13,415 matches
-
nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
importanță. Toate proiectele de construcție a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în trecutul Romei, respectiv a Bizanțului, fapt ce semnifică fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea bizantină a poporului român. Fixând cele două centre de greutate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu s-a putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu-se din seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fi un marș triumfal în linie dreaptă, traiectoria pe care s-a înscris evoluția sistemului public de învățământ românesc a fost întreruptă de stagnări, șicanată de opoziții refractare și înfrânată de întârzieri. În special tensiunile politice provenite din diferende ideologice dintre liberali și conservatori au constituit principalul element obstaculant. A. Drace-Francis (2006) recurge la metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Constituția patriei erau, se subînțelege, geografia, istoria și constituția patriei maghiare. Autoritățile statale maghiare își exercitau controlul asupra procesului educațional uzând și de pârghia autorizării manualelor școlare folosite în școlile confesionale românești. Cărțile didactice aferente materiilor cu conținut eminamente ideologic - Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica - necesitau aprobare ministerială. Caracterul necorespunzător intereselor statului maghiar atrăgeau după sine exercitarea cenzurii prin interzicerea cărților școlare găsite neconforme. De la începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fizice și simbolice. Diferența capitală consistă în structura populațiilor celor două state antagonice.11 Dacă populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii versanți ai Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității: românitatea pură crescută în autohtonitate și românitatea alterată de contactul cu tot ce este străin spiritului național. Această distincție introdusă de Bărnuțiu își va găsi rezonanța ideologică o jumătate de secol mai târziu, în faimosul și infamul articol semnat de Nae Ionescu, "A fi "bun român"" (1930). Exponent al autohtonismului românesc întemeiat în matricea ortodoxistă, Ionescu va delimita "bunul român" de "românul" per se. După criteriile de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt sub gubernia de alta gente" au o dublă datorie "naturală" către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar și marcă distinctivă a naționalității, Delavrancea asigură uvertura ortodoxismului al cărui concert ideologic avea să inunde sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Romaniloru, în care istoriile particulare ale țărilor române sunt împreunate într-o structură unitară. După cum era de așteptat, unificarea istoriografică s-a produs în avangarda reflecției istorice înainte de unificarea politică a principatelor din 1859. Ideația istoriografică, plasată în frontul luptei ideologice, trebuie să fi avut o influență în precipitarea evenimentelor politice în sensul unirii principatelor danubiene române. În schimb, în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică, unificarea istoriografică survine doar după consumarea evenimentelor politice. Primul manual de istorie care tratează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doilea scop al meŭ aŭ fost ca studiul istorieĭ se presinte Românilor întărirea unireĭ lor politice adusă prin evenimentele istorice moderne" (Melidon, 1876, p. 4). În vederea atingerii acestui obiectiv, istoria (ca disciplină de studiu) este transfigurată deliberat într-un material ideologic de cimentare politică. În deplin acord cu pedagogia națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu deplasarea de la "pedagogia obedienței" înspre "pedagogia xenofobiei". Mutații atât de substanță cât și de structură sunt reperabile și în memoria colectivă modelată statal prin intermediul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în particular. Naționalismul, ale cărei forțe ideologice au fost descătușate în avangarda romantismului pașoptist, a fost asumat statal și transformat în idee-călăuză a istoriei românilor propagate prin manuale școlare doar după unificarea principatelor danubiene. În consecință, trecuturile anterior defalcate pe aliniamentele granițelor politice dintre principatele române sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obligativității introdusă legislativ încă din 1864), după adoptarea legii din 1924 numărul copiilor înscriși a crescut la peste 2.000.000 (ceea ce echivalează cu o rată de participare școlară de 79 la sută). Tot de dimensiunea cantitativă ține și vărsământul ideologic realizat prin distribuirea de materiale didactice în rețeau școlară. După ce războiul a distrus mare parte din materialul didactic, Casa Școalelor (înființată în 1896 pentru a sprijini comunele în efortul de construire de școli primare și pentru administrarea fondului materiale) a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sprijini comunele în efortul de construire de școli primare și pentru administrarea fondului materiale) a reluat aprovizionarea unităților școlare cu material de învățământ. Începând cu 1922, pentru a întări efectul manualelor școlare - despre care am arătat că sunt principalele arme ideologice de instrucție în masă -, Casa Școalelor a difuzat în sistemul educațional un număr impresionant de "unități ideologice", după cum urmează: 200.000 de exemplare a 20 tablouri istorice (câte 10.000 de fiecare) depictând momente fundamentale ale trecutului național, la care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unităților școlare cu material de învățământ. Începând cu 1922, pentru a întări efectul manualelor școlare - despre care am arătat că sunt principalele arme ideologice de instrucție în masă -, Casa Școalelor a difuzat în sistemul educațional un număr impresionant de "unități ideologice", după cum urmează: 200.000 de exemplare a 20 tablouri istorice (câte 10.000 de fiecare) depictând momente fundamentale ale trecutului național, la care se adaugă câte 20.000 de tablouri-portret reprezentând pe Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Cele 240
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost redistribuite școlilor din depozitele de război (Angelescu, 1926, pp. 66-69). Iconografia religioasă însuma astfel 70.781 de tablouri. Aceste cifre pălesc însă în comparație cu iconografia istorico-politică a noii religii a națiunii, care însuma cel puțin trei sute de mii de unități ideologice. La nivelul calității actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile rămâneau sub așteptări. În cadrul învățământului de stat, cei care absolveau școala primară nu depășeau procentul de 60 la sută. Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile statului român au montat un dispozitiv instituțional menit să naționalizeze simultan și în masă populația României. Dispozitivul ideologic de naționalizare în masă a populației a fost astfel proiectat încât, prin intermediul celor trei instituții interconectate (școala primară, armata, educația adulților), niciun cetățean, indiferent de poziția sa socio-clasială, localizarea sa rezidențială (rural sau urban) și categoria de vârstă în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare - poziționată în urma educației primare și a instrucției militare - consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile și cursurile pentru adulți decretate ca obligatorii prin Legea învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a elaboratului ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]