9,370 matches
-
tranzit cu Polonia, proiectul mai sus-amintit pierzându-și prioritatea. Abia în 1934 a avut loc o revizuire strategică a proiectului și s-au reluat lucrările la calea ferată. Doi ani mai târziu, a fost finalizat tronsonul de la Ilva Mică la Lunca Ilvei; acesta a fost mai puțin solicitant din punct de vedere tehnic și a fost construit în parte pe la începutul secolului al XX-lea, construit pe linie ferată îngustă. Pe porțiunea de la Lunca Ilvei la Floreni au fost construite nouă
Calea ferată Ilva Mică–Floreni () [Corola-website/Science/318905_a_320234]
-
fost finalizat tronsonul de la Ilva Mică la Lunca Ilvei; acesta a fost mai puțin solicitant din punct de vedere tehnic și a fost construit în parte pe la începutul secolului al XX-lea, construit pe linie ferată îngustă. Pe porțiunea de la Lunca Ilvei la Floreni au fost construite nouă tuneluri, cu o lungime totală de 2.38 km și 191 poduri cu o lungime totală de 1.51 km. La 18 decembrie 1938 calea ferată a fost pusă în folosință. În anul
Calea ferată Ilva Mică–Floreni () [Corola-website/Science/318905_a_320234]
-
pe 2 km Refacere Lugașu de Sus - eroziune de mal pe valea Huza care afectează strada pe 70 metri Refacere Lugașu de Jos - 4 străzi afectate pe 1,5 km Refacere drum forestier pietruit aflat în domeniul public al comunei Lunca, distrus pe 3 km Refacere străzi Briheni afectate pe 1,5 km Refacere străzi pietruite în Ursești, distruse pe 0,25 km Refacere dig apărare Lunca care afectează strada pe care se află Dispensarul, pe 0,1 km Ianoșda-Gurbediu Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pe 1,5 km Refacere drum forestier pietruit aflat în domeniul public al comunei Lunca, distrus pe 3 km Refacere străzi Briheni afectate pe 1,5 km Refacere străzi pietruite în Ursești, distruse pe 0,25 km Refacere dig apărare Lunca care afectează strada pe care se află Dispensarul, pe 0,1 km Ianoșda-Gurbediu Refacere drum comunal asfaltat, de legătură cu Ungaria aflat în domeniul public al comunei │Comuna Roșiori │ 34│ │ │Roșiori, afectat pe 3 km Refacere două podețe tubulare drum
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
platformă din balast drum sătesc Timofte pe L = 0,2 km (sat Dumbrava) │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │41 │Refacere platformă din balast DC 91 pe L = 1,2 km (sat Trifești) │Comuna Trifești │ 14 Refacere fundație stâlp punte pietonală peste r. Ozana către sat Lunca (sat Vânători) │Comuna Vânători Neamț │ 5 Refacere acostament din balast DC 84 pe L = 0,2 km, km 1+000-1+200 (sat Chilii) Refacere platformă din balast drum sătesc Țărnuică pe L = 0,8 km (sat Chilii) Refacere platformă din
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Luncii L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere apărări de mal zona Păsăilă Virgil L = 10 m; l = 3 m; h = 2 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │12 │Refacere suprastructură din balast str. Simetriei, L - 100 m* 2 m l
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
L = 5,7 km, l = 5 m,│ │ │ │ │h = 0,10 m Refacere culee stângă pod pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa │Comuna Frumosu │ 74 Refacere podeț pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa, zona Grigore Vamanu Refacere punte pietonală peste pârâul Deia zona Lunca Refacere apărare de mal din anrocamente pe rețea stradală/drum local Robu sat Fundu │Comuna Fundu Moldovei │ 416│ │ │Moldovei, L - 470 m l - 3 mc/ ml* 1,6 t/mc Refacere apărare de mal din anrocamente pe rețea stradală/drum
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul Fetești Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi, Costișa Refacere pod din lemn cu pile de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere pod din
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Moravia. Până în perioada medievală locuitorii Țării Maramureșului au fost români, urmașii dacilor romanizați. Organizarea satelor în obști a supraviețuit până târziu, cu folosirea în devălmășie a pădurior, apelor și pășunilor până în secolul XIX, dar cu atribuirea terenurior de șes din lunca râurilor anumitor familii, la început în regim temporar. În timp, aceste suprafețe fertile, destul de puține în această regiune, au ajuns în proprietatea definitivă a familiilor care le dețineau, marcând începutul diferețierii sociale și apariția fomelor de feudalism românesc. Pentru secolele
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
să dea „darea calului” către domnie la moartea lor sau în alte situații (tranzacțiile cu pământuri etc.). Pe lângă caii acestora, mai existau herghelii ale domniei lăsate în grija anumitor sate. Caii din urmă erau duși să pască de obicei în lunca Dunării. Între călăreți se deosebea ceata cavalerilor în armuri, existentă încă de pe vremea lui Radu I, când tatăl lui Mircea avusese la dispoziție 10.000 de cavaleri îmbrăcați în platoșe și zale fabricate la Veneția. În vremea lui Mircea, cavalerii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
încă spații mari : Haguenau pădure la nord și care a Hardt și Nonnenbruch sud ; între Rin și Ill ,Ried26. Această zonă umedă mlăștinos își păstrează caracterul natural deosebit în formă de vechiul rău dată sălbatic ( păduri Rin acoperite de brațele luncile Rinului, sursele de ape subterane, râuri ) . în Occident domină Vosges, Vosges sau incizate vai largi de afluenții râului Ill, aici sunt pășunile de altitudine ( bastoane de mare ), care alternează cu păduri, Grand Ballon 1424 de metri ( ex - minge Guebwiller ) este
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
sunt structuri Hercynian descoperite în timpul revoltelor comune laterale în prăbușirea de ruptură . Jură, a ridicat mai tarziu ( Miocen ) este format din calcar și marne de varsta cea mai mare parte Jurassic, atât de mult mai în vârstă decât formațiunile de lunca de pe Rin . Structura tectonica de subsol ( ruptură ) explică o activitate seismică . Câmpuri petroliere au fost exploatate în partea de nord ( a Pechelbronn aproape Niederbronn - leș -Bains, una dintre primele câmpurile din lume care au fost operate în 1740 ), iar depozitele
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
de familie și în poziția din obștea satului tranzacțiile și concesiile făcute de anumiți indivizi, ca rezultat al politicii de atragere a unor elemente românești în sistemul de deznaționalizare și oprimare a românilor. Acțiunea se petrece într-un sat ardelean (Lunca) de la începutul secolului, aflat sub dominație habsburgică. Revolta în timpul căreia a fost sancționat renegatul Traian Văleanu, a restituit dramei individuale adevăratele dimensiuni sociale. Notarul, ca și candidatul Blezu, erau uneltele dominației străine. La alegeri, dorințelor obștii li s-a opus
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
numeau "Porata", adică apă furtunoasă. În cursul său superior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un sector mic, unde întretaie șirul de recife, valea Prutului se îngustează până la câteva sute de metri căpătând formă de chei. Mai spre sud valea râului se lărgește până la 5-6 km
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii. Mihail Sadoveanu vizitând Basarabia a lăsat următoarea descriere
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii. Mihail Sadoveanu vizitând Basarabia a lăsat următoarea descriere: "„Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la mistrețul ce dormitează pe
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
din nou cu al Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5-3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
cu lățimea de 1,5-3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
ocupă 218 ha, cariera de piatră „Ivanos” ocupă 54 ha. Cadrul natural, în care este situat orașul, are un mare potențial urbanistic neexploatat, ce permite crearea unui sistem diversificat și bine structurat de zone verzi. În acest sens, trebuie menționată lunca r. Răut, precum și atractivitatea din punct de vedere turistic, istoric și rolul de agrement cu microclimat balnear a codrilor din apropierea localității. Râurile Răut și Ivanos și iazul din oraș constituie rețeaua hidrografică a orașului. Suprafața totală a spațiilor din intravilan
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
valea Trotușului în 3 comune (alcătuite din 21 localități), dintre care 2 (respectiv 15 sate) se află în Județul Harghita și 1 (alcătuit din 6 sate) se află în Județul Bacău. Cele trei comune ale ceangăilor ghimeșeni sunt: Ghimeș-Făget ("Gyimesbükk"), Lunca de Sus ("Gyimesfelsőlok") și Lunca de Jos ("Gyimesközéplok"). Dialectul ceangău ghimeșean este o variantă al dialectului secuiesc din Ciuc. Ghimeș-Făget este singura comună din Județul Bacău unde există școli cu limba de predare maghiară. Deși în regimul comunist predarea în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]