10,211 matches
-
profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru de a fi în lume. Ea răspunde nevoii noastre de a auzi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce pot ei să facă... suntem ființe umane formate din întâmplări"343. Lucrurile întâmplate fac obiectul a patru narațiuni
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
narațiune face parte din modul nostru de a fi în lume. Ea răspunde nevoii noastre de a auzi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce pot ei să facă... suntem ființe umane formate din întâmplări"343. Lucrurile întâmplate fac obiectul a patru narațiuni relatate, în nuvela Podul, de Onofrei (despre locotenentul de roșiori), Gologan (despre Stavroghin), Zamfirescu (povestea bătrânei și a fetiței) și Vladimir (despre Emanuel). Ordinea secvențelor narative permite, în structura de adâncime a textului, echivalarea simbolică a istoriilor și stabilirea unor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de roșiori), din relatările lui Gologan (care crede că îl cunoaște, pentru că îl identifică prin trăsătura originalității de a intra în discuție cu necunoscuți) și din povestirea lui Zamfirescu despre cele două femei, bătrâna și fetița; în această din urmă narațiune, Onofrei îl identifică pe tânărul care spune cu o discretă modestie: "Am și eu cărți...Am idei", ca fiind Blanduzia: "Îl cunosc. E Blanduzia. Deși e un tânăr de o rară modestie, nu ascunde faptul că are cărți, are idei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fărâmă este enunțat de la bun început: l-a căutat pe Borza ca să mai vorbească despre copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru. (Nu trebuie uitat un element cardinal din exegeza consacrată lui Eliade, funcția salvatoare a narațiunii - Eliade însuși o enunțase de mai multe ori; la un moment dat, folosește ca exemplu episodul scriitoarei Elinor Lipper care supraviețuise lagărului - o necesitate a mitului mai puternică pentru oameni decât truda, extenuarea, foamea). Bătrânul a venit să povestească; singurul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
heterodiegetic), spre deosebire de povestirile lui Lixandru și Leana, puternic implicați (homodiegetici) în evenimente, așadar mai puțin demni de încredere decât Fărâmă, povestitor al unor lucruri văzute și auzite 408. Analizând acest "adevărat paradis naratologic", semioticianul consideră că în Pe strada Mântuleasa "narațiunea este un mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unor lucruri văzute și auzite 408. Analizând acest "adevărat paradis naratologic", semioticianul consideră că în Pe strada Mântuleasa "narațiunea este un mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fărâmă utilizează, după capitolul al doilea, indicii, funcții narative care dau atmosfera epocii fără a adăuga evenimente noi celor cunoscute, în discuțiile cu Economu și Anca Vogel. Funcțiile cardinale - cele mai încărcate de informație și care deschid alternative la cursul narațiunii sau rezolvă ambiguitățile existente - sunt folosite foarte puțin, deși sunt reclamate, în repetate rânduri de către Dumitrescu și apoi de nr. 1 și 2; strategia lui Fărâmă este de a aduce permanent doar indici și catalize, și de a amâna producerea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
amâna producerea funcțiilor cardinale, încălcând repetat un "contract narativ" elementar, acela de a povesti fapte noi, ceea ce determină prăbușirea a ceea ce Greimas și Courtes numesc "le contrat fiduciaire" (cu privire la încrederea ascultătorului) și reprimarea actului narativ de către ascultător. Fărâmă prelungește intenționat narațiunea, oferind doar detalii - fascinante, ce e drept - în speranța că agitația produsă de povestirile lui i-l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional, dar spectaculos în ceea ce privește detaliile își atinge scopul prin apariția din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care scrie Fărâmă este "frumos", "curgător", "artistic", dar "greu de citit"415, "teribil de prolix"416 (Anca Vogel), el însuși își recunoaște o grafie "anevoie descifrabilă", o scriere "ilizibilă"417, care se poate interpreta ca dificultate de constituire a narațiunii mitice 418. Vom observa existența unor antroponime și toponime epifanice (Zaharia Fărâmă, Mănăstirea Paserea, strada Mântuleasa), a unor serii sinonimice de nume, precum și a unor nume de camuflaj (Doftorul, Leana) sau de împrumut (Marina care își spune Zamfira). Există personaje
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dispariția săgeții lui Lixandru, semn că porțile lumii celeilalte îi sunt acestuia deschise 443), fie aproape de cea a Sf. Dumitru (dispariția lui Iozi, nunta Oanei când "s-au împlinit toate câte au fost ursite"444). Există o împărțire cronologică a narațiunii care o urmează pe cea a calendarului popular, unde "Sâmedrul" și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este doar o "ramură ispititoare" de care se servește Fărâmă ca să ajungă la ceea ce îl interesează: "Eu v-am văzut de la început că aveți inimă bună. Semănați cu un bun prieten al meu, unul Dorobanțu"449). Din acest moment toată narațiunea se concentrează în jurul anamnezei. Într-o replică adresată lui Borza, Dumitrescu afirmă: "Atunci ești amnezic. Ți-ai pierdut memoria"450, iar despre Fărâmă spune că "are o memorie extraordinară"451). La a treia întâlnire, Dumitrescu îi cere ferm să-și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fie în număr fără soț și să fie toți "într-un gând, să nu gândească unul una și altul alta, căci atunci n-au noroc"498. Mitologia comorilor se conjugă în text cu elementul simbolic ale șanțurilor care dau titlul narațiunii. Interpretate 499 ca sisteme de apărare, magice la început, deoarece împiedicau năvălirea demonilor și a sufletelor morților și având funcție apotropaică, șanțurile redau un act magic de luare în posesie și de cosmicizare a spațiului. "Sulcus primigenius" face parte din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
predică mesajul gnostic, Adrian și Leana, ca niște "profeți itineranți comunică noroadelor o nouă învățătură"520, le îmblânzește prin verb și poezie. Eliade ne înfățișează un Orfeu care și-a uitat misiunea, un Salvator amnezic ca toate avatarurile lui din narațiunile eliadești, a cărui amnezie a fost provocată printr-o delăsare progresivă a eroului 521: "Am înțeles de la început, dar m-am prefăcut că nu înțeleg. Și a intervenit, ca de obicei, la început un lapsus, apoi altul, apoi amnezia"522
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
stării paradisiace prin refacerea cuplului, a plenitudinii prin iubire 548. Dacă pe Leana o cunoaștem din povestirile a patru prieteni: Hrisanti, Cladova, Mavrogheni și Bărăgan (tehnică utilizată de Eliade în Podul), Adrian, în schimb, apare în al doilea plan al narațiunii. Narațiunea are loc după întoarcerea lui Orfeu din Infern, așa cum avertizează Leana: "Adrian, Măria-ta, să nu te mai uiți înapoi, șopti apropiindu-și buzele de urechea lui. Să privești tot înainte [...]. Că dacă te mai uiți o dată înapoi, ne
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
paradisiace prin refacerea cuplului, a plenitudinii prin iubire 548. Dacă pe Leana o cunoaștem din povestirile a patru prieteni: Hrisanti, Cladova, Mavrogheni și Bărăgan (tehnică utilizată de Eliade în Podul), Adrian, în schimb, apare în al doilea plan al narațiunii. Narațiunea are loc după întoarcerea lui Orfeu din Infern, așa cum avertizează Leana: "Adrian, Măria-ta, să nu te mai uiți înapoi, șopti apropiindu-și buzele de urechea lui. Să privești tot înainte [...]. Că dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar nu îl dezvăluie) explică refuzul de a juca rolul principal (s.a.) în proiectatul spectacol al lui Mavrogheni, Drăghici și Bărăgan, deoarece nu se poate substitui zeului 577. Hrisanti este unul dintre naratorii nuvelei, cel căruia îi place să "mitologizeze", narațiunea sa este una mitologizantă, cu "semne", adeseori marcate la nivelul grafematic: Când atingea paharul toată fața i se lumina de un zâmbet nemaivăzut și neînchipuit (...) cine n-a văzut-o atunci, n-a văzut-o. Nu i-a văzut adevăratul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
după revenire și în timp ce-l caută pe Adrian)592. În curte la Dionis, cântat pentru prima oară la Platani, sub semnul umbrei, departe de solaritatea grădinii de vară de pe Popa Soare, are un mesaj orfic care devine limpede în finalul narațiunii: schimbarea omului, ieșirea sa din labirint sunt posibile prin verb și poezie (în Istoria religiilor se arată cum, în concepția tradițională, arta, poezia reprezintă "mijlocul privilegiat nu numai de a comunica o metafizică și o teologie, ci și pentru a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pătrunderea în cel mitic, timp (12 ani) în care are loc inițierea lui Dayan 883. Locul de graniță, de trecere în altă lume în care timpul este abolit, limită și început este Casa Grănicerului 884, toponim cu un semantism transparent. Narațiunea mai împletește și alte mituri: Ghilgameș, Graalul, iar caracterul livresc este atât de pronunțat, încât proza pare a fi făcută din colaje: romanul lui Eugène Sue, călătoria lui Ghilgameș, sfârșitul tragic al geniului eminescian, cunoașterea de tip gordianic 885. Elemente
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
miracolului sau camuflare a sacrului în realități/acte profane (întâlnit în "lucrările mele de Istoria Religiilor, în scrierile literare, dar și în reflecțiile pe care le notez exclusiv pentru mine"2) autorul este fondator de lumi, creează universurile paralele; orice narațiune prezintă un "univers nou, inedit, cu legile lui proprii - și această prezentare constituie un act de creație, nu numai în înțelesul estetic al expresiei", iar în opera științifică nu reprezintă "o aplecare spre erudiție", ci zugrăvește, mărturisește autorul, "cu totul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
occidental a învățat în ultima sută de ani"). Imaginația creatoare fundează universurile paralele prin această poveste exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale), iar structurarea realului pe mai multe niveluri permite existența pluralității lumilor: "În toate povestirile mele, narațiunea se desfășoară pe mai multe planuri ca să dezvăluie în mod progresiv "fantasticul" ascuns în banalitatea cotidiană. Așa cum o nouă axiomă revelează o structură a realului, necunoscută pînă atunci - altfel spus, instaurează o lume nouă -, literatura fantastică dezvăluie, sau mai degrabă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este intensificat în Noaptea de Sânziene, prin semnificația cu rezonanțe astrale a patronimului personajului feminin, Sideri. Numele propriu acționează ca "nucleu formativ" atât ca designator care dobândește semnificații în relația cu textul, cât și (din punctul de vedere al unei narațiuni care reeditează funcția mitului de a funda lumi paralele) ca mit ("fiecare nume de persoană își are istoria proprie") al unui personaj-mit ("avea și el istoria lui") în sensul pe care C. Noica îl dă etimologiilor platoniciene, înzestrate cu aceeași
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990. Lurker, Manfred, Lexicon de zei și demoni, Editura Enciclopedică, București, 1999. Magheru, Paul, Noțiuni de compoziție și stil, Editura Coresi, București, 1991. Manolescu, Florin, Literatura S.F., Editura Univers, București, 1980. Manolescu, Florin, "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998. Manolescu, Nicolae, Desenul din covor, Editura Cartea Românească, București, 1988. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2005. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1995. Vinereanu, Mihai, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo- europenistică, Alcor Edimpex, București, 2008. Vodă-Căpușan, Maria, Mircea Eliade - spectacolul magic, Editura Litera, București, 1991. Vulcănescu, Romulus, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1987. Vultur, Ioan, Narațiune și imaginar. Preliminarii la o teorie a fantasticului, Editura Minerva, București, 1987. Zafiu, Rodica, "Păcatele Limbii: "Românache", "străinache"", în România literară, nr. 10 / 2001, articol disponibil la adresa web http://www.romlit.ro/romnache strinache, accesat la data 27 ianuarie 2016. Abstract
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a lumilor posibile, se revendică de la tradiția analitică în logica și filosofia continentală și, mai cu seamă, cea anglo-americană" (Ștefan Oltean, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2003, p. 7). 2 Despre lectura semnelor, "tehnică a semnelor progresive", narațiunea care devine o "arhitectură de semne" Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995, p. 169; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 61, 161, 232. 3 Thomas A. Sebeok
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 232. 106 Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, 1995; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 231; despre narațiunea mitică, vezi și Florin Manolescu, cap. "Narațiunea mitică", în Litere în tranziție, Editura Cartea Românească, București, 1998, pp. 182-192. 1 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, p. 3. 2 Christian Ionescu, op. cit., p. 254. 3 Andrei Pleșu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]