9,090 matches
-
conform premisei ,,a scrie istoria AJS nu Înseamnă o discuție despre o revistă, ci o discuție asupra constituirii departamentului și a disciplinei, precum și asupra discursului acestora” (Abbott, 1999, 80). AJS este, asemenea Departamentului, un social thing produs și localizat la intersecția unor contexte sociale și culturale. Istoria AJS urmează metodologia analizei de conținut. Pe de o parte, este vorba despre un content analysis cantitativist: statistici referitoare la structura pe vârstă a colaboratorilor; distribuția colaboratorilor pe domenii PhD; proveniențe academice; distribuția numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
susține că Întotdeauna se detectează interferențe ale relației mamei cu propria sa mamă. Acest fenomen, după părerea noastră, nu poate fi cantonat În domeniul inconștientului, ci el se Întinde peste Întregul raport dintre generații și Își găsește legitimarea tocmai la intersecția generațiilor. Procesele de transmitere nu pot să fie Înțelese decât pe scara succesiunii temporale a generațiilor, căci ceea ce este transmis se află În raport cu ceea ce a fost moștenit, iar extinderea studiului la generația străbunicilor e de natură să crească profunzimea genealogică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
imaginată ca trei sfere ce se intersectează și simbolizează școala, familia și comunitatea. Imaginea-teorie include o structură externă și una internă (Epstein et al., 1997). Structura externă reprezintă cele trei contexte care influențează activitatea de Învățare și dezvoltare a copiilor. Intersecția indică faptul că familia, școala și comunitatea au responsabilități comune În educația copiilor. Diverse programe, proceduri, poziții teoretice, experiențe și alți factori extind sau micșorează aria de intersecție - determinând mai multe sau mai puține conexiuni Între persoanele din cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele trei contexte care influențează activitatea de Învățare și dezvoltare a copiilor. Intersecția indică faptul că familia, școala și comunitatea au responsabilități comune În educația copiilor. Diverse programe, proceduri, poziții teoretice, experiențe și alți factori extind sau micșorează aria de intersecție - determinând mai multe sau mai puține conexiuni Între persoanele din cele trei contexte. Procedurile și suprafața de intersecție se modifică În timp. Structura internă reprezintă interacțiunile care pot avea loc atunci când personalul școlii, familiile și comunitatea comunică și lucrează Împreună
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și comunitatea au responsabilități comune În educația copiilor. Diverse programe, proceduri, poziții teoretice, experiențe și alți factori extind sau micșorează aria de intersecție - determinând mai multe sau mai puține conexiuni Între persoanele din cele trei contexte. Procedurile și suprafața de intersecție se modifică În timp. Structura internă reprezintă interacțiunile care pot avea loc atunci când personalul școlii, familiile și comunitatea comunică și lucrează Împreună. Copilul este centrul și actorul principal al acestor interacțiuni. Conexiunile dintre familie, școală și comunitate pot avea loc
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un model de societate, dar o societate care să ofere loc ordinii supranaturale, aproape o societate de apoi, impregnată de posibilități spirituale oferite fiecărei persoane, indiferent de religie și cultură. Ca și Berdiaev, Simone Weil vizează o societate situată la intersecția timpului și a veșniciei, antrenată deja în dinamica verticală. Dar, la amîndoi, e vorba totuși despre un model de societate care valorifică anumite trăsături ale modernității tîrzii. în primul rînd, persoana umană primează asupra instituțiilor, iar instituțiile au a-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ultima perioadă și care ar trebui create în cadrul procesului de asigurare cu resurse materiale. Aceste relații de reciprocitate au ca scop principal obținerea de valoare adăugată, proces imposibil în cadrul tranzacțiilor simple. O relație de reciprocitate își are originea la intersecția a două idei foarte importante, și anume, „ideea de împăr tășire și ideea de schimb”. Cele două părți implicate într-o achiziție de resurse materiale ar trebui să împărtășească aceleași interese, idealuri, acțiuni comune, eforturi comune, încredere și apropiere a
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
La o anumită cantitate de component variabil se formează cantitatea maximă de compus coordinativ. Reprezentând grafic variația absorbanței în funcție de raportul M:L se obține o dreaptă care își modifică panta în momentul formării cantității maxime de combinație complexă. Punctul de intersecție al celor două ramuri de dreaptă constituie un indiciu privind formarea complexului. Acesta indică, de fapt, cantitatea de component de concentrație variabilă (L) pentru care a fost complexată în întregime cantitatea de reactiv de concentraŃie constantă (M); implicit, acesta va
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
diferit de la an la an (din cauza situației speciale din 1996). Este puțin probabil ca persoanele excluse social să se schimbe de la an la an, astfel încât putem afirma că variația persoanelor care trăiesc în sărăcie are impact asupra mărimii gradului de intersecție; - indicatorul nostru de excluziune de la sănătate pare să nu fie consistent - măsura subiectivă nefiind suficient de puternică pentru a semnala excluziunea de acest tip. Nu este subînțeles ca indivizii care trăiesc în sărăcie să aibă o sănătate mai bună decât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi Valori și perspective
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-uri, instrumente de navigare și metode de colectare, prelucrare și comunicare a datelor și ideilor. Cele două aspecte, fundamentale și concomitente, ale multimediei sunt integrarea diverselor documente și interactivitatea. În literatura de specialitate, multimedia este considerat un concept aflat la intersecția mai multor domenii, ea combinând cele trei mari inovații ale secolului: calculatorul electronic, telecomunicațiile și tehnica audiovizualului. În anii ’70, multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual, în prezent ea devenind o tehnologie care a revoluționat domeniul calculatoarelor. Calculatorul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este modelul cu care lucrează pachetele de programe statistice pe calculator, în particular SPSS. Modelul folosit aproape fără excepție este cel al matricelor cu două intrări, de formă tabelară, unde pe linii sunt reprezentate obiectele, iar pe coloane variabilele. La intersecția dintre o linie și o coloană se află valoarea pe care obiectul o ia pentru acea variabilă. Există însă și altfel de reprezentări matriceale, în funcție de tipul de date pe care le reprezentăm. Astfel, matricele de corelații, care sunt datele primare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de reprezentări matriceale, în funcție de tipul de date pe care le reprezentăm. Astfel, matricele de corelații, care sunt datele primare de analiză pentru anumite tehnici cum este analiza factorială, au reprezentate atât pe linii, cât și pe coloane variabilele, iar la intersecția dintre o linie și o coloană se află coeficientul de corelație dintre cele două variabile. Există și matrice care reprezintă distanțele - definite într-un fel sau altul - între obiecte. În această situație, atât pe linii, cât și pe coloane vom
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
coloană se află coeficientul de corelație dintre cele două variabile. Există și matrice care reprezintă distanțele - definite într-un fel sau altul - între obiecte. În această situație, atât pe linii, cât și pe coloane vom avea reprezentate obiectele, iar la intersecția dintre o linie și o coloană vom avea distanța între obiectul de pe linie și obiectul de pe coloană. O astfel de matrice constituie datele primare de analiză pentru tehnica numită scalare multidimensională. Este important să înțelegem felul în care sunt organizate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de reprezentare în SPSS a variabilelor: „numerică” și „șir de caractere”. Variabilele măsurate la orice nivel - nominal, ordinal, de intervale, de rapoarte - vor fi definite ca variabile „numerice” în baza de date SPSS. Acest lucru înseamnă că în caseta de intersecție dintre o linie (obiect) și o coloană (variabilă) va fi introdus un număr. Acest număr este fie măsura variabilei, în cazul variabilelor metrice (cele măsurate pe scale de intervale sau de rapoarte), fie „codul” stărilor însușirii (pentru variabile ordinale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unor însușiri (variabile dihotomice). Această informație poate fi pusă sub forma unei matrice în care pe linii se găsesc obiectele, iar pe coloane însușirile. Faptul că obiectul i posedă însușirea j se marchează cu valoarea 1 în caseta aflată la intersecția dintre linia i și coloana j. Absența însușirii se marchează prin valoarea 0. O posibilă măsură de asociere numără concordanțele între două obiecte (potrivirile dintre valorile 1 și 0 pe liniile ce desemnează obiectele), pe care le raportează la numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
distanță zero între obiecte, adică similaritate perfectă, iar 10 înseamnă distanța maximă între obiecte, adică disimilaritate maximă. Aceste date pot fi reprezentate printr-o matrice pătratică simetrică, în care pe linii și pe coloane se vor găsi obiectele, iar la intersecția dintre o linie și o coloană se va găsi valoarea similarității dintre ele, o valoare între 0 și 10. Vom obține o astfel de matrice pentru fiecare subiect. Pentru a putea analiza informațiile obținute de la toți subiecții, vom „agrega” aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se cere să ordoneze perechile de obiecte în funcție de similaritatea lor, datele obținute sunt proximități. Ele vor fi de asemenea reprezentate, pentru fiecare subiect, într-o matrice pătratică simetrică, unde pe linii și pe coloane se găsesc obiectele comparate, iar la intersecția dintre o linie și o coloană va fi rangul similarității obiectelor aflate pe linie și pe coloană. Când însă, de exemplu, subiecților li se cere să ordoneze obiectele în funcție de preferință, de la primul la ultimul, datele noastre vor fi ranguri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
s-au colectat datele de similaritate sau de preferințe (i.e. în funcție de întrebările despre obiecte care le-au fost puse subiecților). Proximitățile sunt așezate într-o matrice pătratică, unde pe linii și pe coloane se găsesc obiectele evaluate. Valoarea aflată la intersecția dintre o linie și o coloană reprezintă proximitatea dintre cele două obiecte reprezentate pe linie și, respectiv, pe coloană. Numărul de linii și de coloane este egal cu numărul obiectelor, N. Figura 1. Matricea de proximități, pentru N=4 Matricea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de date. Acest lucru trebuie decis de cercetător, în funcție de pachetul statistic de programe pe care îl are la dispoziție 1. Datele pot fi introduse sub forma unei singure matrice, unde pe linii și pe coloane sunt reprezentate obiectele, iar la intersecția dintre ele se găsește media evaluărilor făcute de toți subiecții. O altă modalitate de introducere a datelor este următoarea. Pentru fiecare subiect se creează o bază de date unde cazurile (liniile) sunt reprezentate de obiecte, iar variabilele (coloanele) sunt date
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
următoarea. Pentru fiecare subiect se creează o bază de date unde cazurile (liniile) sunt reprezentate de obiecte, iar variabilele (coloanele) sunt date tot de obiecte, câte o variabilă pentru fiecare obiect. Măsura similarității dintre două obiecte va fi introdusă la intersecția dintre o linie și o coloană. Adică un obiect, reprezentat ca un caz, va lua valori pentru fiecare dintre variabile, care reprezintă și ele obiecte, valorile respective fiind măsura de similaritate acordată de subiect. O astfel de bază de date
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
domenii și își îndreaptă atenția asupra comunicării. Oamenii de știință din diverse discipline, cum ar fi antropologia, psihologia, comunicarea, sociologia și relațiile internaționale își părăsesc câmpul de cercetare pentru a se aventura într-un nou domeniu ce se află la "intersecția culturii cu interacția umană"6. 1.4. Începuturile și dezvoltarea Comunicării interculturale Germenii comunicării interculturale au încolțit încă de la începuturile civilizației, de pe vremea expedițiilor lui Alexandru cel Mare, Gingis Khan, Marco Polo, Vasco da Gama sau a altor deschizători de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
picurilor de CV sau raportul acestor suprafețe (sau înălțimi) cu suprafețele/înălțimile picurilor etalonului intern și valorile de pe abscisa arată cantitățile de CV adăugate (mg), aferente cantităților de probă de aliment cântărite pentru fiecare eprubeta (kg). Se determina punctele de intersecție cu abscisa graficului. Valoarea astfel obținută reprezintă concentrația de CV în proba de aliment investigat. 5.4.5. De îndată ce picurile de DMA apar pe cromatograma, se elimină din coloana (4.3) excesul de DMA, utilizându-se o metodă adecvată. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212040_a_213369]
-
localitate), a benzilor de accelerare și decelerare (dacă amplasamentul este în afara localității), respectiv a benzii de stocaj pentru virare la stânga. În afara localității, amenajarea accesului la drumul național se realizează conform Normativului C 173/1986 privind amenajarea la același nivel a intersecțiilor drumurilor publice din afara localităților. Amplasamentul este în localitate atunci când este situat între indicatoarele rutiere de intrare și ieșire în/din localitate. 12. Pentru benzile transportatoare se percep numai tarifele de la traversare aeriană. ● Tariful de utilizare a zonei drumului conform lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215061_a_216390]