiv și normativ Orice demers filosofic interogativ are drept scop, prin natura lui și prin situarea reflecției într-un orizont metafizic, lămurirea condițiilor de posibilitate și de inteligibilitate ale unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natura în sens etic imitativ. Comportamentul naturii este amoral, doar comportamentele oamenilor sunt morale sau imorale. În acest sens, a urma comportamentul naturii nu duce la moralitate. Dar asta nu înseamnă că natura este rea. Naturalizarea moralei, ca posibil proiect filosofic, ar putea duce cel mult la o metaforă de genul celei utilizate de Nietzsche cu privire la diferența dintre leu și cămilă în înțelegerea diferenței dintre "vreau" și "trebuie". A urma natura în sens axiologic. Natura poate fi apreciată ca o valoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei estetici a peisajului, în care să conceptualizăm ideea de frumusețe a naturii și să accentuăm astfel rolul mediului cultural în valorizarea estetică a naturii. 3.1.3. Problema criteriului Etica mediului se poate constitui ca domeniu autonom al reflecției filosofice în măsura în care putem delimita propriul ei domeniu pe baza unui criteriu acceptabil. Ideea comună este aceea că tot ceea ce este natural ar avea o însemnătate etică. Drept urmare, apelul la ceea ce este natural este transformat într-un criteriu sofisticat al identificării entităților
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]