9,213 matches
-
11. Humor și concepție despre viață Capitolul al II-lea: Rîs și humor 12. Sentimentul ridicolului 13. Tipuri de sentiment al ridicolului 14. Marele humor Capitolul al III-lea: Ironie și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui humor Capitolul al V-lea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tipuri mai tîrziu, ceva mai de aproape. Există și un mic humor, forma cea mai populară, care este tot una cu gluma mai mult sau mai puțin blîndă. Blîndețea poate prezenta mai multe trepte, prin care humorul poate trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață, de obicei cu un curent subteran de înțelegere și simpatie și anume
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
simpatie și înțelegere, acesta nu reprezintă totuși pentru dînsul un punct de vedere foarte înalt; el rezervă acest punct modului religios de concepere a vieții. Avem toate motivele acum pentru o cercetare mai de aproape a acestui obiect. CAPITOLUL III IRONIE ȘI HUMOR 15. Satira Fie că privim humorul ca pe un anumit fel de sentiment al ridicolului, fie că-l considerăm un tip vital, nu există vreun gen de contrast mai caracteristic față de el decît batjocura. Există totuși mai multe
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fi potrivit desigur ca modele pentru ceilalți, ci ar fi avut îndestul de lucru cu ei înșiși. Este o grea sarcină, deseori irezolvabilă, să aflăm legătura psihică dintre polemica sa puternică și ceea ce s-a petrecut în sufletul profetului. 16. Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ironie nu este doar o formă și un mijloc, ci un punct de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de vedere vital. Deosebirea constă, printre altele, în faptul că ironia, ca simplă formă sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau figură, trebuie să tindă să-i facă pe ceilalți să priceapă că este ironie, că seriozitatea sa nu e serioasă. Altfel stau lucrurile cu marea ironie. Dar înainte de a o cerceta, trebuie să întîrziem puțin asupra istoricului noțiunii de ironie. În greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă ironistul fiind pus pe aceeași treaptă cu mincinosul și lăudărosul.Pentru greci, care presupuneau tot pe cît și pretindeau ca interiorul să-și afle expresia în exterior, ironia la care interiorul se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea trebuie să fie o inepție. Cînd Socrate a fost declarat ironist, gestul acesta a însemnat o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea trebuie să fie o inepție. Cînd Socrate a fost declarat ironist, gestul acesta a însemnat o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el îi atrăgea, prin ironie, pe cei cu care vorbea, pe un teren alunecos, prefăcîndu-se că-i aprecia și că era de acord cu părerea lor. Este o ironie a sorții, cum spune Ribbeck, că tocmai cel mai mare iubitor de adevăr, dintre toți atenienii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o expresie a nemulțumirii și a îndîrjirii poporului în legătură cu modul în care el îi atrăgea, prin ironie, pe cei cu care vorbea, pe un teren alunecos, prefăcîndu-se că-i aprecia și că era de acord cu părerea lor. Este o ironie a sorții, cum spune Ribbeck, că tocmai cel mai mare iubitor de adevăr, dintre toți atenienii era pus pe aceeași treaptă cu mincinoșii și fanfaronii. Dar tocmai personalitatea lui Socrate, așa cum ne-a descris-o Platon, a provocat și o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ribbeck, că tocmai cel mai mare iubitor de adevăr, dintre toți atenienii era pus pe aceeași treaptă cu mincinoșii și fanfaronii. Dar tocmai personalitatea lui Socrate, așa cum ne-a descris-o Platon, a provocat și o modificare a conceptului de ironie. La Aristotel, ironistul este contrapus lăudărosului, deși desemnează ca și acesta un defect, în contrast cu iubitorul de adevăr (Eth. Nic.,IV, 13). Apariția ironistului este explicată prin aversiunea acestuia pentru folosirea expresiilor tari. Totuși nu se evidențiază încă aici că marea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
egoiste și faptul că, din contra, pentru ironist aparența este doar un mijloc de a-și păstra netulburată viața interioară sau pentru ca, prin acceptarea presupunerilor altora, să le procure eventual acestora o mai mare claritate. În felul acesta înțelegem astăzi ironia lui Socrate, îndrumați de indicația pe care ne-a dat-o Platon în prezentarea maestrului său. Aristotel face într-un singur loc o aluzie în această direcție, cînd spune despre bărbatul ce are un suflet mare (ξ μεγαγόψυχος) și care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mulțimii (Eth. Nic., IV, 9). El posedă într-adevăr înlăuntrul său ceva ce nu poate, firește, să împărtășească dintr-o dată. Grecii de mai tîrziu s-au înstrăinat din nou de contradicția dintre interior și exterior ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
9). El posedă într-adevăr înlăuntrul său ceva ce nu poate, firește, să împărtășească dintr-o dată. Grecii de mai tîrziu s-au înstrăinat din nou de contradicția dintre interior și exterior ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
contradicția dintre interior și exterior ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce ieșea la lumină în ironia socratică. Epicureicii concepeau ironia ca pe o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot rezolva prin acest fel de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o expresie a trufiei și a lăudăroșeniei 28. Învățătorul lui Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot rezolva prin acest fel de ironie două probleme. Ironia poate fi un refugiu pentru sufletul ce vrea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Cicero, epicureul Zenon, îl numea chiar pe Socrate un măscărici (scurra Atticus)29. Ironia socratică este o mare ironie dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot rezolva prin acest fel de ironie două probleme. Ironia poate fi un refugiu pentru sufletul ce vrea să se sustragă relației cu lumea exterioară, cu ceilalți oameni
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dacă, în general, poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot rezolva prin acest fel de ironie două probleme. Ironia poate fi un refugiu pentru sufletul ce vrea să se sustragă relației cu lumea exterioară, cu ceilalți oameni, cu formele date ale vieții, împins fiind de năzuința de a se afirma pe sine și a lucra la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poziția lui Socrate este epuizată prin conceptul de ironie, ceea ce vom aprecia mai de aproape ulterior. În marea ironie, relația polemică cu cei din jur dispare. Așa cum am indicat deja, se pot rezolva prin acest fel de ironie două probleme. Ironia poate fi un refugiu pentru sufletul ce vrea să se sustragă relației cu lumea exterioară, cu ceilalți oameni, cu formele date ale vieții, împins fiind de năzuința de a se afirma pe sine și a lucra la dezvoltarea propriei vieți
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al personalității. O mare bogăție lăuntrică poate face necesară izolarea și prin faptul că, acceptînd și recunoscînd în aparență formele date ale vieții, opiniile și moravurile oamenilor, precum și autoritățile stăpînitoare, ne cruțăm toată puterea pentru activitatea și dezvoltarea interioară. Dar ironia nu folosește numai autoafirmării. Ea poate fi totodată o metodă, un mijloc pedagogic de a face cu putință înțelegerea aștor personalități înțelegere care este, la rîndul său, a condiție pentru ajutorare, educație și colaborare. Prin acceptarea aparentă a premiselor și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]