9,063 matches
-
abstract? ? i idealist? putea, �n momentul urm? tor, s? fie gata s? se dedea la cea mai îra? ional? ? i �nregimentat? ac? iune militar?. Dup? p? rerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare �ntre spirit, g�ndire, bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau dominantă poporului german, care d? duse dovad? de o mare complexitate spiritual?. O alt? carte interesant? este Originea ? i dezvoltarea statului austriac (Ia? i, 1918). Iorga a prezentat cre? terea Statului ? i a Imperiului Austriac, care s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al Partidului Comunist Rom�n, dup? care a atacat rolul lui Iorga �n via? a public? , numind �Neamul rom�nesc� �un ziar murdar, un organ al anarhiei�. Atunci c�nd Iorga a protestat, Argetoianu i? a promis c? �o s?? i v�re pumnul �n gur? �48. �n martie 1920, dup? dizolvarea Adun? rîi Na? ionale, Iorga e considerat drept purt? torul de cuv�nt al �Opozi? iei Unite�, numit? ? i �Federa? ia�. Erau de fapt dou? opozi? îi: liberalii (care pretindeau c? i se opun lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poate că nu vei reacționa violent față de el, dar vei rupe furios, poate, în fața lui hârtiile cu care ai venit pentru a ți rezolva problema. Când ești înfuriat de comportamentul copilului sau partenerului, dar nu-i lovești, ci dai cu pumnul în masă, în pereți etc., apare același tip de comportament în care violența este deplasată într-un mod mai acceptabil din punct de vedere social. Când te afli în închisoare și te supui unor condiții pe care le consideri intolerabile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situațiile de violență domestică. 1. Durere sau suferință acută (fizică sau mentală) Evenimentele de violență domestică se însoțesc cu toate formele de durere fizică și mentală acută. Sub aspectul manifestărilor fizice, violența domestică poate consta în lovituri cu palma sau pumnul, piciorul, cu diverse obiecte, îmbrânciri, ștrangulare, mușcături, înjunghiere, arsuri sau chiar împușcare. Există femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi și care relatează despre violuri cu obiecte sau cu diverse părți ale corpului. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazuri, acul ironiei îndreptate asupra ofensatorului era ascuțit de luarea în derâdere de c]tre audient]. În unele conflicte adversarii sunt l]sați s] se r]fuiasc] între ei. Violență era mai ales verbal], însoțit] uneori de lovituri ușoare cu pumnii sau cu buc]ți de lemn. Violență fizic] ce dep]șea acest prag era considerat] rușinoas] și însp]imânt]toare. Recidiviștilor le era aplicat tratamentul „inducerii în eroare”; o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disperat, s-o împart în două. Descopăr întîi o jumătate, apoi cealaltă. Reiese o schismă înfricoșătoare. Schisma blestemului aruncat, cui?, aș vrea să cred, celor care i-au înnegurat sfîrșitul. Și încă ceva: feței răvășite de tragism i se adaugă pumnul strîns în dreptul bărbiei, complementar, prin amenințare, privirii rătăcite. Mai mult nu se poate. E secunda ultimă, definitivă a blestemului. Ei bine, vrem nu vrem, sub această față a geniului indignat se plasează Festivalul de-acum, purtîndu-i numele. Ce caută nobilul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum altfel!, basma curată). Se servește, de data asta, de mînă (nu de picior) și ne sugerează că degetele rășchirate n-ar fi soluția. Șansa noastră, ne asigură făuritorul istoriei, este, nu discordia, ci unitatea, nu palma rășchirată, ci... ci... pumnul strîns, pumnul monolitic, de neclintit etc. La ce curs (scurt) "de cultura uitării" ar spune că asistă tendențiosul estet Tzvetan Todorov! Pe gardul teatrului poate fi văzut (încă), din cînd în cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
basma curată). Se servește, de data asta, de mînă (nu de picior) și ne sugerează că degetele rășchirate n-ar fi soluția. Șansa noastră, ne asigură făuritorul istoriei, este, nu discordia, ci unitatea, nu palma rășchirată, ci... ci... pumnul strîns, pumnul monolitic, de neclintit etc. La ce curs (scurt) "de cultura uitării" ar spune că asistă tendențiosul estet Tzvetan Todorov! Pe gardul teatrului poate fi văzut (încă), din cînd în cînd, un omuleț din ce în ce mai tras în el, mai supt, mai negru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să mă nimeresc lîngă el, s-a dus dracului meciul. În schimb, mă aleg iarăși cu numărul lui de mare atracție. De care, evident, nu-și dă seama. Cînd faza la poartă atinge paroxismul, începe să-și bage ghioaga de pumn în gură, de mă mir cum și-o mai poate scoate. După meci, ferit cît de cît de priviri, încerc să-l imit. Imposibil. E un clip nostim, cel cu inevitabilul Dialog: tot grupul, în picioare, plus cockerul, începe să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doi, trei nu voi mai putea sta cîteva zile în vilișoara asta cam fanată? Și care nu-mi aparține? Sigur, nu. Fără nici o supărare. Zoo. Seara, tîrziu, cînd mai ies o dată pe terasa restaurantului, apare și coteiul negru, cît un pumn. Scîncește, nu atît pentru mîncare (are o burticică plină cît o ghindă grasă) cît pentru tandrețe. Îl iau în brațe, așezîndu-l poponeț într-o palmă. Nu mai scîncește. Geme alintat. De plăcere. Ziua, în spatele mustăriei, pe un butoi dezafectat, două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a jucat la fel de decoltat echidistanța după Revoluție. Nesinchisindu-se de croșeurile de dreapta și intrînd echipă în Academie. Îmi este relatat episodul final al unui pugilat (plastic). O face chiar unul din protagoniști, micul David. Care după schimbul neaoș de pumni recurge la umor stanșibranian: Îi prind burtosului Goliat cravata între două degete și-i fac din ea juvăț aporape mortal; noroc de intervenția asistenței. Îmi zic: umor prea horror. Jurnalele televiziunilor: exhaustive enciclopedii horror color. Ținînd să le amintească ziariștilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interpretări", de fanatele clișee cu copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu maieurile și chiloțeii aruncați în iarbă, goi pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini luxoase încetinind, pietoni rămînînd o clipă locului, spectacolul acestei crude scalde fascinează prin insolitul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
copiii străzii pîclișind imaginea țării dincolo îți produce pe loc cea mai proaspătă senzație de plinătate a vieții. Aurolaci sau nu, pîlcul de țînci, cu maieurile și chiloțeii aruncați în iarbă, goi pușcă, unii cît pumnul, alții cu fuduliile cît pumnul, sfidează cu superbie înțesata arteră și, în chiote de piei roșii, se bucură pur și simplu de plăcerea apei împroșcate. Mașini luxoase încetinind, pietoni rămînînd o clipă locului, spectacolul acestei crude scalde fascinează prin insolitul lui total. La dracu, așadar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ce nu, cu trabucul lui Churchill. Salutul lui Groza, cu fetrul scump al pălăriei, în gestul lumii bune din care venea, dar pe care a trădat-o, criminal, răspunzînd astfel, slugarnic, celuilalt salut cel mai odios din toate timpurile al pumnului bolșevic. Probabil că Napoleon (I) le oferea doar două degete inerte celor ce, mieroși, veneau să-l salute. Nici nu meritau mai mult. Celălalt Napoleon (III), în altă vreme, le întindea marilor români mîna toată. Da, dar aceștia cum Brătienii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nouă nefast. Iar Basarabia, răpită peste noapte, rămîne și azi dezlipită de țară. Că Băsescu a fost la Moscova, să fie sănătos, chiar vorba lui. Figură singulară a făcut, în schimb, Regele Mihai, supraviețuitor al istoriei, nu mai puțin al pumnului pe care istericul Vîșinski i-l izbea în masa regală, crezînd, în ignara lui calmucă mitocănie, că sîngele se poate face apă... Nu se face. 24 mai Dacă în cazul scriitorilor mărunți colaborarea cu regimul comunist, cu Securitatea, este irelevantă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atît de haini încît să nu le recunoaștem panicaților frisonul panicii. Oameni sîntem și doar știm prea bine ce trecut eroic au în spate comilitonii stîngii. Numai să și aruncăm o repede privire asupra răstimpului postbelic în care eșaloanele cu pumnul ridicat au spulberat vechiul regat, populînd cu poftă sangvină pușcăriile și instaurînd, tot cu pumnul, o înfloritoare și, iată, întîrziată republică sovietică. Ce-i puțin? Că atunci polul n-a mai însemnat doar o parte a populației trăitoare pe meleagul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
știm prea bine ce trecut eroic au în spate comilitonii stîngii. Numai să și aruncăm o repede privire asupra răstimpului postbelic în care eșaloanele cu pumnul ridicat au spulberat vechiul regat, populînd cu poftă sangvină pușcăriile și instaurînd, tot cu pumnul, o înfloritoare și, iată, întîrziată republică sovietică. Ce-i puțin? Că atunci polul n-a mai însemnat doar o parte a populației trăitoare pe meleagul strămoșesc, ci toată populația polul frigului pe care antecesorii pesedismului de azi au știut să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apuse. A intrat Toamna și în livezi, scuturându-și rochia și îmbrăcând natura în straie de sărbătoare multicolore. Cu ultimele puteri, razele soarelui, care par filtrate prin miere, au mângâiat fructele, dându-le o strălucire aparte. Toamna a strâns în pumn merele și le-a înroșit, a pictat cu galben perele, a înnegrit prunele. Dărnicia Toamnei ne-a făcut pe toți fericiți, dar nimeni nu a uitat de zilele calde ale verii care părea că nu se va mai sfârși. Iar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un tânăr activist și, ca mulți alții din generația mea, m-am implicat În „Marea Revoluție Socială”. Afroamericanii Își cereau dreptul de a sta În partea din față a autobuzelor În Montgomery, Alabama și mărșăluiau pe străzile din Chicago cu pumnul ridicat, strigând „Black Power”. Tinerii americani se Întorceau acasă din Vietnam În saci de plastic, la Început În număr mic, dar apoi din ce În ce mai mare. Studenții cereau Încheierea războiului american nedrept din sud-estul Asiei și se baricadau În birourile administrative ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
e prea tîrziu pentru această piesă. Și asta pentru că cele două orizonturi ale piesei corodarea, căderea în rutină a cuplului, încercarea de a-ți regăsi numele într-o altă tensiune lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au înălțat piramide part. înălțat, -ă nom. înălțarea, înălțatul A SE ÎNCHIDE Ușa se închide de la vânt tranz.: Vântul închide ușa part. închis, ă nom. închiderea, închisul A SE ÎNCLEȘTA Lui Ion i se încleștează maxilarul tranz.: Ion își încleștează pumnii part. încleștat, -ă nom. încleștarea, încleștatul A SE ÎNCLINA Balanța se înclină spre dreapta tranz.: Ion înclină balanța în favoarea lui part. înclinat, -ă nom. înclinarea, înclinatul A SE ÎNCRUCIȘA Drumurile țării se încrucișează la Brașov tranz.: Inginerii încrucișează drumurile țării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a reușit să o transforme într-o revistă răspândită printre românii de pretutindeni. A contribuit la aceasta, în chip hotărâtor, și poziția sa în problemele limbii și ortografiei. Apărător al unității limbii române, s-a opus constant teoriilor lui Aron Pumnul. În special în „Foia Soțietății...”, H. a publicat articole și recenzii în care demonstra valoarea folclorului românesc (considerat „sufletul națiunii”), recomandând ca pe viitor să fie avut cu deosebire în vedere criteriul estetic. Era de părere că în cazul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește să muște din ea, când e luat de guler... Frumos, nenicule,... vrei să mănânci singur și la nen`tu nu te gândești ? Era Sotea, un vlăjgan care avea pumni puternici, ca niște ciocane. Stătea mai mult În fața porții, printre negustori, decât În clasă și era spaima colegilor lui. De la fiecare cumpărător cerea jumătate din ce-a cumpărat... Dacă mă rogi frumos, poate că am să-ți dau jumătate... Sotea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
comune peste care au trecut rânduri de vifore, au venit primăverile ca niște alaiuri de fete cu năframe, s-au copt grâie și secări și au coborât toamnele mohorâte cu vânturi mari, tânguitoare. În ieșiturile pământului, parcă vedeam umerii și pumnii prietenilor mei, protestând, În numele omeniei și tinereții, Împotriva războiului. În grădinița pătrată, ici-colo răsăriseră brândușele semănând cu ochii lui Boculei Vasile, și lumina soarelui le mângâia blând și cald, cum se mângâie totdeauna ochii oamenilor. Pe monument se așezase o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]