9,602 matches
-
acesta are capacitatea de a o primi. Mai exact, trebuie ca inovația să apară în ochii unor actori ca având consecințe benefice. E nevoie, de asemenea, ca anumiți actori să-și poată asuma costurile introducerii ei. Adoptarea (sau neadoptarea) unei inovații de către un sistem depinde deci de anumite caracteristici ale sistemului. [...] Faptul că o inovație nu poate fi adoptată decât dacă este congruentă cu exigențele sistemului nu este suficient pentru a face din răspândirea inovației o simplă consecință a caracteristicilor sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în ochii unor actori ca având consecințe benefice. E nevoie, de asemenea, ca anumiți actori să-și poată asuma costurile introducerii ei. Adoptarea (sau neadoptarea) unei inovații de către un sistem depinde deci de anumite caracteristici ale sistemului. [...] Faptul că o inovație nu poate fi adoptată decât dacă este congruentă cu exigențele sistemului nu este suficient pentru a face din răspândirea inovației o simplă consecință a caracteristicilor sistemului. Trebuie să existe și o ofertă corespunzătoare cererii. Or, cea din urmă nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
introducerii ei. Adoptarea (sau neadoptarea) unei inovații de către un sistem depinde deci de anumite caracteristici ale sistemului. [...] Faptul că o inovație nu poate fi adoptată decât dacă este congruentă cu exigențele sistemului nu este suficient pentru a face din răspândirea inovației o simplă consecință a caracteristicilor sistemului. Trebuie să existe și o ofertă corespunzătoare cererii. Or, cea din urmă nu o influențează în mod vădit pe prima. Anumite inovații sunt răspunsuri fără surpriză la o cerere perfect explicită [...] Alte inovații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
congruentă cu exigențele sistemului nu este suficient pentru a face din răspândirea inovației o simplă consecință a caracteristicilor sistemului. Trebuie să existe și o ofertă corespunzătoare cererii. Or, cea din urmă nu o influențează în mod vădit pe prima. Anumite inovații sunt răspunsuri fără surpriză la o cerere perfect explicită [...] Alte inovații sunt mai degrabă asimilabile unor mutații: nu sunt produse de sistem, dar sunt selecționate de el (mai precis, de anumiți actori aparținând sistemului), în virtutea indiscutabilei lor valori adaptative. Oferta
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
răspândirea inovației o simplă consecință a caracteristicilor sistemului. Trebuie să existe și o ofertă corespunzătoare cererii. Or, cea din urmă nu o influențează în mod vădit pe prima. Anumite inovații sunt răspunsuri fără surpriză la o cerere perfect explicită [...] Alte inovații sunt mai degrabă asimilabile unor mutații: nu sunt produse de sistem, dar sunt selecționate de el (mai precis, de anumiți actori aparținând sistemului), în virtutea indiscutabilei lor valori adaptative. Oferta aici este independentă de cerere. În alte cazuri, inovația nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
explicită [...] Alte inovații sunt mai degrabă asimilabile unor mutații: nu sunt produse de sistem, dar sunt selecționate de el (mai precis, de anumiți actori aparținând sistemului), în virtutea indiscutabilei lor valori adaptative. Oferta aici este independentă de cerere. În alte cazuri, inovația nu poate fi considerată nici ca rezultat al unei cerințe, nici ca răspuns la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare adaptativă: pot să sesisez că o anumită inovație este interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
alte cazuri, inovația nu poate fi considerată nici ca rezultat al unei cerințe, nici ca răspuns la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare adaptativă: pot să sesisez că o anumită inovație este interesantă, fără să fi fost formulată, nici măcar implicit, o cerință (Boudon, 1990, pp. 320-323; Valade, 1992, pp. 355-384). Noțiunea de proiect inovativ poate fi sugerată înlocuindu-se în textul anterior termenul sistem cu comunitate, iar ofertă cu ofertă de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
neconcordanța dintre schimbările propuse și contextul local, și nu prin lipsa de resurse, tehnologie sau voință din partea membrilor unei comunități (Willigen, 1993). Proiectele realiste sunt cele care se înscriu în prelungirea nevoilor de dezvoltare exprimate, care promovează schimbarea, dar nu inovația excesivă: Oamenii sunt mai puțin cooperanți în proiectele care presupun schimbări majore, în viața lor cotidiană, în special cele care se bazează pe practicile de subzistență. Oamenii vor să schimbe doar atât cât să mențină ceea ce au. Motivațiile oamenilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un drum mai bun pe ruta deja existentă, să asigure servicii de educație și sănătate etc. (Kottak, 1991, p. 74; Chelcea, 2006, p. 126). Nu trebuie ignorat faptul că ceea ce constituie o nevoie prioritară într-un anumit context poate fi inovație excesivă în altul (chiar în comunități învecinate). De pildă, în cadrul competiției de ’proiecte inovative’ - adresată doar câtorva comunități care au reușit să implementeze cu succes un „proiect prioritar” -, FRDS a primit cereri pentru „colectarea selectivă a deșeurilor prin implicarea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
primul rând, prin slaba dezvoltare a infrastructurii în aria de intervenție a FRDS (reflectată, de altfel, în grilele de sărăcie cu care a lucrat FRDS de-a lungul timpului). La aceasta se adaugă și modul în care s-a difuzat „inovația” - prin „forța exemplului”: satele care au implementat cu succes un proiect au „determinat” alte sate învecinate să o adopte. În condițiile în care s-a adunat mult mai repede o „masă critică” de proiecte de infrastructură, cererile pentru acestea au
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și rezultatele, care nu întotdeauna sunt și apreciabile din punct de vedere economic, ne arată că managementul local al unui proiect și planificarea dezvoltării comunitare sunt suplinite de ideologii și credințe a căror rol devine și mai important în susținerea inovațiilor comunitare postimplementare. Și totuși, ce achiziție mentalitară se leagă de implementarea proiectelor de dezvoltare? «...să înveți să te verifici, să verifici și să fii verificat, cei care se ascund nu reușesc pe termen lung. Dacă vrei să primești fonduri, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
responsabilității și neparticiparea comunității la întreținerea investiției, deoarece „nu a pus umărul la controlul ei”. În cazul unor proiecte de tipul „rețele de apă în mediul rural”, poate apărea chiar neconștientizarea nevoii de conectare la rețea, ceea ce poate genera nesustenabilitatea inovației. O relație predominant de asistență poate scădea autoritatea formală a supervizorului, care începe să fie perceput doar ca un „prestator de servicii” (în cazul unei comunități dezvoltate) O relație predominant de asistență poate ridica gradul de dependență față de supervizor și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a participării comunitare, de consolidare: a credinței în posibilitatea locală a acțiunii comunitare; motivelor pentru care localnicii ajung să creadă că un proiect comunitar reuși în spațiul local; informării referitoare la resursele de realizare a proiectului. Facilitatorul specializat constituie o inovație socială în contextul românesc de după 1989.În perioada comunistă, acțiunile de dezvoltare comunitară, câte au fost, au crescut din facilitarea spontană a agenților comunitari nespecializați. În anii ’90, se impune modelul facilitatorului specializat, cu reguli de acțiune statuate în bună
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
in-dustria fast-food, acestea putând ajunge la 400 % sau 600 % peste costurile reale 187. Greutatea și mărimea hamburgerului sunt standardizate și calculate la aprox. 45 g și un diametru de 9 cm, iar chifla măsoară exact 8,89 cm. Datorită unor inovații McDonald's, carnea nu are decât 19 % grăsime. Temperatura de preparare și durata sunt fixe și respectate cu strictețe, astfel încât toți hamburgerii să arate la fel și să aibă același gust (Ritzer, 1996, 63). Calculabilitatea conduce la predictibilitate, căci nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
faptul că studiul de caz este un lucru cu totul diferit. În realitate, este vorba de o metodă de cercetare distinctă, care Își are propriile designuri de cercetare. Din păcate, acestea nu au fost codificate. Drept urmare, capitolul următor va detalia inovațiile aduse de edițiile anterioare ale cărții de față În domeniul metodologiei și va prezenta o serie fundamentală de designuri pentru cercetarea cazurilor individuale sau multiple. Deși pe viitor ele vor trebui modificate și Îmbunătățite continuu, aceste designuri - În forma lor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
precedente; din acest motiv, definițiile-cheie pe care le folosiți În studiul dumneavoastră nu trebuie să fie idiosincrasice. Mai curând, ar fi preferabil ca orice caz și unitate de analiză să fie similare celor studiate anterior de alții sau să aducă inovații Într-un mod foarte bine definit și operațional. Astfel, literatura premergătoare poate deveni și un ghid util pentru definirea cazului și a unității de analiză. Legarea datelor de ipoteze și criterii pentru interpretarea descoperirilor. A patra și a cincea componentă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
General Accounting Office, 1990). De obicei se folosesc patru teste pentru stabilirea calității oricărei cercetări empirice din științele sociale. Având În vedere că acestea pot lua și forma studiilor de caz, testele sunt la fel de valabile și pentru subiectul nostru. O inovație semnificativă adusă de lucrarea de față este identificarea câtorva tactici pentru aplicarea testelor pe studiile de caz. Tabelul 2.1 conține cele patru tipuri de teste foarte răspândite, tacticile recomandate pentru cercetarea cazurilor și referințe la etapele de cercetare În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
1, cazul individual poate constitui o contribuție importantă la acumularea cunoștințelor și construirea de teorii. Un astfel de studiu poate chiar să ajute la redirecționarea investigațiilor viitoare pentru un Întreg domeniu. (Vezi caseta 8 pentru un alt exemplu, În domeniul inovației organizaționale.) CASETA 8 Studiul pe un caz individual ce constituie cazul crucial Un motiv pentru a alege un design de caz individual În defavoarea unuia pe cazuri multiple este faptul că primul reprezintă testul crucial pentru o teorie semnificativă. Neal Gross
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
reprezintă testul crucial pentru o teorie semnificativă. Neal Gross et al. (1971) au folosit un asemenea design În cartea lor Implementing Organizational Innovations, concentrându-se asupra unei singure școli. Școala respectivă a fost aleasă deoarece avea o istorie bogată În privința inovațiilor și nu se putea afirma despre ea că suferă de „reticență În fața schimbării”. În teoriile dominante, această respingere a noului a fost des citată ca fiind motivul principal pentru care Încercările de inovare eșuează. Gross et al. au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care nu a putut fi pusă pe seama respingerii. Se pare că rezultatele au fost explicate de procesul de implementare, nu de Împotrivirea la schimbare. Astfel, deși cartea se limitează la un singur caz, este un punct de cotitură În teoria inovației. Anterior studiului, analiștii s-au concentrat asupra identificării obstacolelor; ulterior, literatura a fost dominată de studii despre procesele de implementare. Un al doilea motiv pentru alegerea unui caz individual este faptul că el constituie un caz extrem sau unic. Ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tipurile 3 și 4)? Același studiu poate conține mai mult de un caz. Când se Întâmplă acest lucru, studiul a folosit un design pentru cazuri multiple, tip folosit din ce În ce mai des În ultimii ani. Un exemplu comun este un studiu despre inovații În școli (cum ar fi folosirea unor noi planuri de Învățământ, programe școlare restructurate sau noi tehnologii educaționale), În care câteva școli adoptă măsuri inovatoare. Fiecare școală este subiectul unui studiu de caz individual, dar studiul ca Întreg se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cea care s-ar putea stabili În locațiile „reale” de studiu. Locația-pilot ar putea deci să dobândească rolul unui „laborator” pentru cercetători, permițându-le să observe diversele fenomene din mai multe unghiuri sau să Încerce abordări diferite. Un studiu despre inovații tehnologice În serviciile locale (Yin, 1979, 1981c) a avut chiar șapte cazuri-pilot, fiecare concentrându-se pe un alt tip de tehnologie. Patru dintre ele erau situate În același oraș cu echipa de cercetare și au fost vizitate primele. Celelalte trei
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cazuri multiple Studiile pe cazuri multiple conțin adesea atât cazurile individuale, precum și câteva capitole comparative. Redactarea unui astfel de studiu poate fi făcută de mai mulți autori. Un aranjament de acest fel a fost folosit Într-un studiu a opt inovații În educația matematică și științifică, publicat de Raizen și Britton (1997). Studiul, intitulat Bold Ventures, apare În trei volume cuprinzătoare (aproximativ 250, 350 și 650 de pagini). Cazurile individuale apar În ultimele două volume, pe când cele șapte capitole din volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
proiecte, dezvăluind informații neprețuite despre procesul de implementare și rezultatele sale. Al doilea (Yin, 1979) a combinat studiile de caz a 19 locații cu un sondaj pe 90 de alte locații. Descoperirile au contribuit la Înțelegerea ciclului de viață al inovațiilor tehnologice În serviciile publice. Structuri ilustrative pentru redactarea studiilor de caztc "Structuri ilustrative pentru redactarea studiilor de caz" Capitolele, secțiunile, temele secundare și alte componente ale unui raport trebuie organizate, adică trebuie să le dați o structură compozițională. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de cercetători: GSPM (Grupul de Sociologie Politică și Morală) s-a format în jurul lui Boltanski și Thévenot. Această primă rețea i-a influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon, este specializat în observarea practicilor științifice, lor alăturându-li-se, în sociologia artei, Hennion. Ilustrând această generalitate a "probei", Latour (2001, pp. 241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de tărie sau
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]