10,086 matches
-
în prezent localitatea nu a revenit la nivelul de cîndva. Mîndria satului este parcul din Țaul. Acesta este cel mai mare parc din Republica Moldova și unul din cele mai mari din Europa de sud-est. Pe o suprafață de 46,2 hectare cresc peste 150 de specii și forme de arbori și arbuști, reprezentanți ai diverselor zone climaterice ale globului. La începutul secolului XX (anii 1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce parte.Tot aici putem vedea specii de conifere din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
în 400 de gospodării. În afară de boierul Goilav în sat mai aveau pămînt și frații Leomid și Maria Stamerov care locuiau la Chișinău. În toamna anului 1927, obștea "Sărată Veche" a cumpărat de la boierii Maria și Leonid Stamerov o sută de hectare de pămînt arabil, care era situat (după deal la dos) și au plătit boierilor- 1700000 de lei românești și 200 de mii lei taxe. Conform declarațiunii părților, pămîntul avea următoarele hotare: La Nord - nadelul satului Sărată Veche, la Sud, cu
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
din Răuțel” este cel mai mare agent economic din Răuțel și una dintre cele mai mari fabrici din acest domeniu din republică. Randamentul acesteia este apreciat la producerea a 10000 tone semințe/ab. În gestiunea fabricii sunt câteva zeci de hectare și are până la o sută de angajați. La Stația mecanizată de cale ferată nr. 294 „Răuțel” muncesc 102 persoane, în 2002 a fost dată în exploatare secția de sudare a șinelor. SRL „DanVicService” și ÎI „PaVicDan” activează în domeniul comerțului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
a fost trecută în componența fabricii de vin din centrul raional Kotovsk (azi Hîncești). Ultima era asigurată cu materie primă de la punctele de vin din 23 de sate. În acea perioadă suprafețele de vii roditoare depășeau în raion 4000 de hectare. Cu timpul fabrica din Bardar se înzestră cu utilaj mai productiv, angajă noi specialiști și muncitori, apoi se separă de Hîncești, păstrînd în componența sa doar punctele de colectare a poamei din Bardar, Manoilești, Văsieni și Ulmu. Cantitatea crescu vertiginos
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
ani ”Vinăria - Bardar” s-a învrednicit cu 27 de medalii, inclusiv: de aur - 7, de argint - 15, de bronz - 5. ”Vinăria - Bardar”, situată între podgoriile bogate în vii, are o perspectivă de viitor. În prezent ocupa o suprafață de opt hectare, dotată cu tehnologie modernă și cadre de înaltă calificare. Producția ei a ieșit cu demnitate pe piața internațională. Situată la doi kilometri de vatra satului, această menajerie este cea mai mare grădină zoologică privată din Moldova. Initial a fost deschisă
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
o fermă de struți, după 15 ani, însă, proprietarii se pot lăuda cu o varietate impresionantă de specii de pasări si animale. Spre deosebire de menajeriile clasice, aici vizitatorii pot intra în contact direct cu animalele. ""Gradina zoologica se întinde pe un hectar si jumatate, in spatele ei crestem furajele pentru animale. Cei care vin le facem excursie, hranim impreuna animalele. Copii sunt incantați de plimbarile pe cai"", spune administratoarea gradinii zoo. Gradina zoo de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiștii moldoveni, dar
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică?! Vasile calculează fiecare pas, fiecare mișcare. Și-a făcut o bogată biblioteca
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică?! Vasile calculează fiecare pas, fiecare mișcare. Și-a făcut o bogată biblioteca specializată. Cei doi copii ai săi, Gheorge și Maria
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine acel centru de cultură creștin-ordodoxă a Nisporeniului, cum era la sfîrșitul secolului XIX. Moșia comunei se extinde pe o suprafață de 5669 hectare. Populația comunei beneficiază de un liceu, Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" și 2 gimnazii, 3 grădinițe de copii, 3 biblioteci, un palat de cultură și un cămin cultural, 3 biserici, o farmacie, zeci de magazine si baruri particulare, 8 cimitire
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
Iacob Luțcalov. În acea toamnă satul avea 117 case cu 975 de locuitori. Proprietarul Miahai Sturza mai stăpânea și moșiile de la Aluniș, Mihăileni, Nicoreni, Ochiul Alb și Recea. În 1864 țăranii au primit așa-numitele nadeluri de pământ câte 11 hectare. Totuși, cele mai multe pământuri le-au rămas boierilor Sturza, Ctargiu, Verdeș, arendătorului Păvălache Văluță. Unii țărani, care nu au primit nadeluri, au plecat în satul Sofia. Situația demografică era întodeauna pozitivă, natalitatea fiind mai înaltă decât mortalitate. În 1870 satul avea
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
este situată într-o regiune pitorească lângă drumul național Brest-Odesa, pe malurile râului Ciulucul de Mijloc, la 110 km de Chișinău, 28 km de Bălți și 25 km de centrul raional - Sîngerei. Suprafața terenului comunei Chișcăreni este de peste 8.000 hectare. Cartografic e poziționat la intersecția coordonatelor geografice: 47°34΄ lat. N, 28°01΄ long. E și are suprafața - 5,95 km2. Până la 9 ianuarie 1956 satul a fost centru administrativ al defunctului raion Chișcăreni. Satul Chișcăreni a fost atestat documentar
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
dintre ele va fi transformată în muzeu. Cealaltă au loc ședințele cercului de electronică al centrului de creație și agrement din Chișcăreni. În aceeași clădire își are sediul întreprinderea municipală "Servcom-Chișcăreni". Gospodăria piscicolă: iazuri cu o suprafață totală de 110 hectare. 12 iazuri se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ, dar un gospodar bun poate să-și asig¬ure familia cu mămăligă, cartofi, legume cu un singur hectar de pământ. De aceea buzdugenenii i-au purtat recunoștință pentru această înavuțire pământeanului lor, Ion Buzdugan, care a luptat cu înflăcărare pentru unirea Basarabiei cu România. Destinul de mai departe al s Buzdugeni e identic cu cel al întregii Basarabii
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
1944. Astfel, se știe că în acei ani țăranii au fost obligați să predea statului sovietic grîu, semințe de floarea-soarelui, fîn, carne, ouă, brînză, lînă, etc. Normele impuse de către regimul bolșevic erau următoarele: gospodăriile țărănești care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe de floarea-soarelui, 10 kg de cartofi, 4 kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare, cîte 250 gr lînă de la fiecare oaie și cîte
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
satului Pogănești ar fi provenit de la un oarecare Pogan, iar după spusele bătrânilor, denumirea ar putea proveni de la numele boierului Pogănescu. O teorie aparte ar fi și aceea că denumirea provine și de la unitatea de măsură „pogon” (o jumătate de hectar care putea fi arată cu boii în decurs de o singură zi). Pare a fi o teorie destul de credibilă deoarece această unitate de măsură era folosită de români pretutindeni și de aceia cred că numele de Pogănești este întâlnit nu
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
la „Dumul Mingirului” un toponim de pe moșia Pogănești, dar negăsind apă potabilă ei și au mutat colonia în valea Lăpușniței. Aceste pământuri așa și nu au mai fost întoarse înapoi satului, chiar dacă în 1945 autoritățile sovietice au întors satului 404 hectare de teren, restul suprafeței prin decizia autorităților supreme au fost împărțite satelor Mingir, Voinescu, Cioara și Cărpineni”. După revoluția bolșevică din 1917 Basarabia de la 27 martie 1918 în rezultatul Marii Uniri este iarăși parte a României. Perioada aceasta se termină
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Are cele mai mari rezeve de cărbune din America de Sud, și e a doua după Brazilia in potențialul hidroenegetic. Gama produselor agricole columbiene este una dintre cele mai variate din regiune. Suprafața de teren arabil este estimată la 4.545.000 hectare. Principalele culturi agricole ale Columbiei sunt cafea, flori decorative, banane, orez, tutun, porumb, trestie de zahăr, cacao, legume, produse marine, culturi oleaginoase. Turismul în Columbia atinge cotele maxime în timpul festivalurilor Cali Fair, Carnavalul Barranquilla, Festivalul de Teatru Iberoamerican din Botoga
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
în valoare de 16,5 milioane euro din cadrul fostei uzine Aro Câmpulung. După preluare, compania a derulat investiții pentru reabilitarea platformei, prin reconstrucția infrastructurii și reconversia unor hale. În prezent, platforma industrială Aro Câmpulung are o suprafață de 49 de hectare și include hala principală de producție și unitățile secundare utilizate anterior pentru producția modelului 4x4 Aro. Modelele gamei 2xx: Succesorul lui 320 are un ampatament de 3350 mm disponibilă în mai multe modele: Model bazat pe Aro 330 având garda
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
cu ferma în Canada. În aprilie 1906, familia lui Walt s-a mutat în Marceline, Missouri, unde fratele său deținea o proprietate. Acolo ei au cumpărat o casă și o fermă cu o suprafață de 45 de acri (18,2 hectare). În timp ce se afla în Marceline, Walt și-a dezvoltat dragostea sa pentru desen. Un vecin de-al lor l-a plătit pe Walt să îi facă niște desene ale calului său. De asemenea, tot în Marceline, Walt și-a dezvoltat
Walt Disney () [Corola-website/Science/304743_a_306072]
-
și azi în Dobrogea și Banat. Să ne amintim de o veche și "importantă colonie din Dobrogea, cea de la Cataloi, cu oameni harnici, friulani de origine, care pe la 1888 au luat în arendă de la guvernul român peste opt mii de hectare de teren de pădure, le-au desțelenit și le-au cultivat cu viță de vie și cereale". Aceștia au alcătuit una din cele mai unite și stabile comunități din zonă. Integrarea rapidă în viața socială din România a fost posibilă
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]