9,551 matches
-
prevăzut cu una sau mai multe oficine, soi de post de producție. Pentru emiterea unei serii de monede, oficina gravează două matrițe, una pentru avers, cu profilul / efigia împăratului, uneori și o inscripție, cealaltă cu un motiv grafic și o inscripție, pentru revers, apoi bate cele două fețe. Materia primă brută, aur, argint, cupru, staniu pentru bronz provin din mine, îndeosebi din "Hispania" / Spania și din Dacia / Transilvania. Sursele de materii primă se epuizează, dar sunt reciclate prăzile de război din
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
și 17 eroi care se mai aflau în viață. Lucrarea a fost plătită prin subscripție deschisă, gestionată de o comisie, al cărei președinte a fost Eugeniu Carada. Pe latura din față a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripția: ""Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)"". Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
Ilie Ștefănescu. Construcția bisericii a durat 12 ani (1834-1846), iar după finalizare lăcașul de cult a fost sfințit de către episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851). În jurul bisericii s-a aflat un cimitir vechi din care se mai păstrează câteva pietre funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile sunt aproape șterse. Pe una din lespezile funerare se distinge anul 1859. Printre preoții care au slujit aici este de menționat pr. Anton Popescu (1896-1971) - consilier referent la Episcopia Hușilor (până în 1948), a
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
ani (1834-1846), iar după finalizare lăcașul de cult a fost sfințit de către episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851). În jurul bisericii s-a aflat un cimitir vechi din care se mai păstrează câteva pietre funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile sunt aproape șterse. Pe una din lespezile funerare se distinge anul 1859. Printre preoții care au slujit aici este de menționat pr. Anton Popescu (1896-1971) - consilier referent la Episcopia Hușilor (până în 1948), a fost arestat din motive politice și deținut
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
în 1950 și condamnat. A fost deținut la Penitenciarul Aiud până în 1954, când a fost eliberat. Preotul Anton Popescu a murit în 1971. În curtea bisericii se află mai multe morminte vechi, pe unele dintre ele fiind lespezi funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile de pe majoritatea lor sunt ilizibile sau parțial ilizibile ca urmare a acțiunii factorilor naturali (ploi, zăpezi) care au ros pietrele. În fața intrării de pe partea de vest a bisericii se află două morminte îngrădite
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
la Penitenciarul Aiud până în 1954, când a fost eliberat. Preotul Anton Popescu a murit în 1971. În curtea bisericii se află mai multe morminte vechi, pe unele dintre ele fiind lespezi funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile de pe majoritatea lor sunt ilizibile sau parțial ilizibile ca urmare a acțiunii factorilor naturali (ploi, zăpezi) care au ros pietrele. În fața intrării de pe partea de vest a bisericii se află două morminte îngrădite cu un gard din fier. Pe una
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
parțial ilizibile ca urmare a acțiunii factorilor naturali (ploi, zăpezi) care au ros pietrele. În fața intrării de pe partea de vest a bisericii se află două morminte îngrădite cu un gard din fier. Pe una din pietrele funerare se află următoarea inscripție: ""Supt această piatră se află depus trupul răposatei fecioare Ecaterina fiica d-lor sale Sardariul Daniil Hristodor și soția sa Zamfira. Această fecioară răposată la 1 (?) octomvrie 1859 în vîrstă de 14 ani ... Cetitoriule, trecănd pe aice, aduți aminte că
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
soția sa Zamfira. Această fecioară răposată la 1 (?) octomvrie 1859 în vîrstă de 14 ani ... Cetitoriule, trecănd pe aice, aduți aminte că ești muritoriu; roagă pe D-zeu pentru iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această peatră odihnesc robii lui D(u)mnezău Mitachi (...) lui Todora și fiica sa (...)"". La sud-est de gardul bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot citi următoarele cuvinte: ""În amintirea meno (...) anul 1851 cănd Alecsandru Ghica (...) vei vizitănd (...) sta sa civilă (...) întru facer (...) a transpurta (...) așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot citi următoarele cuvinte: ""În amintirea meno (...) anul 1851 cănd Alecsandru Ghica (...) vei vizitănd (...) sta sa civilă (...) întru facer (...) a transpurta (...) așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35000 lei pentru facerea apeductului spre drept transport s-a compus această inscripție"".
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35000 lei pentru facerea apeductului spre drept transport s-a compus această inscripție"".
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
având următorul text: ""Răposații Gheorghii, (Sofie), Dafina, Zoița, Eleana, Parascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Danil, Dimitrie, Sofie, Vasilie, Teodosie, Smaranda și tot niamu lor. 1831 iulie 10"". Pe peretele vestic, deasupra intrării în biserică, se află o altă placă cu următoarea inscripție cu caractere chirilice: ""anu 1855 maiu 31"". În anul 1849, în timpul construcției acestei biserici, episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851) inițiase o serie de lucrări de renovare a ansamblului Catedralei Episcopale din Huși, împrejmuind terenul cu un zid înalt și gros din
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
Alexandru Ilie Cantacuzino, decedat la Karlsbad (azi orașul Karlovy Vary din Cehia) în 1859 și reînhumat la Șerbești zece ani mai târziu, de către soția sa, prințesa Elena Cantacuzino. Pe monumentul funerar al prințului Alexandru Ilie Cantacuzino se află gravată următoarea inscripție: ""Monumentul acesta este rădicat în memoria Prințului ALEXANDRU JLIE CANTACUZIN săvîrșit din vieață în anul 1859 la Carlsbad și transportat în anul 1869 la Sărbești de cătră Princessa ELENA CANTACUZIN Soțiea reposatului 1870."" Tot pe soclu se află reprezentat și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
un blazon nobiliar. Lângă monument se află statuia unei femei îmbrăcată și coafată după moda secolului al XIX-lea. Al doilea mormânt are deasupra sa un obelisc cu o cruce de fier în vârf; pe soclu se află gravată o inscripție aproape ilizibilă și deasupra sa, vulturul bicefal (stema familiei Cantacuzino), sculptat în altorelief.
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
state, astfel încât pe partea exterioară a zidurilor monumentului au fost sculptate numele a 48 de state. După admiterea statelor Alaska și Hawaii în Uniune, o nouă placă a fost adăugată cu numele noilor state. Pe peretele din spatele statuii se află inscripția: În traducere: Între anii 1959 și 2008 Rezerva federală (banca centrală de stat americană) a pus în circulație o monedă de un cent reprezentând pe revers monumentul Lincoln. Și pe bancnota de cinci dolari apare monumentul președintelui american.
Monumentul lui Lincoln () [Corola-website/Science/321911_a_323240]
-
extructa”", stând sub patronajul familiei Vancea. Încă de atunci i se atribuia o vârstă venerabila, aproximata la trei secole. La începutul secolului 19 biserică a trecut printr-o nouă metamorfoza, marcată de zugrăvirea ei interioară. Despre această lucrare aflăm din inscripțiile copiate de Ioan Bârlea din interiorul naosului. Astfel pe iconostas, la strana din stânga, era însemnat: "„În anul Domnului 1809 s'au zugravit această sfântă beserică cu cheltuiala satului și cu purtarea de grije a precinstitului domn Rednic Thodor, protopop al
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
hramul „Cuvioasa Paraschiva” și este datată din 1911. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În cimitirul din spatele bisericii se află o capelă ridicată din bârnele bisericii anterioare, ce păstrează detalii sculpurale, decorative și fragmente de inscripții de interes. În cimitirul din Optășani se păstrează o capelă de lemn ridicată în jurul unei vechi mese de altar, aparținând bisericii de lemn anterioare. Pereții capelei sunt ridicați din bârne recuperate din diferite părți ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
împlinit. Clémentine a murit la Viena la 16 februarie 1907, la vârsta de 89 de ani. Influență ei asupra lui Ferdinand era atât de pronunțată încât oamenii au început să prezică căderea lui. A fost înmormântată la Coburg, cu o inscripție compusă de Ferdinand după instalarea lui că tar în 1908: "Fiica de rege, nu regina ea însăși dar mama de rege."
Clementine de Orléans () [Corola-website/Science/321333_a_322662]
-
, comuna Călinești, județul Argeș, poartă hramurile „Sf. Apostol Toma” și „Sf. Voievozi” și este datată din anii 1758-1759. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, uși, ferestre și luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare, și iconostas pictat. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta ușii: "„Leat 7267”". Leatul (anul) erei bizantine se traduce prin
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
azi. Acesta, însă nu era venerat doar în Turcia. Dovadă stă faptul că primul monument în care este atestat cultul lui Jupiter Dolichenus în afara Turciei, datează din anul 125 sau 126 d.H. sia fost descoperit la Lambaesis, în Africa. Pe inscripția de pe acel monument stă scris: , Pro s[alute] et incolumitate imp(eratoris) Cae[s(aris) Trăia]ni Hadriani Auguști, Sex(tus) Iuli[uș Maio]r, legatus ipsius pro praetore templu[m I(ovi)o(primo)M(aximo)D]olicheno dedicavit
Religia în armata romană () [Corola-website/Science/321370_a_322699]
-
Maio]r, legatus ipsius pro praetore templu[m I(ovi)o(primo)M(aximo)D]olicheno dedicavit.”. O coincidență remarcabilă este aceea că din aceeași perioadă datează un monument dedicat lui Mithra, ce menționează preoțirea unui guvernator al Moesiei Inferior. Inscripția a fost descoperită la Histria. Cultul lui Jupiter Dolcihenus a fost foarte răspândit în timpul lui Septimius Severus și al dinastiei sale. Au fost descoeprite monumente dedicate acestui zeu în Germania Superioară( de către Cohorta ÎI Raetorum, Cohorta I Aquitanorum),Moesia Superioară
Religia în armata romană () [Corola-website/Science/321370_a_322699]
-
într-un studiu dedicat arhitecturii sacrale din nordul Ungariei. Nu întâmplător, biserica de lemn din Berbești a fost selectată și desenată de artistul Károly Cserna în volumul ilustrat dedicat Ungariei de nord, din 1898. În 1909, Ioan Bârlea a adunat inscripțiile din biserică în valoroasa sa colecție de însemnări din bisericile maramureșene. Doi ani mai târziu, Tit Bud face un mic istoric al bisericii. Câteva date suplimentare despre biserică au fost surprinse de Vasile Moldovan, cu ocazia vizitei canonice a episcopului
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
o nouă biserică de zid în 1884, rămânând pentru o vreme în cimitirul vechi al satului. Biserica de lemn folosită de berbeșteni până în pragul primului război mondial a fost ridicată în anul 1758. Momentul ridicării a fost păstrat de o inscripție pe portalul de la intrare, copiată de Ioan Bârlea în 1909 și redată de Ferencz Schulcz într-o schiță din 1862. Inscripția în latină are următorul conținut: "„SAM Andreas fecit eclesia. Anno Domini 1758”".
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
berbeșteni până în pragul primului război mondial a fost ridicată în anul 1758. Momentul ridicării a fost păstrat de o inscripție pe portalul de la intrare, copiată de Ioan Bârlea în 1909 și redată de Ferencz Schulcz într-o schiță din 1862. Inscripția în latină are următorul conținut: "„SAM Andreas fecit eclesia. Anno Domini 1758”".
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
L. Cornelius Scipio Barbatus și Cn. Fulvius Maximus Centumalus. Sarcofagul primului s-a păstrat și pe el este inscripționat un epitaf care pretinde că ei "au capturat Taurasia și Cisauna în Samnium, au supus toată Lucania și au adus ostatici". Inscripția nu precizează în ce an au avut loc aceste evenimente, dar este sigur că se referă la isprăvile lui Scipio în timpul consulatului său. Data exactă a inscripției este disputată, dar se estimează că se referă la perioada jumătatea celui de-
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]