9,462 matches
-
aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
adăpostește o gamă vegetală diversă, alcătuită din elemente specifice regiunilor de stepă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
glaciare (Lacul Bâlea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul Podrăgel, Lacul Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
baza desemnării căruia se află buhaiul de baltă cu burtă roșie (un amfibian din specia "Bombina bombina"), specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN. Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori și arbusti
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN. Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
tufărișuri alpine și boreale, peșteri în care accesul publicului este interzis, grohotișuri calcaroase și de șisturi, grohotișuri silicioase, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, vegetație lemnoasa de-a lungul cursurilor de apă) ce adăpostesc o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veverița
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași. a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin "Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la nivel european prin aceeași directivă a UE.
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
aici cu totul Lanțul muntos are o topografie carstica, pe cuprinsul lui găsindu-se și o peșteră cu stalactite în Parcul National Nahal Sorek dintre Ierusalim și Beit Shemesh, precum și aria în jurul așezării Ofra, unde s-au găsit fosile de floră și fauna preistorica. În Munții Iudeei, în partea lui centrală, se află circa 70-80 izvoare care curg pe straturi impermeabile și se caracterizează printr-un debit anual redus. În vechime apă lor era de foarte bună calitate. Din perioada Primului
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Nava de cercetare marină este o navă specială destinată cercetării științifice pe mări și oceane, a apelor și reliefului submarin, în special în domenii de oceanografie, meteorologie, curenți marini, floră și faună etc. Aceste nave sunt dotate cu aparatură modernă, laboratoare, precum și cu ambarcațiuni auxiliare. În afară de echipaj, la bord se află mai mulți oameni de știință. Unele din aceste nave navighează cu vele, în scopul de a reduce poluarea și
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Băcescu. Nava Calypso a comandantului Jacques-Yves Cousteau, a efectuat observații în Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic. De pe această navă s-au măsurat, în 1961, gradul de radioactivitate a apei marine. Nava sovietică "Vitiaz" de 5700 t a studiat flora și fauna în zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes") sau cocoș
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor. Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt fie de travertin fie de tufuri calcaroase: Declararea inițială a rezervației s-a făcut în 1971 în temeiul hotărârii Consiliului Popular Neamț, fundamentarea științifică a deciziei fiind
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară), iar flora este una specifică zonelor umede. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]