11,568 matches
-
în noi,pentru a rezista spiritelor și neamurilor străine care sunt gata să profite de nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Vintilă Brătianu și I.G. Duca. În 1925, liberalii din jurul lui Istrate Micescu anunță editarea ziarului "Răspunderea", care urmărea "regenerarea" morală a partidului. În același an, se distinge un grup al "intransigenților" alcătuit din Gheorghe Tătărescu, Constantin Banu, Ion Vasilescu-Valjean, Horia Furtună. Se conturează chiar viitoarele grupări din PNL: aceea a "bătrânilor" (Al. Constantinescu, gen. Arthur Văitoianu) și cea a "tinerilor" (I.G. Duca, Gheorghe Mârzescu)77. Criza dinastică a fost un alt factor care a facilitat desprinderea din partid a celor nemulțumiți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un vot dat în circumstanțe tensionate, iar acțiunea lor politică se menținea în cadrul vechiului partid, al cărui nume îl revendicau 98. Printre liberalii participanți la prima întrunire a noului partid s-au numărat Al. Vasilescu-Valjean, Ștefan Tătărescu, Ion Sân-Giorgiu, Horia Furtună, V. Ispir și Constantin C. Giurescu. Unii dintre aceștia se remarcaseră deja în timpul disputelor interliberale din anii 1923-1927. În sală se aflau, de asemenea, reprezentanți ai județelor Argeș, Baia, Bihor (Nicolae Zigre), Ciuc, Constanța, Cluj (Dimitrie Blaga), Dâmbovița, Dolj (Șerban
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a se desface de dl. Gh. Brătianu și a candida pe listele guvernului"239. Scrisoarea, adresată de noul grup disident șefului georgiștilor, a fost semnată de un număr de 65 persoane, între care se numără I.Vasilescu-Valjean, Istrate Micescu, Horia Furtună, Ștefan Tătărescu, C. Stănescu, deci, unii dintre membrii fondatori ai partidului condus de istoric. Afirmând că "șeful a fost condus de familia mai de aproape, de gen. Văitoianu și de [...] C.C. Giurescu"240, Al. Vasilescu-Valjean dezvăluia motivul care determinase nemulțumirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dimineața la 7.30. Mult timp, cred că două săptămâni, am încercat să văd acel autobuz, dar era fata morgana. Nu puteam pleca de acolo ca Leila, în zori de zi. Trebuia neapărat să o anunț, să fac față unei furtuni, pentru că trebuia să mă ducă câțiva kilometri cu mașina. Între timp, în zonă murise o româncă de vreo 50 de ani. Infarct. Mă gândeam ce durere pentru copiii sau nepoții pe care probabil îi avea în țară! Mă gândeam că
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de vară, am admirat munții din jur... Seara ne-am întors pe la 20... Concetta a întrebat: — Nu-i așa că nu mâncați nimic? Salvatore și-a pus capul în mâini și a șoptit: — Puțin compot... A fost de-ajuns să declanșeze furtuna: — Păi da, nu te mai saturi odată! Dacă n-aș fi eu, ai fi mort de mult! Eu am grijă de tine și tu nu știi decât să mă nânci! Nu mi spui niciodată mulțumesc pentru farfuria pe care ți-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mi-e dor acum, că nu-i mai văd), însoțite de calificative gen „bestii”, „diavoli” etc. În urma acestui caz a început o nouă prigoană împotriva românilor din Italia, au fost înființate gărzi civile de pază, s-a stârnit o întreagă furtună falsă. Înțeleg că pot fi erori judiciare și că sunt mulți nevinovați arestați și cercetați. Dar de ce să se arunce pata asupra întregului neam? Comic sau tragic este însă următorul lucru: unul dintre ei a fost invitat la o emisiune
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în funcțiune. În momentele cele mai impetuoase, sentimentul care îl făcea să apese pe cuvinte pentru a le exprima forța îl împiedica să fie rapid; disprețuia din tot sufletul volubilitatea franceză și falsa căldură pe care o numea „tunetele și furtunile Operei“. Nu și-a pierdut niciodată gravitatea de senator și defectul lui era, poate, la începuturile lui, acela de a fi puțin scorțos și cu ifos; își înălța capul cu prea mult orgoliu și își manifesta uneori disprețul ajungând la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
unuia așa cum ar fi putut s-o facă asupra altuia. Este adevărat că, o clipă după aceea, nu și mai amin tea de obiectul care îl preocupase în așa măsură, pentru care era gata să răvășească imperii. Vorbiseă Norul de furtună se risipise în ploaie. Dorea și uita ca un copil. Nimic mai ciudat și nimic mai adevărat! Pot fi întrebați oamenii care i-au fost în preajmă: vreau să spun cei făcuți să observe, și nu erau mulți; în palatul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sarcină pe care o voi împlini cu bucurie. Julie a lăsat în inima mea impresii adânci, iar a-mi reaminti de ele îmi inspiră o plăcere amestecată cu tristețe. Nu mai era tânără când am întâlnit-o prima oară; vremea furtunilor trecuse pentru ea. Între noi n-a fost decât prietenie. Numai că, așa cum li se întâmplă adesea femeilor pe care natura le-a înzestrat cu o sensibilitate adevărată și care au simțit în viață emoții aprinse, prietenia ei avea ceva
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
partidului său; se devota însă cu râvnă și stăruință apărării oricărui om pe care îl vedea asuprit: la vederea suferinței și a nedreptății, sentimentele nobile care se trezeau în ea făceau să tacă orice considerent partizan sau pasional; și, în mijlocul furtunilor politice, în timpul cărora toți au devenit, rând pe rând, victime, am văzut-o dând, prin activitatea și prin curajul ei, tot ajutorul nu numai alor săi, ci și adversarilor persecutați. Fără îndoială, chiar dacă nu acesta ar fi fost îndemnul inimii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne interzice s-o pomenim. Cu instinctul ei de puritate și de bunătate cerească, simțea chiar și ea: iată de ce pe ea, atât de admirată și de adorată, n-am văzut-o regretându-și tinerețea, nici diminețile ei însorite, nici furtunile, nici măcar pe cele mai înfrumusețate de amintire. Ea nu concepea nici o fericire perfectă în afara datoriei; punea interesul romanului acolo unde îl întâlnise atât de rar, adică înlăuntrul căsătoriei; și de mai multe ori, în zilele ei cele mai frumoase, în mijlocul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
directă. Avusese oarecare intenție să se repeadă până la Milano. Ne-am urcat, ca să ne întoarcem la Aix, în berlina Doamnei de Staël, ea, Doamna Récamier, Benjamin Constant, Adrien de Montmorency, Albertine de Staël și cu mine. S-a stârnit o furtună înspăimântătoare: noaptea era neagră, vizitiii se rătăceau; în loc de o oră și jumătate, am făcut drumul în cinci ore. Când am sosit, i-am găsit pe toți neliniștiți; o parte din compania noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
zile. În bucuria revederii am dat fuga să-l îmbrățișăm, dar privirea lui severă ne-a țintuit locului. "Ce-i cu voi aici"? ... tună el ..." Păi am fost în vacanță și acum ne ducem la școală" ... am îngăimat eu, presimțind furtuna. "Dar nu știți că școala a început de ieri"? Parcă-l văd și acum desfăcându-și centura de la uniforma militară și, adresându-se mie ca mai mare ... "dă pantalonii jos" ... Am încasat vreo zece lovituri, după care au urmat ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
calitate, datorită iminentei apropieri a armatelor sovietice, a organizat, în primăvara anului 1944, evacuarea în Transilvania a Universității cu toată averea sa materială și întregul său personal. Ca o ironie a soartei, după ce a condus barca cu măiestrie în toiul furtunii și i-a asigurat adăpostul într-un loc sigur, aici a primit ordinul de demitere din funcția de rector, începând cu data de 22 noiembrie 1944. Nu s-a formalizat de această ingratitudine și, cu același simț de răspundere, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prezențe profund stânjenitoare și nedorite. Predica focului, partea a treia, aduce la apogeu imaginile de degradare și dezgustătorul, făcând poezie pe temelia esteticii urâtului. Se perindă prin fața ochilor noștri șobolani pe malul Tamisei părăsite de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai, prostituate, amintirea unui viol, perspectiva unui weekend carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele bubos", contrastând toate cu trecutul Tamisei, istoria reginei Elisabeta cu Leicester, ironizată în toată splendoarea ei. Pe scurt
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se asprește și crapă mereu. Chiar și fără inele, carnea din care sunt alcătuite mâinile mele e pomenirea lor. Nimic altceva. Nici aur nici platină, nici pietre prețioase Îmbraci emoția în haina reținută a decenței, dar în miezul lor e furtună. Fugi de tine, cerând lectorului să te afle... RF. Am scris Inelele mele după moartea ambilor părinți, la zece săptămâni distanță unul de altul. A fost un moment foarte greu. Ai analizat poemul cu extraordinară acuitate. LV. De obicei fără
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca o unealtă sau un agregat ca oricare altul. În anul 1748, La Mettrie a publicat cartea sa de căpătâi, cu titlul Omul-mașină, lucrare care l-a consacrat în istoria științelor. A fost o carte care a cauzat o veritabilă furtună în rândul gânditorilor vremii, o lucrare în care autorul s-a pronunțat în favoarea subordonării omului însuși față de determinismul gândirii sale, față de propriile creații. În această problemă, La Mettrie a emis ipoteza potrivit căreia gândirea este o proprietate a materiei superior
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În acuarelă. Expoziția de artă plastică - Scopje 1972 iunie, Iași, Casa Universitarilor A opta personală. S-au etalat 100 de lucrări reprezentând naturi statice, peisaje și portrete. Expoziția a fost prezen tată de scriitorul Aurel Leon. Lucrări expuse: Pom Înflorit, Furtuni de primăvară, Peisaj de iarnă, La mijloc de codru des.... februarie Iași, Galeriile de artă "Cupola" Expoziție de artă plastică octombrie, Vaslui, Casa de cultură Expoziție de artă plastică noiembrie, Iași, Universitatea "Al. I. Cuza", Sala pașilor pierduți Expoziția pictorilor
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
de ministeriat astfel instituit se bazează pe strînsa colaborare dintre rege și ministrul său. Ludovic al XIII-lea, timid și neîncrezător, dar conștient de limitele sale și de valoarea excepțională a lui Richelieu, îi acordă acestuia o încredere deplină, în ciuda furtunilor. Mai tîrziu, cardinalul va rezuma într-o frază celebră sarcina pe care și-o ia începînd din 1624: "să distrug mișcarea hughenotă, să micșorez orgoliul marilor nobili, să-i constrîng pe toți supușii la îndatoririle lor și să ridic numele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
artei naive din fiecare zonă. “Căci cine iubește pădurea, știe că vuietul ei nu devine posibil decît prin foșnetul aparte al fiecărui ram, și că numai toate Împreună Îi conferă rezonanța de catedrală și zbuciumul unui ocean vegetal răscolit de furtună. (4, pag. 179-180). Acest album În care Încercăm a prezenta cîteva pagini de artă naivă ieșeană, se dorește a fi o contribuție În această direcție. Iașul s-a remarcat ca un puternic centru al artei naïve românești. Pe simezele expozițiilor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
diafană transfigurare a lucrurilor, făpturile sînt transmutate într-un domeniu al cântecului și al reflexivității eufonice: „Azi sînt îndrăgostit. E un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună, Oglinzile situându-și-le-n dans, Și brazii mai vuiesc fără furtună Într-un amețitor sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii, Cristalele cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele, Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună. Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună, Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună Cu îndrăzneața fecioară-a pământului, brună, Și-n goana nebună vedea de pe-atunci
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
medie 4-5 perioade de secetă, a căror durată medie este de 16-17 zile. Regimul precipitațiilor are un caracter torențial, cea mai mare parte căzând vara, sub forma ploilor scurte și repezi, dar în cantități mari de apă care însoțesc adevărate furtuni violente. Aceste fenomene provoacă uneori pagube însemnate în cele mai diverse sectoare economice Pe de altă parte, acest regim de precipitații contribuie în cea mai mare măsură la modelarea reliefului. Ploile abundente și de o lungă durată, dar mai ales
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
toate direcțiile. Vânturile cu viteze mari au influențe negative în economia comunei. Astfel, crivățul spulberă zăpada de pe interfluvii și o îngrămădește pe văi sau pe versanții cu adăposturi,formând adevărate troiene,, care îngreunează circulația în zonele locuite. Ploile însoțite de furtuni provoacă, de asemenea, pagube mari, sunt rupți arbori,lanurile de cereale sunt culcate la pământ, iar grădinile arată jalnic. Efectele negative ale vântului se observă adesea primăvara, când usucă solul. II.4 Resursele de apă și particularitățile acestora Resursele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]