10,921 matches
-
colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu gestul colecționării. Angajamentul său științific în restituirea documentelor referitoare la români era dublat de nevoia mult mai intimă și mai greu analizabilă de a aduna acele documente și de a le deține, de a reproduce "tezaurul" în propria lui bibliotecă, ca un soi de metonimie a patrimoniului național. E același instinct care i-a determinat pe Cezar Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și atunci când Russo proiectează o ficțiune a "străinului", scenariul pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet le presupunea ca ținând de sfera privată, constrânse de împrejurările istorice să se restrângă în domeniul intim al cercului familial: "strivită din toate părțile, pare atunci să nu mai vrea să vadă nimic, să știe de nimic, să uite totul, să se ascundă adânc în ea însăși. Nefericirea fiecărei zile sufocă orice sentiment public. În schimb, sentimentele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inimii, a regăsi în spatele versurilor o pasiune de iatac devine esențial pentru analiza lui Rosetti. Una dintre primele secvențe ale textului se intitulează Care fu traiul d. Alecsandri și isvorul puterei sale și justifică o anchetă biografică, în căutarea suportului "intim" al pasiunilor poetice: Ceea ce cred că trebuie să ne intereseze în artele populilor trecuți și prezenți este nu simpla frumuseță și mărire a monumentelor create d-artiști, căci acele monumente prin forma lor numai, cu toată lucirea și deplinătatea lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de poezie" cu spectrul dispariției în față, sau în cuvintele lui, cu viziunea căderii în "brutalitate". Ca și cum acțiunea corozivă a temporalității s-ar fi instalat în chiar inima faptei umane: Tot simtimentul în om este efect al imaginației, al poeziei intime, și acesta se mărginește, se îmflă și scade după mărimea, puterea și agerimea prismei poetice, sau după doza de poezie ce posedă individul; și atunci numai va putea înceta puterea poeziei când omul va ajunge în complectă brutalitate 98. Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în inima conceptului modern al apelului existențial stă creativitatea. Pentru simțul comun, poetul, artistul sau savantul încarnează vocația pentru că sunt liberi să își urmeze pasiunea de-a lungul întregii vieți și să își organizeze formele de activitate în funcție de cele mai intime impulsuri. Într-un cuvânt, ei pot să transforme dorința care le orientează existența în carieră. În aceste figuri și în popularitatea lor se proiectează aspirația secretă a unei întregi societăți pentru investirea cu sens a activității profesionale. Judith Schlanger subliniază
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ne asemănăm. Schema imitației sociale implică astfel una dintre cele mai vechi teme ale filosofiei morale, faptul că poftele nu ne aparțin: "alții" sunt cei care nutresc dorința. Oricât de personală ar părea, oricât s-ar identifica cu cele mai intime aspirații ale noastre, "pofta" e întotdeauna împrumutată. "Subiectul așteaptă de la Altul să îi spună ce să își dorească"31, observă René Girard. Lui René Girard îi aparține și una dintre cele mai puternice formulări ale acestei realități antropologice printr-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar el nu lămurește mobilul intim al acestei pasiuni pentru că, în esență, nu e nimic de clarificat. Într-un text din 1844 în care Bolliac reproșează absența temelor sociale din literatura română, simptomul pe care îl consideră îngrijorător este dispariția iubirii: "Vă plângeți neîncetat că nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu însemna că orice operă urma să fie tendențios naționalistă, ci doar că dorința națională era unica reprezentare cu adevărat democratică a interiorității. Era singurul "apel" pe care biografii îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și să își dedice existențele. 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor În eseul despre vocație pe care l-am citat deja, Judith Schlanger operează câteva distincții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Moldova și autoritatea rusească. El duce o viață dublă, împărțită între birou, cu atribuțiile funcționărești, și casă, cu "desfătările" intelectuale; însă asta nu pentru că se plictisește la birou, pentru că munca de birocrat ar fi definitiv incompatibilă cu preocupările sale intime. Problema lui e că nu găsește în acest spațiu instituțional un loc prielnic pentru a-și exprima aspirațiile. O altă muncă de birou, într-un context ideologic diferit, ar putea foarte bine să integreze aplecarea sa pentru studiu și mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de dorința plenară posibilă în prezent. Chiar dacă această viață dusă "departe de zgomot" poate să trezească reverii ale odihnei, ale retragerii calme sau chiar să evoce toposul idilic al vieții de țară, ideea sa nu e aceea a unei libertăți intime, ci a unei împiedicări a activității. Cei care se retrag nu o fac pentru ceea ce li se oferă, ci pentru ceea ce li se refuză. Refugiul se asociază unei activități constrânse, cu posibilități precare și inconstante. Am citat deja biografia lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrărilor seci de cancelarie, la care a fost condemnat o mare parte din viață, el găsea timp de a comite plăcute păcate, colaborând la toate foile ce se iveau pe orizonul literar 77. Interesantă rămâne insistența lui Alecsandri pe aspectul intim al figurii prin care Negruzzi își identifică operele: "păcate". Acestea evocă spațiul recluziunii și tentația retragerii din viața publică, și în același timp regimul "mărturisibilului", enunțarea provizorie menită să dispară prin mărturisire. Biograful subliniază, în reconstituirea tabloului istoric, un mod
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biografică se schimbă în mod radical. Corpul masiv al narațiunilor de viață se fondează pe un optimism profesional pentru care nicio profesie și nicio combinație între activități nu e incompatibilă cu aplecarea poetică. Nu mai există o tensiune între preferința intimă pentru valorile spirituale și ocupația socială, faptul că, de pildă, un scriitor trebuie să asume în plus față de îndeletnicirea sa artistică și o muncă de birou. Biografia unui minor, Radu Melidon, este o asemenea viață pusă sub semnul chemării umaniste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ministeriul de Culte și Instrucțiune, în urmă ca șef de biroul la archiva Statului"85. În acest context începe drumul lung al temei scriitorului-funcționar în literatura română. O figură ambivalentă, evocând în același timp chemarea națională și alienarea în raport cu aspirațiile intime - fiind totodată expresie a unei vocații și dublare a ei. La celălalt capăt al acestui mit stă Urmuz, omul care s-a împărțit între identitatea de grefier și aceea de autor, care în mod evident nu își mai trăiește funcția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării. Fața inferioară a corpului, infundibulului și a colului vezicular are raporturi intime cu duodenul, cu care contractă foarte frecvent aderențe. Acest raport explică de ce fistulele colecisto-digestive se vor face mult mai frecvent cu duodenul și mult mai rar cu colonul. Canalul cistic, de lungime variabilă, 20-30 mm,unește colecistul cu calea biliară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
al., 1996]; stimularea stresului oxidativ: favorizarea peroxidării și a oxidării LDL [Heinecke et al., 1987] și a lipidelor membranare [Sparrow [i Olszwesky, 1993]; thiolactona, un metabolit al homocisteinei, se combină cu LDL-colesterolul, formând agregate ce sunt captate de macrofagele din intima arterială [Loscalzo et al., 1996; McCully et al., 1996]; efecte protrombotice diverse: atenuarea situsurilor de legare endotelială de tPA, activarea factorului V, inhibarea proteinei C, perturbarea funcției trombomodulinei, creșterea agregării plachetare mediate de tromboxan [Lentz et al., 1991; Hayashi et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de opoziție. Însă am avut tristețea să fiu refuzat de către unii dintre cei intervievați în deconspirarea numelor celor care i-au turnat la Securitate, motivul fiind deopotrivă acela de a nu se răzbuna precum și acela de a nu pierde prieteni intimi, pe viață, care de fapt i-au denunțat atunci! Un alt capitol al discuțiilor avute l-am rezervat momentului arestării, întrucât acest moment îi demobiliza și îi dezarma complet pe cei care-i deveneau victime. Securitatea dădea importanță mare acestui
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Căci, nu-i așa, dacă pentru o simplă discuție cu prietenii sau pentru trimiterea unei scrisori puteai primi 7 ani de condamnare, cât ai fi putut lua dacă făceai efectiv ceva împotriva regimului? Intimidarea trebuia însă să atingă cea mai intimă fibră a oricărui individ astfel încât nimeni nici măcar să nu îndrăznească să gândească că s-ar putea opune comuniștilor. De aceea, toți cei care au avut curajul și s-au opus într-o măsură mai mică sau mai mare sau fie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Visternicul prin multe cuvinte nu lungesc, cu inima agonisitei lui (banii) i-am trecut-o la Camenița"... Asta nu l-a împiedecat pe Miron Costin să se dea apoi de casa lui Gh. Ștefan, să fie unul din sfetnicii lui intimi, ca și N. Milescu Cârnul. Alt copil de casă cunoscut nouă din cronici, e Enaki Cogălniceanu, cronicarul. El a intrat ca copil de casă la curtea lui Ion N. Mavrocordat Vodă în 1746. lată ce zice el însuși: „Iar la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un trădător, așteptau să se publice dovezile trădării. Ei așteaptă de 40 de ani. Nimic nu s-a publicat!", citim noi cei care viețuim la anul 2007 gândindu-ne că istoria s-a repetat și în 1989. Și în chestiunile intime, de natură familială, scriitorul îi lua apărarea Domnitorului. Petru Rășcanu făcuse parte din generația moldovenească care ni-i dăduse pe Vasile Conta, Mihai Eminescu, Gh. Panu, Al. Lambrior, Al. Negri, pe Al. Xenopol, C. Dumitrescu - Iași care trăiau, generația care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintre geniu și nebunie. Veronica Niculescu Neînarmat, în sălbăticie Documentarul Grizzly Man este povestea unui naturalist amator, un aventurier care a trăit neînarmat în sălbăticie treisprezece primăveri, declarându-se protectorul urșilor grizzly. Filmul lui Herzog despre Timothy Treadwell realizează portretul intim al unui om complicat, folosind în mare parte chiar filmările acestuia, însă în formă brută, cu lungi pasaje poetice de liniște - cele pe care Treadwell ar fi urmat să le taie la montaj -, când camera rămânea pur și simplu deschisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137 Papa Pius X, En el centenario del edicto de Constantino, 1913, nr. 18. 138 Idem, Enciclica Iamdudum in Lusitania, 1911. 139
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul săracilor, hoteleria, spitalul, ospiciul, orfelinatul, dar și biserica, centrul de găzduire și reinserție socială. Spațiile simbolice de ospitalitate se deschid spre accepțiunea metaforică a termenului și cuprind jurnalul intim, intertextualitatea, traducerea. Un loc aparte ca spațiu simbolic de ospitalitatea îi revine morții. O asemenea lucrare de proporții nu putea să ignore personajele și miturile ospitalității; în articole, care constituie adevărate mici monografii, sunt prezentate figuri tipice precum Amfitrion, Filemon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în actul de ospitalitate tocmai o stranietate îmblânzită, acceptată, transformată în familiaritate. Această poveste crudă și sadică vorbește despre himera ospitalității, despre o ospitalitate utopică, imposibilă, care o apropie de miracol. Traiectul de la scena socială care deschide povestirea la cea intimă care o închide pune în evidență violența conținută în ospitalitate și pune problema ospitalității absolute. Flaubert subliniază devierile care structurează ospitalitatea; castelul în care se naște Iulian este un loc prosper, de pace și armonie, cu vocație de ospitalitate dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
durează, imaginea unei fidelități care transcende timpul, Itaca este și locul în care se joacă misterul timpului. Dacă Itaca este o imagine, de mai multe ori evocată și convocată de către poeți și de către scriitori, cu o fervoare ardentă și o intimă pietate, ca orizont al unui adevăr al ființei, ca ceea ce leagă totodată originea și sfârșitul, Itaca este de asemenea o răscruce, o răscruce mortală pentru pretendenți, desigur, dar și pentru Ulise și pentru Penelopa. Itaca este totodată idila regăsită și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]