9,443 matches
-
cam ca o tânără mamă a lui Ștefan cel Mare din poezia lui Bolintineanu : „Du-te la oștire, pentru țară mori...”, garantând florile pe mormântul eroului. Actul următor, la Calafat, unde sunt masate trupele românești. Soldatul Cobuz scoate un fluier neobișnuit de lung și ușor strâmb, simbolizând o creangă de copac abia cojită, codrul frate cu românul. Îndată ce el începe să-i „zică”, câțiva „curcani” încing o horă în linie, horă soră cu cea din primul cadru. Mesajul este limpede : soldații
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care se va manifesta în La Moara cu noroc. În plin joc și voie bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama, resemnarea, nostalgia unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să vină compun un aer de neuitat acelui chip care nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
S.M. Eisenstein din Lunca Bejinului (1937). O tragedie familială, tatăl, culac (chiabur), își ucide fiul care a trecut de partea colhoznicilor. Acest caz (real) de luptă de clasă este transfigurat de Eisenstein prin mijloacele sale subiective de a filma - unghiuri neobișnuite ale camerei, atmosfere luminate straniu, stop-cadre, compoziții bizare în cadru, măști în locul caracterelor realiste - într-o tragedie greacă în sensul lui Nietzsche, o revoltă oedipiană a fiului curmată de răzbunarea rituală a tatălui, totul într-o atmosferă mitologică, cu cor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a aproape fiecărei secvențe. Acesta este filmul nu mut, dar surd. Artisticizarea, apărută la sfârșitul deceniului 6 în Viața nu iartă (regia Iulian Mihu, Manole Marcus, 1959) și Când primăvara e fierbinte (regia Mircea Săucan, 1961), constă în utilizarea mișcărilor neobișnuite de aparat, a gros- planului, a unghiurilor deosebite de filmare, a luminilor și coloa nei sonore, fără prea mare legătură cu scenariul, pentru a „compensa” stridențele propagandistice. O altă modalitate de conviețuire cu propaganda inaugu rează scenaristul Titus Popovici, cel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asociate cu bloc atrioventricular (BAV) de gradul III. În prezent este posibilă depistarea acestor probleme la embrionul de 18-20 săptămâni-. Ca problemă clinică pentru sugar și copilul mic, blocul AV congenital izolat este marcat în principal de o frecvență cardiacă neobișnuit de mică, mai mult decât de simptomele consecutive (31). ECG relevă de obicei un bloc atrioventricular de gradul III, stabil, cu complex QRS fin. Evoluția naturală a bolii la copiii cardiostimulați este foarte bine cunoscutăastăzi, pe baza a numeroase studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
tratarea sunt relativ variate: un mutilat de război se întâlnește zilnic cu o femeie imaginară; o foarte tânără aviatoare e menajată (nu numai din neîncredere în capacitățile ei profesionale, ci și din dragoste) de comandantul aerodromului, până ce, într-o situație neobișnuită, ea își dovedește competența; un țăran care a ucis pentru pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie, știința și cosmologie, imaginând un spațiu, în care analogii și metafore, dintre cele mai îndrăznețe, ne sunt propuse. Emulând discret modele clasice, ori mai moderne, dar apropiindu-se, prin îndrăzneala neobișnuită și "arabescurile" simbolice ale expresiei, de incandescenta limbajului rimbaudean din Iluminări, meditația, creionata, aici, doar în câteva paragrafe fulgurante, de maximă concentrare ideatica, plasându-se, ea însăși, "la limita investigării exacte", încearcă să prindă în încremenirea de "piatră" a cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin care Ion Barbu da expresie propriei viziuni, împrumuta din povestirea poescă, al cărei erou este Roderick Usher, "scenă" principala, o parte semnificativă dintre "personajele", "acțiunile", dar și unele din motivațiile mai profunde ale acesteia. Apologul, care, prin calitățile lui neobișnuite, a putut stârni interesul chiar și unui spirit "subjugat Uraniei", cum se caracterizează poetul român însuși, se numără, crede el, printre acele opere, foarte puține, ce transcend limitele "literaturii frumoase" și "se apropie [...] de procedeele și obiectul științei"6. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
împreună cu metoda de înțelegere - intuiția - explică de ce o astfel de cunoaștere este, în viziunea lui Barbu, "neîmpărțita"90 și, de aceea, absolută, astfel spus, integratoare. "Ființă" poeziei este de o natură cu viața - este ea însăși durată. Înzestrat cu o neobișnuită claritate a percepției (în apologul poesc, de la care pornește Ion Barbu, Usher "pictează idei", i.e., le atribuie, deci, miraculos, un statut pur estetic), el este, fără îndoială, poetul de geniu, în tradiția romantică 91. Totodată, calitatea neobișnuită a înțelegerii conferă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Înzestrat cu o neobișnuită claritate a percepției (în apologul poesc, de la care pornește Ion Barbu, Usher "pictează idei", i.e., le atribuie, deci, miraculos, un statut pur estetic), el este, fără îndoială, poetul de geniu, în tradiția romantică 91. Totodată, calitatea neobișnuită a înțelegerii conferă Poetului însușiri celeste. Să nu uităm că, pentru Edgar Poe, mintea individuală este o parte a minții Demiurgului, întrupata în materie. Dar, întrucât, imaginea Creatorului, nestingherita de materie, există deja în mintea Omului, ca o amintire ("memory
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
propria-i fantezie]95, s-a înstrăinat, treptat, de ordinea și frumusețea naturii, cultivând excesiv rațiunea practică (științele), neglijând, în același timp, intuițiile facultății poetice. Prețul civilizației este, in viziune poescă, ruină 96. Secvență descriptiva ce urmează, cu topica ei neobișnuită, - "Până la marginile celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figură umană că o sperata poartă"97, - pare să indice faptul că doar poezia, prin care autorul român, reluând, probabil, o sugestie poescă din "Dialogul lui Monos și Una", înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
creeze în cititor. Poezie și cunoaștere "Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american ajunge aproape de comprehensiunea orfica a lumii - "prin glasul meu am dat viața acestei stele neobișnuite" - "I spoke it [this wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut prin metamorfoza morții și bucurându-se de viață eternă, devine autocunoscător, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fapt, o conștiință în continuă stare de "veghe", totdeauna pe punctul de a se concretiza într-o formă, în materia din care se naște, cu adevarat, poemul, după cum comentează, în câteva rânduri inspirate, Paul Valéry: Dar o viață atât de neobișnuită posedă totuși, ascunsă sub o comoară, permanentă fundamentală a unei conștiințe care nu se sprijină pe nimic [...] eul pur, element unic și monoton al ființei înseși, regăsit, pierdut datorită lui însuși, ce locuiește, în eternitate, în intuiția noastră [s.n.]; această
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cunoaștere ce depășește preocupările individuale, așa încât fiecare poem poate fi văzut ca un fel de hieroglifa ce ascunde nu numai reflecție personală sau sentimentală, dar și considerațiunile acestuia despre misterul transcendental. Produsul cel mai tangibil al acestei reflecții interioare sunt neobișnuitele imagini ale poemelor deliberat "inventive" (=ermetice)32: Iată un exemplu edificator: "Seceri dintre secete-au sclipit! / Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, / Anulare unor albe timpuri, / Sub argintii muntelui orbit" ("Secol")33. Problemă fundamentală, cu care se confruntă creatorul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
extrem de ostil, în contrast cu un mediu privat inteligent, subtil și afectuos, să înțeleagă și trecutul, și prezentul României. O atestă nu numai o parte importantă din opera ei științifică, ci și mai multe romane scrise cu nerv și cu o pătrundere neobișnuită din partea altor vizitatori intermitenți și mult, mult mai indiferenți decât Catherine Durandin. Judecata acestei opere complexe, științifice și literare deopotrivă, asupra României și a românilor este, așa cum va putea lesne să constate cititorul acestui dialog, mai degrabă amară; ceea ce nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
societății drepturi și libertăți reale în schimbul cooperării cu puterea politică. Trebuie să recunoaștem azi, indiferent de cauzele reale și de înlănțuirea efectivă de evenimente care au culminat cu decizia din august 1968, că primii ani ai politicilor ceaușiste au asigurat neobișnuita longevitate a regimului: printre istorici avea să circule curând referirea încărcată de aluzii la celebrul quinquennium Neronis, primii cinci ani de domnie ai împăratului Nero, încă îndrumat de filosoful Seneca și părând că incarnează idealul unei puteri imperiale binevoitoare. După
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la rolul său de crainic oficial al dictaturii. Întreaga după-amiază a lui 21 decembrie, atât la radio, cât și la televiziune, urmează programul perpetuu omagial prevăzut, în ciuda faptului că, pe străzile marilor orașe, în primul rând în București, o agitație neobișnuită devine tot mai vizibilă. În soarele aproape călduț al amiezii de decembrie, grupuri răzlețe de participanți fugiți de la mitingul lui Ceaușescu se opresc în Piața Universității și, la celălalt capăt al bulevardului, în Piața Romană. Zeci, apoi câteva sute chiar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
c. contrastele acesteia; d. amploarea, profunzimea ei; 25. ce valori sau interese propune (utilul și plăcutul, învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din exprimarea banală, cotidiană; deci o exprimare neobișnuită; etc.); 27. aprecierea operei prin prisma elementelor componente, cât și prin valoarea de ansamblu; 28. „peisajul”, atmosfera operei: de o mareție (vagă) sau nu; sumbre sau luminoase, optimiste sau pesimiste etc. LITERATURA POPULARĂ - Alte denumiri: folclor literar, creație populară, literatură
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care există o diversitate de idei și practici. "Model" poate să se refere la un cadru de lucru conceptual, un set ipotetic a relațiilor dintre concepte, un mecanism ipotetic explicativ ori o metodă de organizarea a rezultatelor cercetării. Nu este neobișnuit să folosim "teoria" și "metoda" interșanjabil ori chiar în combinație ca de exemplu în expresia "model teoretic". Dacă adăugam și noțiunea de modelare, atunci imaginea va fi mai complexă, de unde posibila confuzie pentru un cercetător începător. Unele strategii de cercetare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produse pe care indivizii și grupurile le lasă după ei, direct sau indirect, ca rezultat ale activității în cadrele lor naturale. În timp ce un proiect de cercetare poate obține date numai dintr-o sursă, folosirea unei combinații de surse nu este neobișnuită. Dar la un nivel mult mai concret, deciziile despre sursele datelor sunt dependente de abilitatea cercetătorului de a avea acces la ele. Trei tipuri principale de date pot fi folosite în cercetarea socială: primare, secundare și terțiare. Datele primare sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
preferabilă, lucru care explică în parte structura autoritară a unor organizații ca armata și poliția. În societățile cu tradiție puternică a guvernării autoritare, astfel ca dictaturile și monarhiile tradiționale, stilul autoritar de conducere poate fi mai eficient deoarece oamenii sunt neobișnuiți să ia decizii și preferă să lase pe alții să o facă. În contrast, stilul laissez-faire este foarte rar eficient deoarece el lasă grupul fără nici o formă de conducere instrumentală. 6.4. Persuasiunea birocrației Ce este birocrația? Tipul dominant al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri sau homosexualitatea. Alții se gândesc și la modul în care unii indivizi femei și bărbați își vopsesc părul în culori strălucitoare sau se îmbracă într-un mod cu totul neobișnuit. Desigur că o bună parte vor menționa crimele violente. Nu există nici un dubiu că sunt oameni care atunci când se referă la devianță au în vedere și distrugerea mediului înconjurător sau contrafacerea unor produse destinate consumului. Pe de altă parte, pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
special a schimbării rapide și substanțiale. Prin sugerarea faptului că schimbarea socială în mod normal implică ajustări, corectări mici și lente, funcționaliștii par să susțină că existența aranjamentelor sociale este dezirabilă și că schimbarea socială care dezmembrează sistemul este anormală, neobișnuită. Teorii ale conflictului. Studiul rolului conflictului între indivizi, clase, grupuri, instituții ori între toate acestea, în producerea schimbării sociale, reprezintă nucleul tare al teoriilor conflictualiste. Karl Marx este teoreticianul conflictului clasic care a subliniat că competiția dintre clase este sursa
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Homer.3 Cu toate acestea au optat pentru scrierea majorității operelor în limba vulgară, adică în dialectul toscan, respectiv în engleza veche, în detrimentul latinei, pe care o considerau mai propice operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui Francesco Petrarca, acesta din urmă însă declara direct că operele elaborate în italiană sunt inferioare marilor sale realizări din limba latină, cu toate că trecerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]