9,138 matches
-
granuloasei ovariene de către FSH apar și receptori pentru hormonul luteinizant (LH), a cărui secreție este esențială în producerea ovulației (BOITOR I. 1979, DAY B.N. 1984, MALVEN P.V. 1984). Deși hormonii hipofizari FSH și LH sunt hormoni diferiți, cu actiuni specifice, fiziologic nu pot fi delimitați, ei fiind activi numai împreună și în anumite raporturi. Modificarea acestor raporturi în cursul ciclului sexual s-a dovedit a fi mai importantă decăt cantitățile absolute ale acestora ( BOITOR I. 1979, LIGGINS G.C. 1973). Cercetările au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gonadotropinelor hipofizare printr un mecanism de tip feed-back . Deficiențele în eliberarea gonadotrofinelor-releasing hormonilor hipotalamici din perioada timpurie postpartum influențează negativ activitatea ovariană. Diverse studii au indicat faptul că, în puerperium timpuriu (915 zile) activitatea ovariană este redusă la cîteva procese fiziologice: involuția corpului luteal de gestație, care are loc până în a 8-a zi postpartum (SEICIU FL. și col. 1989, ELDON J. 1991), dezvoltarea primului folicul dominant (> 10 mm), care are loc la intervale variate de la parturiție, conform studiilor diferiților autori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
LAZĂR L. și col 1995, MIHM M. și col 1996). În cadrul unui ciclu sexual foliculogeneza este un proces dinamic ce are loc în mod continuu (ELDON, J. 1991, MIHM M. 1996, GINTHER O. 1997). Recrutarea, selecția și dominanța sunt procese fiziologice care au loc în condiții normale în intervalul dintre două cicluri sexuale, în urma cărora un folicul de dimensiuni mari devine dominant, suprimând dezvoltarea unui alt folicul mare, dar mai puțin sensibil (cu mai puțini receptori) la acțiunea stimulatoare a FSH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ, la vacile cu parturiții distocice, creșterea numărului eritrocitelor postpartum prezintă valori mai mici, ajungând până la nivelul inferior al valorilor de referință, considerate fiziologice (6,00±0,2),(tab.7, fig.20). Hematocritul (%) înregistrează la 24 ore postpartum scăderi semnificative (P< 0,05) în ambele loturi, comparativ cu perioada antepartum (de la 34±0,4 până la 29,0±0,4 în lotul M și de la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
PÂRVU,GH. 1992). Constantele eritrocitare derivate Volumul eritrocitar mediu (VEM), Hemoglobina eritrocitară medie (HEM), Concentrația în hemoglobină eritrocitară (CHEM) Investigațiile privind profilul hematologic la vaci indică faptul că în perioada antepartum valorile constantelor eritrocitare derivate sunt în limitele de variație fiziologice (RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007) După parturiție s-au constatat scăderi variabile ale constantelor derivate în corelație cu scăderea valorilor numărului de eritrocite, cantitatea de hemoglobină și valoarea hematocritului (tab.8). Volumul eritrocitar mediu (VEMµ³) La 24 ore postpartum VEM
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
HEM-ul înregistrează postpartum variații cantitative, comparativ cu perioada antepartum determinate de procesul de parturiție și de lactogeneză. La vacile cu distocii (lotul E) valorile HEM-ului scad semnificativ la 24 ore după parturiție, atingând limita inferioară a valorilor considerate fiziologice (15,9±0,4), comparativ cu vacile cu parturiții normale (lotul M),unde valorile scad moderat (16,9±0,8). În dinamică postpartum valorile HEM-ului cresc progresiv în ambele loturi, ajungând la sfârșitul puerperiumului la valori apropiate nivelului avut
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1),(tab.9, fig. 26). La 24 ore de la parturiție se înregistrează o creștere semnificativă a numărului de leucocite la vacile cu parturiții eutocice (8,9±0,2, p< 0,05), valori care se situează la limita superioară a valorilor fiziologice. Creșterea numărului de leucocite în prima zi postpartum este expresia unei " reacții leucocitare" declanșată imediat după parturiție, ca mijloc de autoapărare imună de tip celular. La vacile cu distocii, urmate de retenția anexelor fetale această " reacție leucocitară " este mai puternică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
urmate de retenția anexelor fetale această " reacție leucocitară " este mai puternică, creșterile numărului de leucocite fiind mai mari, comparativ cu cele ale vacilor cu parturiții eutocice (10,3±0,7, p< 0,01) , situându-se peste limita superioară a valorilor fiziologice. În dinamică, până în a-14 -a zi postpartum numărul total de leucocite înregistrează scăderi progresive, mai evidente la vacile cu parturiții eutocice (7,6±0,7), menținându-se la nivele ridicate la vacile cu distocii până la 45 zile postpartum, indicând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Limfocitele (%) înregistrează la 24 ore postpartum creșteri semnificative, valorile fiind cuprinse între 62,4 ±1,2 la vacile cu parturiții normale și 63,6±1,2 la vacile cu distocii, care sunt la nivelul superior de variație a valorilor considerate fiziologice. În dinamică postpartum, la vacile cu parturiții normale, limfocitele înregistrează scăderi variabile ale valorilor, situate în limitele fiziologice (56,2±0,5 și 59,4±0,7). La vacile cu distocii, limfocitele se mențin la nivele relativ ridicate pe toată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu parturiții normale și 63,6±1,2 la vacile cu distocii, care sunt la nivelul superior de variație a valorilor considerate fiziologice. În dinamică postpartum, la vacile cu parturiții normale, limfocitele înregistrează scăderi variabile ale valorilor, situate în limitele fiziologice (56,2±0,5 și 59,4±0,7). La vacile cu distocii, limfocitele se mențin la nivele relativ ridicate pe toată perioada puerperală, până la 45 zile postpartum, fiind situate la limita superioară a valorilor fiziologice (56,6±0,5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
valorilor, situate în limitele fiziologice (56,2±0,5 și 59,4±0,7). La vacile cu distocii, limfocitele se mențin la nivele relativ ridicate pe toată perioada puerperală, până la 45 zile postpartum, fiind situate la limita superioară a valorilor fiziologice (56,6±0,5 și 60,2±1,1), ca mijloc de autoapărare împotriva procesului infecțios de la nivelul uterului, (tab. 9, fig. 27). Neutrofilele (%) înregistrează postpartum diferite variații în funcție de modul de desfășurare a parturiției, (tab. 9, fig.28). La 24
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
normale (33,4±1,3), evidențiind o ameliorare a procesului infecțios uterin. Eozinofilele (%) înregistrează postpartum creșteri ușoare ale valorilor, atât la vacile cu parturiții eutocice, cât și la cele cu distocii, situate între nivelul mediu și nivelul superior al valorilor fiziologice (între 3,0±0,2 și 5,0±0,6 la vacile cu distocii și între 4,4±0,6 și 4,6±0,7 la vacile cu parturiții eutocice), indicând o reacție de tip celular implicată în procesul involuției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
6±0,2), (tab.10). În dinamică, până la 14 zile postpartum valorile bazofilelor cresc distinct semnificativ față de prima zi postpartum, la ambele categorii de vaci, (2,2±0,3 și respectiv 2,6±0,3), depășind limita superioară a valorilor fiziologice. Această bazofilie se încadrează în " reacția leucocitară " generală care are loc ca mijloc de autoapărare a organismului la distrugerile tisulare din timpul parturiției și a invaziei microbiene imediat după parturiție. În perioada următoare până la 28-45 zile postpartum nivelul bazofilelor înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în " reacția leucocitară " generală care are loc ca mijloc de autoapărare a organismului la distrugerile tisulare din timpul parturiției și a invaziei microbiene imediat după parturiție. În perioada următoare până la 28-45 zile postpartum nivelul bazofilelor înregistrează scăderi până la valori considerate fiziologice (0,2±0,1 și 1,2±0,4), indicând o ameliorare a procesului inflamator de la nivelul uterului. Monocitele (%), care au un rol deosebit în autoapărarea locală a uterului, datorită proprietăților fagocitare (fiind componente ale seriei macrofage celulare) prezintă scăderi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
indicând o ameliorare a procesului inflamator de la nivelul uterului. Monocitele (%), care au un rol deosebit în autoapărarea locală a uterului, datorită proprietăților fagocitare (fiind componente ale seriei macrofage celulare) prezintă scăderi ale valorilor postpartum, situate la limita inferioară a valorilor fiziologice (între 1,4±0,2 si 1,6±0,2 la vacile cu distocii și între 1,4±0,5 și 2,8±0,4 la vacile cu parturiții eutocice), indicând o migrare a elementelor leucocitare din curentul sanguin spre
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
variații ale valorilor determinate de procesul parturiției și de evoluția puerperiumului la vaci (RUGINOSU ELENA, 1999, 2002,2007). Determinările cantitative ale proteinelor serice totale (g/dl) indică în perioada antepartum (1 7 zile) valori ușor crescute peste valoarea medie, considerată fiziologică (între 7,3±0,15 și 7,6±0,1), datorate intensificării sintezei proteice în cursul procesului de lactogeneză, (tab. 11, fig. 29). La 24 ore după parturiție valorile proteinelor serice totale scad sub nivelul mediei valorilor fiziologice. La vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
medie, considerată fiziologică (între 7,3±0,15 și 7,6±0,1), datorate intensificării sintezei proteice în cursul procesului de lactogeneză, (tab. 11, fig. 29). La 24 ore după parturiție valorile proteinelor serice totale scad sub nivelul mediei valorilor fiziologice. La vacile cu distocii și retenția anexelor fetale, (6,82±0,1) această scădere a proteinelor serice totale este mai mare, comparativ cu cea constatată la vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări parturiale (6,73±0,1). În dinamica
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de vaci, dar într-un interval mai scurt postpartum la vacile cu parturitii eutocice, comparativ cu vacile care au avut distocii. Astfel, la vacile cu parturiții normale și fără tulburări puerperale valorile proteinelor totale ajung la nivelul de referință, considerat fiziologic (7,04±0,2) la 14 zile postpartum, față de vacile cu distocii și tulburări puerperale la care valorile proteinelor serice totale înregistrează acest nivel de referință la 2128 zile postpartum. Deși s-au constatat diferite variații ale valorilor între cele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
albuminelor serice înregistrează scăderi nesemnificative, atât la vacile cu distocii și retenția anexelor fetale (39,7±0,5), cât și la vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale (41,6±0,5), oscilațiile valorilor fiind în limitele de variație fiziologice. În dinamică albuminele serice cresc procentual în limitele considerate fiziologice. La vacile cu distocii și tulburări puerperale creșterile valorilor albuminelor ajung la nivelul mediei valorilor de referință 97 la 28 zile postpartum (40,0±0,9), față de vacile cu parturiții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și retenția anexelor fetale (39,7±0,5), cât și la vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale (41,6±0,5), oscilațiile valorilor fiind în limitele de variație fiziologice. În dinamică albuminele serice cresc procentual în limitele considerate fiziologice. La vacile cu distocii și tulburări puerperale creșterile valorilor albuminelor ajung la nivelul mediei valorilor de referință 97 la 28 zile postpartum (40,0±0,9), față de vacile cu parturiții normale și fără tulburări, la care valorile cresc mai curând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Globulinele serice (%), înregistrează variații ale concentrațiilor serice în raport direct cu pierderile proteice postpartum, dinamica numărului de germeni la nivelul uterului și capacitatea de autoapărare a organismului împotriva invaziei bacteriene postpartum. În perioada antepartum valorile globulinelor serice sunt în limitele fiziologice (între 58,0±1,3 și 58,3±0,9). La 24 ore postpartum globulinele serice înregistrează creșteri ale valorilor procentuale, la nivele mai ridicate la vacile cu distocii, (între 58,4 ±0,5 și respectiv 60,3±1,2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și 58,3±0,9). La 24 ore postpartum globulinele serice înregistrează creșteri ale valorilor procentuale, la nivele mai ridicate la vacile cu distocii, (între 58,4 ±0,5 și respectiv 60,3±1,2 ), dar care nu depășesc limitele fiziologice, (tab.11, fig. 31). În dinamică globulinele serice înregistrează creșteri ușoare ale valorilor peste media de referință până la 14 zile postpartum la vacile cu distocii (62,7±0,5 ), după care scad, 98 comparativ cu vacile care au prezentat parturiții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creșteri ușoare ale valorilor peste media de referință până la 14 zile postpartum la vacile cu distocii (62,7±0,5 ), după care scad, 98 comparativ cu vacile care au prezentat parturiții normale, la care oscilațiile nu depăsesc media de referință, fiziologică. Creșterile valorilor globulinelor serice la vacile cu distocii indică existența unui proces infecțios la nivelul uterului, fiind corelate cu numărul crescut de leucocite, cu pondere neutrofilică și cu pozitivitatea testelor bacteriologice. Determinarea proteinogramei, alături de leucogramă la vacile în perioada periparturială
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
dl, (după PINTEA,V., 1982, PÂRVU, GH., 1992). Scăderea valorilor uremiei postpartum a fost temporară și în corelație cu variațiile albuminemiei la vaci. În perioada 14 45 zile postpartum valorile uremiei s-au normalizat realizând nivele medii situate în limite fiziologice (între 29,631,2 mg/dl și respectiv între 28,529,2 mg/dl la cele două categorii de vaci luate în studiu. Glicemia (mg/dl) reprezintă parametrul profilului energetic cel maiportant, întrucât orice modificare a acestuia exprimă perturbări ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
S., și col. 1990, PÂRVU GH. și col.1996). Este recunoscut de mulți autori faptul că, în cursul perioadei puerperale și de lactație timpurie la vaci bilanțul energetic este negativ, glicemia înregistrând frecvent scăderi ale valorilor, uneori sub nivelul considerat fiziologic. Vacile cu producții mari de lapte înregistrează pierderi masive de glucide sub formă de lactoză în cursul procesului de lactogeneză. Capacitatea de neoglucogeneză în lactația timpurie fiind limitată, balanța energetică înregistrează un deficit, care constitue un factor de risc în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]