9,247 matches
-
merge până la a acuza personalități evreiești ca Elie Wiesel (supraviețuitor al Holocaustului și militant global al memoriei), organizații internaționale evreiești (în primul rând cele care obțin și gestionează sinistrele „reparații” financiare în numele victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului), politicieni americani și oficialitățile israeliene de manipularea cinică și interesată a Holocaustului. O versiune și mai controversată a sintagmei „industria Holocaustului” este Shoah business, un calc inspirat de versul celebru al unei melodii celebre prin care industria divertismentului se privea în oglindă: There’s no
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Portretele anterioare, mult mai complexe, au lăsat loc acum caricaturii, șarjei (inclusiv insinuarea că „Kogon” era homosexual ascuns, mai rău și mai nedemn deci decât „Ravelstein”). Pe scurt: dintre toți eroii romanului, numai „Chick” și „Rosamund” sunt frecventabili. 12. Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui Mircea Eliade, apărut în publicațiile de limbă ebraică. Chiar excelentul supliment literar în engleză al cotidianului Ha’aretz a făcut această greșeală, corectată de informata emisiune radiofonică „Bună dimineața, Tel Aviv
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
americane îngrijite de Radu Ioanid a închis oarecum cercul: Ioanid a preluat în aparatul său critic, fără să citeze, multe dintre afirmațiile lui Leon Volovici. A doua ediție americană, după protestul public al lui Leon Volovici, acordă eminentului istoric literar israelian de origine română reparația citării. Cei mai mulți români au continuat să ignore trecutul politic al lui Eliade, iar alții mai încearcă să-l disculpe și astăzi pe savant. Dintre eliadizanți, americanul Mac Linscott Ricketts a fost cel dintâi care a citit
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mult la adresa lui). A publicat peste douăzeci de cărți, printre care se numără lucrări de referință, tratate intrate în uz ca manuale universitare, eseuri polemice și îndelung controversate. Cartea sa de debut este... un jurnal de soldat din trupele de comando israeliene și a apărut în 1952 (în ebraică). După formarea ca sociolog, el s-a specializat inițial în analiza instituțională, domeniu în care contribuția sa este esențială, în special prin două cărți de mare autoritate: A Comparative Analysis of Complex Organizations
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unde lucrează ca funcționar superior și îndeplinește numeroase funcții în domeniul cultural. În 1967 a participat la războiul de șase zile. Este, de peste douăzeci și cinci de ani, directorul revistei literare „Izvoare” din Tel Aviv; e, de asemenea, secretar al Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Israel, dar și membru de onoare al Asociației Scriitorilor Transilvăneni. C. își începe activitatea cu foiletoane publicate în ziarul „Clopotul” din Botoșani, semnate cu pseudonimul S. Vântu. Primele poezii le publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
dintre pionierii mișcării literare în limba neoebraică, volumele fiindu-i traduse și în arabă, rusă), a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul „Brikman” pentru literatură (Ierusalim), Premiul „Mia Fischer” pentru literatură (Tel Aviv), Premiul „Sion” (Tel Aviv), Premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română, Premiul Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga” (1999), Premiul UNESCO pentru volumul Itzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1996), Premiul „Ben Zion Tomer” (2001) ș.a. Scrie și teatru, piesa într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
Între semeție și disperare, între lamento și provocare, poezia își află un izvor spiritual în cărțile Vechiului Testament, dar și printre poeții transilvăneni revoltați și mesianici, de la Octavian Goga la Aron Cotruș și, îndeosebi, la Mihai Beniuc - a cărui replică israeliană pare a fi C. Direcțiile tematice esențiale cultivate de poet sunt căutarea unui loc sub soare în care identitatea națională să se poată dezvolta nestingherită, evadarea din cotidian în universul etern al divinului, iar la polul opus, ancorarea în cotidianul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
sunt cruciadele. Deși numeroase secole ne despart de aceste evenimente pe care nimeni nu le mai consideră glorioase, pentru fanaticii musulmani, ele reprezintă o rană deschisă. Luptându-se cu Occidentul, ei cred că luptă împotriva cruciaților. În centrul conflictului dintre israelieni și palestinieni găsim pretenția celor două popoare de a trăi pe același teritoriu sacru, în numele drepturilor lor istorice. Interesele dau caracterul frecvent al eșecului capacității noastre de judecată. Nu demult, numeroși creștini considerau sclavagismul perfect legitim pe când, în rugăciunile lor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sale a pus bazele cooperării multilaterale și creării Instituțiilor interguvenamentale. În perioada Războiului Rece Uniunea a rezistat presiunilor blocului occidental și oriental, menținându-se imparțială (ca în cazul consultărilor parlamentare din timpul războiului insulelor Falkland Maldive; a contactelor dintre parlamentarii israelieni și palestenieni), și făcând posibilă reunirea legiuitorilor țărilor din Est și Vest (URSS a devenit membru în 1955)125. Uniunea a introdus un nou tip de negociere multilaterală, bazată pe implicarea parlamentarilor din diferite state, a instituționalizat o modalitate de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de regulă, cantonate într-un anume sector. Ele se conjugă și, de multe ori, se potențează reciproc. Tensiunea, deseori cu accente de violență, a conflictului din Orientul Mijlociu nu se reduce la problema existenței unui stat palestinian sau a securității militare israeliene. La o simplă privire, mai pot fi identificate și problema refugiaților, a terorismului (controlul exercitat de Autoritatea Palestiniană asupra spațiului intern), a infrastructurii și economiei din teritoriile în discuție, problema accesului la resursele de apă cvasilimitate la Iordan ș.a.m.
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Funcționează ca profesor la diferite școli din capitală, alternând însă carieră didactica, din timp în timp, cu scrisul liber-profesionist. Debutează editorial cu volumul de schițe satirice Iedera, apărut în 1968. În 1984 emigrează în Israel. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1984), acordându-i-se în cadrul acesteia Premiul „Arcadia” (1998), Premiul „Sară și Hâim Ianculovici” (1999) și Premiul „Acmeor” (2001) pentru versiunile sale din opera poeților persani Omar Khayyam, Saadi și Djalal ud-Din Rumi. Autodidact, cunoscător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
ceva: jurnalul este, de asemenea, o sursă istorică importantă care necesită totuși o decriptare nuanțată, rafinată și complexă precum și o bună cunoaștere a contextului. Pățania lui Mircea Eliade, căruia i s-a montat și lansat, în 1972, în bizara publicație israeliană de limba română Toladot, un exploziv dosar politic doar pe baza unor notații mai mult sau mai puțin subiective din jurnalul prietenului său Mihail Sebastian, e mai mult decât revelatoare asupra semnificației pe care o frază fulgurantă o poate căpăta
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
detaliile. În ce mă privește, aș fi foarte curios să aflu pe ce filieră a fost contactat domnul Avram, în condițiile în care e de notorietate faptul că serviciile de spionaj românești conlucrau foarte bine în timpul lui Ceaușescu cu cele israeliene și că mecanismul complex de făcut bani al Securității se sprijinea pe o mulțime de oameni de afaceri "occidentali" implantați de fapt de DIE. Pentru că detaliile financiare ale acestui concert au rămas destul de obscure, abia acum recunoscându-se, cu jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
israeliano-palestiniană / 119 3.1. Uniunea Europeană în fața crizelor din diferite regiuni ale Europei și ale lumii / 119 3.2. Europa/Uniunea Europeană și implicarea în conflictul din Orientul Mijlociu / 133 3.3. Problematică securității în Orientul Mijlociu / 141 3.3.1. Percepția arabă și israeliană asupra problematicii securității / 141 3.3.2. Implicarea unor structuri globale și regionale de securitate gestionarea crizei israeliano-palestiniene: ONU și NATO / 155 3.3.3. Uniunea Europeană și strategia de securitate pentru Orientul Mijlociu / 172 Capitolul 4. Diplomația Uniunii Europene și criza
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
CEEA Comunitatea Europeană a Energiei Atomice CPE Cooperare Politică Europeană CSCE Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa ECHO Direcția Generală de Ajutor Umanitar (UE) FERR Forță Europeană de Reacție Rapidă IAP Inițiativa Arabă de Pace IDF Forțele de Apărare Israeliene IEDDH Inițiativa Europeană pentru Democrație și Drepturile Omului IESĂ Identitate Europeană de Securitate și Apărare IEVC Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare ISIS Statul Islamic din Irak și Siria JAI Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală NATO Organizația Tratatului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aborda conflictul israeliano-palestinian dintr-o perspectivă istorică, evoluția poporului evreu fiind legată de Palestina prin cursul istoriei dintre anii 2000 și 1000 î.e.n, prezentând astfel într-o manieră succinta cele mai importante etape parcurse de cele două entități (israeliană și palestiniană) în devenirea lor istorică. Apreciez, astfel, ca temă lucrării de față este mult mai bine proiectată pornind de la o perspectivă istorică, pe care o consider fundamentală pentru ceea ce reprezintă astăzi conflictul israeliano-palestinian și modul cum Uniunea Europeană înțelege să
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
După sfârșitul Războiului Rece, Moscova a refuzat să continue susținerea regimurilor radicale arabe (de exemplu, regimul lui Muammar Ghadafi, în Libia),216 deschizând granițele pentru evreii care doreau să emigreze în Israel, fapt ce a determinat o creștere a populației israeliene cu aproximativ 15 procente, în mai puțin de cinci ani. În decursul anilor interesele Federației Ruse în zona s-au manifestat la nivel economic și la cel al capabilităților nucleare, fiind perfectata o cooperare militară str(nsa cu statele arabe
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aceea, principalii factori direct răspunzători pentru această situație se datorează în principal percepției, împărtășite de ambele părți, potrivit căreia fiecare entitate este neînțeleasa (sau incorect înțeleasă), dar și dreptului de preempțiune asupra teritoriilor disputate, pe care atât palestinienii, cât și israelienii și-l aroga, invocând în mod constant originile/trecutul istoric. Alți factori care trenează soluționarea conflictului israeliano-palestinian sunt: nerecunoașterea (reciprocă)227 a statut-quo-ului celor două entități, la care se adaugă și nerecunoașterea statului Israel de către unele state ale lumii arabe
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și a OEP. Cu toate acestea, cele mai importante probleme nerezolvate rămân: statutul și viitorul teritoriilor ocupate (din West Bank, Fâșia Gază și Ierusalimul de Est),229 securitatea Israelului (din perspectiva atacurilor militante palestiniene), securitatea palestiniană (din perspectiva atacurilor militare israeliene), configurația viitorului stat palestinian, problema refugiaților 230 palestinieni, politicile coloniale din Israel. Eșecurile constante ale diplomației părților implicate în procesul de pace constituie consecințe ale nivelului de încredere înregistrat între Israel, palestinieni, dar și lumea arabă, care de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
musulmani vs. evreii din Israel sau între musulmani și arabi vs. vest.246 În legătură cu motivele reale care alimentează criză israeliano-palestiniană nu se poate spune că există o unanimitate de percepții, înșiși evreii și palestinienii împărtășind puncte de vedere diferite; astfel, israelienii consideră că unul dintre principalele motive ale ostilității îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele ocupate reprezintă teritorii care au aparținut
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele ocupate reprezintă teritorii care au aparținut și au fost controlate exclusiv de musulmani; unii israelieni consideră că în virtutea acestei legi străvechi arabii musulmanii își perpetuează ostilitatea împotriva Israelului, sharia fiind cea care interzice evreilor și creștinilor deopotrivă să fie considerați egalii musulmanilor. Conform preceptelor arabe, în mod tradițional acolo unde evreii și creștinii (dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ani cele două țări și-au reluat, în mai 2008, negocierile indirecte pentru a se ajunge la o pace globală, sub egida Turciei; cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord de pace, discuțiile fiind întrerupte din cauza incursiunii israeliene (decembrie 2008 - ianuarie 2009) în Fâșia Gază. Cele două părți și-au afirmat totuși disponibilitatea să dezvolte negocieri pentru a ajunge la o pace totală conform cadrului stabilit inițial la Conferință internațională de pace de la Madrid (1991), care stabilea desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
stabilea desfășurarea de negocieri directe între Israel și statele vecine pe baza Rezoluțiilor ONU Nr. 242 și 338; condiția rezolutorie impusă de Siria în schimbul păcii se referea la restituirea integrală a Platoului Golan, până la lacul Tiberiada,252 cucerit de armata israeliană în 1967 și anexat statului evreu în 1981. În contextul acestui mozaic conflictual specific zonei orientale, lumea arabă rămâne polarizată în ceea ce privește acceptarea anumitor acțiuni menite să submineze unitatea arabă și acceptarea pluralismului politic și implicit a unor politici net diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au pretenții cel puțin pentru partea estică, care include Orașul Vechi și locurile sale sfinte. Privind retrospectiv, unul din numeroasele momente de criză, care reconfirmă importantă Ierusalimului pentru ambele părți, a avut loc la 28 septembrie 2000 atunci când liderul opoziției israeliene Ariel Sharon, a făcut o vizită oficială pe Esplanada Moscheilor,288 stârnind revoltă palestinienilor și declanșând o nouă Intifadă. La 10 ani distanță (în 2010), premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, declară fără rezerve: "Ierusalimul este al nostru", iar "Israelul nu are
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
conflictul devenind o importantă problemă internațională imediat ce Imperiul Otoman (în 1917) a pierdut puterea în Orientul Mijlociu. Conflictul arabo-israelian a provocat cel puțin cinci războaie importante și un numar de conflicte minore; astfel: Războiul arabo-israelian, din 1948, este cunoscut că războiul israelian de independență (început după retragerea britanică și proclamarea statului Israel, la 15 mai 1948);290 Războiul izbucnit ca urmare a naționalizării Canalului de Suez, în noiembrie 1956, a favorizat agresiunea anglo- franco-israeliană (mpotriva Egiptului;291 Războiul de 6 zile, din
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]