9,545 matches
-
Cea mai mare parte a expansiunii avusese loc în secolul al XVII-lea, culminând cu înființarea primei colonii rusești de țărmul Pacificului, recucerirea Kievului și pacificarea triburilor siberiene. Totuși, acest vast teritoriu era populat de numai 14 milioane de oameni. Recoltele de grâu erau mai mici decât ale vest-europenilor, în condițiile în care majoritatea populației era ocupată cu agricultura și locuia la țară. Numai o mică parte a populației imperiului locuia în orașe. Petru a fost profund impresionat de tehnologiile avansate
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
colhozuri) în cadrul procesului de colectivizare forțată. Printr-un decret din februarie 1930, aproape un milion de "culaci" au fost alungați de pe pământurile lor. Mulți țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământutl în paragină, ascunzând recoltele sau ucigându-și animalele pentru a nu încăpea pe mâna autorităților. În unele zone, țăranii s-au răsculat, iar mulți dintre cei socotiți "culaci" au fost executați. Combinația dintre vremea nefavorabilă, deficiențele în funcționarea fermelor colective organizate în grabă și
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului, în special rizomul. Cele mai mari plantații de ghimbir se află în regiunile tropice și subtropice. Cu o suprafață de 181 mii ha (2005) și o recoltă de 125 mii tone Nigeria este cel mai mare cultivator de ghimbir ca extindere. În schimb India produce anual 359 mii tone pe o suprafață de 95 mii ha (2005), dar în mare parte pentru piața indigenă. Cel mai mare
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
din plin cele două Războaie Mondiale dar și numeroase catastrofe naturale, printre care cele mai întipărite în mintea localnicilor sunt frecvențele și devastatoarele revărsări ale râului Vișeu, care nu de puține ori au luat vieți și au distrus locuințe și recolte. Datorită reliefului muntos, a solului relativ sărac în sedimente, a climei mai dure decât în alte zone, după al doilea Război Mondial mai exact începând cu anii 1955-1960 și până la 1989 un număr mare al locuitorilor din Bistra au optat
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
timp a existat și o colonie de armeni sosiți în secolul al XVII-lea din Moldova, care mai tarziu s-au contopit cu populația locală. Ocupația principala a locuitorilor a constituit-o tradițional agricultură, în special cultură cepei care dă recolte substanțiale pe parcelele cu sol roditor din lunca râului Mureș, numit local și "berc". În Suseni există până nu demult și o fabrică de cărămidă. Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatră
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
comuna făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată doar din satul de reședință, având 1458 de locuitori. În comună existau o școală mixtă înființată în 1865 și două biserici și ea era cunoscută pentru recolta de tutun. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele Buda și Șipotele și avea o biserică și 1330 de locuitori ce
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
un procent din cantitatea de cereale treierată). Aceste batoze se stricau frecvent ceea ce genera multe opriri pentru reparații, iar în funcționare erau un pericol de producere a incendiilor. Ziua de treieriș la fiecare casă era una de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei ai casei, rudele și vecinii, fiind o atmosferă de întrajutorare reciprocă, iar la sfârșit urma o masă îmbelșugată (mâncăruri de „soi", prăjituri, plăcinte și țuică) - ospățul recoltei. În lunile iulie-august
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei ai casei, rudele și vecinii, fiind o atmosferă de întrajutorare reciprocă, iar la sfârșit urma o masă îmbelșugată (mâncăruri de „soi", prăjituri, plăcinte și țuică) - ospățul recoltei. În lunile iulie-august se lucra mult la culesul fânului, nutrețul pentru vite în timpul iernii. Satul Livadia în trecut avea caracter predominant de creștere a vitelor, ocupație care a dispărut complet după colectivizarea forțată, din anii comunismului și urcatul vitelor la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă imbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
o fac din plăcere, datorită caracterului lor și a faptului că sunt cășiuneni gospodari care nu pot trăi fără puțină mișcare sănătoasă și productivă prin muncă. Pe vremuri, pe când nu exista economia de piață, cu toate că erau lucrate toate pământurile agricole, recolta de porumb ajungea la puțină lume de la un an la altul. Astfel a luat naștere o nouă ocupație specifică oarecum cășiunenilor, anume cărăușia. Cărăușii aveau căruțe legate în fier, cu cai robuști, alții cu boi în jug, și cutreierau satele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ridicat de puncte economice în satul Cașin. În urmă cu aproximativ 10 ani, funcționa în centrul comunei o piața mică de legume, îngrădită cu garduri, și având vreo 5-10 tarabe. De acolo se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața primăriei” Cașin. Industria la Cașin se poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța operei, în același timp valorificând sobrietatea stăvechimii
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
cereale obținute la 1699, pe lângă dijmă se percepe și nona. Media de grâu pe cap de contribuabil era în 1696 de 6,5 cruci, 6,31 cruci în 1637, pentru a ajunge în 1699 la 22,10 cruci, deci o recoltă de grâu de 4 ori mai mare în decurs de numai 4 ani. La creșterea numărului animalelor se înregistrează o scădere de la media de 15,6 iezi (1694) la 2,5 miei și 3,3 iezi (1697) la 1,1
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în 1753, la cai de la 0,2 la 0,1; la porci de la 2,5 la 2,1, la vaci de la 1,2 la 1,1. Dacă inventarul animalelor este în scădere, cel al furajelor și cerealelor este în creștere. Recoltele de fân sunt, în medie de familie 1,2 căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
azi pentru a afla unele aspecte din viața satului. Aflăm astfel, cum au trăit sătenii din Bălnaca în anii de foamete care au atins județul Bihor în anii 1792,1806,1811,1812,1814. Cauzele au fost multiple: ploile la vremea recoltei, revărsarea apelor, frigul,etc. Între anii 1942-1985, Titus Roșu, profesor de istorie, la Liceul Emanoil Gojdu din Oradea a adunat în volumul intitulat :"Însemnări și inscripții bihorene", vol.I- II, apărut în Editura Universității din Oradea, în anul,1999, materiale
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
postul de înalt comisar pentru refugiați al Ligii. Pe agenda sa, principalul punct a fost recolonizarea a circa două milioane de refugiați ruși dislocați de . În același timp, el a încercat să abordeze și problema urgentă a ; după eșecul generalizat al recoltelor, circa 30 milioane de oameni erau în situația de a muri de foame. În ciuda apelurilor lui Nansen în favoarea muritorilor de foame, guvernul revoluționar al Rusiei era temut pe plan internațional și nu se bucura de încredere, iar Liga se ferea
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere gratuit, de obicei o jumătate de zi. În general, claca se organiza unde era fată de măritat sau fecior de însurat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - și trebuia udată, iar sămânța ei trebuia amestecată cu sămânța care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cuprinse între 500-600 mm. Iernile sunt de obicei sărace în zăpadă, iar cea care cade este de obicei spulberată de crivăț. De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
luat ființă la Ungureni, prin eforturile lui Eugen Neculau, „Universitatea Populară” care a funcționat între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a-i învăța pe țărani să lupte cu natura pentru obținerea unor recolte superioare. Pentru prima dată, s-au organizat audiții la radio, vizionări de filme, șezători și conferințe cu caracter științific. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
fi un an bun sau an rău. Dacă în ziua de 1 ianuarie vremea e „grasă”- umedă, anul care începe va fi un an bogat. Vremea uscată din aceeași zi vestește un an sărac, secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]