9,048 matches
-
sunt mult diversificate (streaming media, mesagerie scrisă, vocală sau video, forum-uri de discuții, Bitcoin, mass-media, rețele LAN, calcul distribuit etc). Partenerii sunt participanți egal privilegiați, echipotenți în aplicație. Se spune că o rețea peer-to-peer este formată din mai multe noduri (peers). O rețea Peer-to-peer (P2P) este un tip de rețea în care fiecare computer are drepturi si responsabilități egale. Perechile partajează o parte din resursele lor în mod direct către alte calculatoare aflate în rețea, fără a fi nevoie de
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
și rețele structurate. De asemenea există rețelele peer-to-peer semantice, rețele anonime și rețele private. Într-un sistem peer-to-peer nestructurat, căutările și rezultatele acestora, sunt dirijate într-o conexiune deschisă. Rețelele nestructurate se organizează după cum evoluează evenimentele din cadrul acesteia. La nivelul nodurilor (peers), dacă un utilizator trimite o interogare, nodul acestuia va deveni un nod sursă ce va trimite interogarea tuturor vecinilor săi. Într-un sistem super-peer-to-peer, rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
semantice, rețele anonime și rețele private. Într-un sistem peer-to-peer nestructurat, căutările și rezultatele acestora, sunt dirijate într-o conexiune deschisă. Rețelele nestructurate se organizează după cum evoluează evenimentele din cadrul acesteia. La nivelul nodurilor (peers), dacă un utilizator trimite o interogare, nodul acestuia va deveni un nod sursă ce va trimite interogarea tuturor vecinilor săi. Într-un sistem super-peer-to-peer, rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer). Toate nodurile de grup sunt conectate la acest
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
private. Într-un sistem peer-to-peer nestructurat, căutările și rezultatele acestora, sunt dirijate într-o conexiune deschisă. Rețelele nestructurate se organizează după cum evoluează evenimentele din cadrul acesteia. La nivelul nodurilor (peers), dacă un utilizator trimite o interogare, nodul acestuia va deveni un nod sursă ce va trimite interogarea tuturor vecinilor săi. Într-un sistem super-peer-to-peer, rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer). Toate nodurile de grup sunt conectate la acest super-nod, iar acesta este conectat
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
din cadrul acesteia. La nivelul nodurilor (peers), dacă un utilizator trimite o interogare, nodul acestuia va deveni un nod sursă ce va trimite interogarea tuturor vecinilor săi. Într-un sistem super-peer-to-peer, rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer). Toate nodurile de grup sunt conectate la acest super-nod, iar acesta este conectat la alte super-noduri din alte grupuri. Grupul format din super-nod și celelalte noduri membre ale grupului se numește cluster. Dacă legătura din super-nodurile
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
dacă un utilizator trimite o interogare, nodul acestuia va deveni un nod sursă ce va trimite interogarea tuturor vecinilor săi. Într-un sistem super-peer-to-peer, rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer). Toate nodurile de grup sunt conectate la acest super-nod, iar acesta este conectat la alte super-noduri din alte grupuri. Grupul format din super-nod și celelalte noduri membre ale grupului se numește cluster. Dacă legătura din super-nodurile din grupuri diferite se întrerupe, atunci
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
rețeaua este împărțită în grupuri, fiecare dintre ele conține un nod special, denumit super-nod (super-peer). Toate nodurile de grup sunt conectate la acest super-nod, iar acesta este conectat la alte super-noduri din alte grupuri. Grupul format din super-nod și celelalte noduri membre ale grupului se numește cluster. Dacă legătura din super-nodurile din grupuri diferite se întrerupe, atunci tot clusterul este deconectat unul față de celălalt. <br>Gnutella, Freenet, KaZaA sunt exemple de rețele nestructurate. În cazul sistemelor peer-to-peer structurate, plasarea resurselor și
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
ale grupului se numește cluster. Dacă legătura din super-nodurile din grupuri diferite se întrerupe, atunci tot clusterul este deconectat unul față de celălalt. <br>Gnutella, Freenet, KaZaA sunt exemple de rețele nestructurate. În cazul sistemelor peer-to-peer structurate, plasarea resurselor și a nodurilor sunt strâns legate de structura rețelei. Topologia rețelei P2P structurată este controlată strict și datele sunt plasate în locații cunoscute, ceeace eficientizează căutările. Asemenea sisteme structurate P2P utilizează "tabele distribuite de indici unici" (Distributed Hash Table - DHT) pentru localizarea nodurilor
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
nodurilor sunt strâns legate de structura rețelei. Topologia rețelei P2P structurată este controlată strict și datele sunt plasate în locații cunoscute, ceeace eficientizează căutările. Asemenea sisteme structurate P2P utilizează "tabele distribuite de indici unici" (Distributed Hash Table - DHT) pentru localizarea nodurilor și resurselor din aplicația folosită. Această funcție garantează localizarea fișierului sau a nodului. Rețelele semantice reprezintă un nou tip de rețele peer-to-peer. Acestea combină avantajele rețelelor nestructurate și celor structurate, evitând în același timp dezavantajele acestora. În rețelele peer-to-peer semantice
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
strict și datele sunt plasate în locații cunoscute, ceeace eficientizează căutările. Asemenea sisteme structurate P2P utilizează "tabele distribuite de indici unici" (Distributed Hash Table - DHT) pentru localizarea nodurilor și resurselor din aplicația folosită. Această funcție garantează localizarea fișierului sau a nodului. Rețelele semantice reprezintă un nou tip de rețele peer-to-peer. Acestea combină avantajele rețelelor nestructurate și celor structurate, evitând în același timp dezavantajele acestora. În rețelele peer-to-peer semantice, nodurile sunt clasificate ca nume de domenii DNS cu înțelesuri semantice, (exemplu: "Alice
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
și resurselor din aplicația folosită. Această funcție garantează localizarea fișierului sau a nodului. Rețelele semantice reprezintă un nou tip de rețele peer-to-peer. Acestea combină avantajele rețelelor nestructurate și celor structurate, evitând în același timp dezavantajele acestora. În rețelele peer-to-peer semantice, nodurile sunt clasificate ca nume de domenii DNS cu înțelesuri semantice, (exemplu: "Alice@Brittney.popular.music"). Rețelele peer-to-peer semantice păstrează sensurile semantice ale nodurilor și conținutul acestora. Nodurile (peers) din cadrul rețelei peer-to-peer semantice, pot comunica între ele prin diferite limbaje. Rețeaua
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
combină avantajele rețelelor nestructurate și celor structurate, evitând în același timp dezavantajele acestora. În rețelele peer-to-peer semantice, nodurile sunt clasificate ca nume de domenii DNS cu înțelesuri semantice, (exemplu: "Alice@Brittney.popular.music"). Rețelele peer-to-peer semantice păstrează sensurile semantice ale nodurilor și conținutul acestora. Nodurile (peers) din cadrul rețelei peer-to-peer semantice, pot comunica între ele prin diferite limbaje. Rețeaua peer-to-peer semantică poate executa interogări complicate, asemănătoare limbajului SQL. Dezavantaje <br>Dezavantajele arhitecturii P2P descentralizate sunt: Sistemele P2P anonime sunt acele rețele în
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
și celor structurate, evitând în același timp dezavantajele acestora. În rețelele peer-to-peer semantice, nodurile sunt clasificate ca nume de domenii DNS cu înțelesuri semantice, (exemplu: "Alice@Brittney.popular.music"). Rețelele peer-to-peer semantice păstrează sensurile semantice ale nodurilor și conținutul acestora. Nodurile (peers) din cadrul rețelei peer-to-peer semantice, pot comunica între ele prin diferite limbaje. Rețeaua peer-to-peer semantică poate executa interogări complicate, asemănătoare limbajului SQL. Dezavantaje <br>Dezavantajele arhitecturii P2P descentralizate sunt: Sistemele P2P anonime sunt acele rețele în care nodurile au un
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
conținutul acestora. Nodurile (peers) din cadrul rețelei peer-to-peer semantice, pot comunica între ele prin diferite limbaje. Rețeaua peer-to-peer semantică poate executa interogări complicate, asemănătoare limbajului SQL. Dezavantaje <br>Dezavantajele arhitecturii P2P descentralizate sunt: Sistemele P2P anonime sunt acele rețele în care nodurile au un grad ridicat de anonimat. Anonimatul participanților se realizează prin metode specifice de rutare cu rețele suprapuse, care ascund locația fizică a fiecărui nod de alți participanți. Astfel, fiecare participant neavând cunoștință de ceilalți participanți din rețea. Interesul față de
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
Dezavantaje <br>Dezavantajele arhitecturii P2P descentralizate sunt: Sistemele P2P anonime sunt acele rețele în care nodurile au un grad ridicat de anonimat. Anonimatul participanților se realizează prin metode specifice de rutare cu rețele suprapuse, care ascund locația fizică a fiecărui nod de alți participanți. Astfel, fiecare participant neavând cunoștință de ceilalți participanți din rețea. Interesul față de sistemele P2P anonime a crescut în ultimii ani, în special din dorința de a partaja fișiere în rețea fără a dezvălui identitatea, supravegherea în masă
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
Naval de la Londra, navelor din această clasă le-au fost destinate tunuri mai mari și mai grele construite după un proiect nou și costisitor, protecție balistică limitată împotriva proiectilelor de 304 mm, precum și motoare capabile să dezvolte viteze de 31-33 noduri (58-61 km/h). Dezvoltarea crucișătoarelor grele a stagnat între Primul și al Doilea Război Mondial grație condițiilor impuse de Tratatul Naval de la Washington și tratatele și conferințele ulterioare, în care Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Franța și Italia au convenit să
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
cu motoare similare clasei de portavioane "Essex". Aceste nave combinau un armament principal constând în 9 tunuri de 304 mm, cu o protecție balistică până la nivelul proiectilelor de 254 mm, montate pe o cocă ce putea dezvolta viteze de 33 noduri (61 km/h). Construcția navelor din clasa "Alaska", împreună cu o pletoră de alte tipuri de nave a fost decisă oficial în septembrie 1940, prin documentul "Two-Ocean Navy Act ". Rolul lor a fost puțin schimbat; în plus față de misiunea lor de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
însemna că puteau transporta doar 90% din numărul de avioaneavioane), ar fi fost cu 3,4 m mai scufundate în apă, și ar fi putut parcurge 8.000 mile (15.000 km) mai puțin, la o viteză de doar 15 noduri. În plus, design-ul de crucișător greu nu includea protecția balistică subacvatică normală la portavioanele obișnuite, din cauza greutății blindajului de suprafață destinat protecției împotriva bombardamentului naval. Nu în ultimul rând, transformarea clasei "Alaska" nu ar fi putut îndeplini obiectivul Marinei
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Lunii și a Pământului nu sunt exact coplanare și deci Luna trece de obicei fie pe deasupra umbrei Pământului (aflată în planul ecliptic), fie pe sub ea. Eclipsele lunare pot avea loc numai atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
Pământului nu sunt exact coplanare și deci Luna trece de obicei fie pe deasupra umbrei Pământului (aflată în planul ecliptic), fie pe sub ea. Eclipsele lunare pot avea loc numai atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
folosesc filtre de sticlă specială, numite „filtre lunare”, pentru mărirea contrastului și pentru atenuarea strălucirii. Dacă în timpul Lunii pline, Luna întâlnește ecliptica, (i.e. dacă ea se află pe axa de revoluție a Pământului) (un asemenea punct de întâlnire se numește "nod"), se produce o eclipsă de Lună . Luna va primi atunci o culoare roșcată. O eclipsă de Lună se vede de pe toată partea Pământului care este în fața Lunii și dă impresia că unui observator i se desfășoară, în fața ochilor săi, toate
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
campaniei împotriva orașelor germane nu a scăzut. Printre cele mai controversate raiduri s-a numărat cel împotriva Dresdei din februarie 1945. Scopul declarat al acestui bombardament a fost sprijinirea înaintării Armatei Roșii pe frontul de est. Dresda a fost un nod important de comunicații care, se credea, era folosit la transportul rezervelor germane spre front. De asemenea, se considera că în oraș și în zona imediat înconjurătoare se află importante obiective industriale militare. Importanța militară a orașului este pusă la îndoială
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
nebuloasa Ochiul-Pisicii (NGC 6543) este o nebuloasă planetară din constelația Dragonul. Din punct de vedere structural, este una dintre cele mai complexe nebuloase cunoscute, iar observații de înaltă rezoluție realizate cu Telescopul Spațial Hubble dezvăluie structuri remarcabile, cum ar fi noduri, jeturi de material, bule și structuri în formă de arc. În centrul nebuloasei se află o stea luminoasă și fierbinte; acum aproximativ 1000 de ani, această stea și-a pierdut învelișul extern, formând nebuloasa. A fost descoperită de către William Herschel
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
evoluție sugerează că inițial ar fi avut cam 5 mase solare. În 1994, telescopul Hubble e relevat pentru prima dată structurile impresionant de complexe ale nebuloasei NGC 6543, printre care se numără straturile concentrice de gaze, jeturile de gaze și nodurile neobișnuite de gaze. Nebuloasa a fost descoperită de William Herschel pe 15 februarie 1786, care i-a asemănat aspectul cu cel al unui disc planetar. Ochiul Pisicii a fost prima nebuloasă planetară observată cu ajutorul unui spectroscop. Acest studiu a fost
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
se întind pe direcția Nord-Sud din 2 în 2 metri, iar pe direcția Est-Vest din 2,5 în 2,5 metri, iar grosimea lor este între 16 și 20 cm. Liniile se intersectează între ele, punctele de intersecție se numesc noduri Hartmann care sunt de 6-7 ori mai nocive decât benzile de radiații. Rețeaua se strînge și se alungește pe măsură ce se apropie de poli. Între benzile rețelei, se află o zonă favorabilă cu suprafața de 1,8 - 2,3 m. Radiațiile
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]