51,240 matches
-
consum de oxigen (VO2) de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime. Revenirea frecvenței cardiace are loc în trei faze: I durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată; a II-a durează 1-2 minute, în care revenirea este mai lentă, dar încă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mecanismul adaptativ cel mai rapid. Prin creșterea numărului de contracții crește debitul cardiac. Aceasta se numește tahicardie de efort și are la bază stimularea mecanismului ergotrop simpato-adrenergic (Apostol,1998). Revenirea frecvenței cardiace după efort variază proporțional cu valorile maxime. Revenirea frecvenței cardiace are loc în trei faze: I durează câteva secunde, în care revenirea este foarte pronunțată; a II-a durează 1-2 minute, în care revenirea este mai lentă, dar încă destul de accentuată; a III-a, cu o durată de câteva
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și se datorează nevoilor mereu crescânde impuse de efortul fizic. Dacă acesta este judicios efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efort se produc o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus, necesită un aport sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mușchi și articulații, se produce creșterea ventilației pulmonare; Hiperpneea de efort apare și prin creșterea presiunii venoase în atriul drept (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Creșterea intensității efortului este însoțită de amplificarea ventilației pulmonare, ce se realizează atât pe seama accelerării frecvenței respiratorii, cât și prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
pulmonare, ce se realizează atât pe seama accelerării frecvenței respiratorii, cât și prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor respiratori; Reduce timpul de umplere alveolară, vehicularea aerului făcându-se în special în spațiul mort (căi respiratorii). Volumul respirator crește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml, la cei antrenați, iar la cei neantrenați este de 3000-4000 ml. Valorile
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
am utilizat doar sala de sport. 3.1.2. Materiale necesare În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă, bandă metrică, cântar, lădița pentru evaluarea mobilității coloanei vertebrale în plan sagital, aparat electronic pentru măsurarea presiunii arteriale și a frecvenței cardiace „Beurer”, bănci de gimnastică, saltele, cercuri, ladă de gimnastică, jaloane, cronometru, taliometru, mingi de oină. 3.2. Metode de cercetare Măsurătorile și testările s-au efectuat în perioada 2006 2008, la unitățile școlare menționate mai sus. 3.2.1
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
severe. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]