11,435 matches
-
socialist chiar” (Kogălniceanu, Alecsandri, Odobescu); tipul ruralului (Eminescu, Coșbuc, Rebreanu); „tagma balcanicilor” (Anton Pann, I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mateiu I. Caragiale, Urmuz). În capitolul care încheie Istoria literaturii române..., C. accentuează ideea de vechime a românilor, relevând, ca și autohtoniștii, fondul nostru geto-dac, și încearcă o schițare a psihologiei românești, ale cărei trăsături specifice le află încorporate în opera unor mari scriitori ca Eminescu, Sadoveanu, Goga, Blaga. De prin 1946, autorul începe să pregătească o nouă ediție
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
în care autorul își manifestă (polemic față de tradiționalism) opțiunea pentru citadin, pe care o va teoretiza adeseori. Eroii fac automobilism, asistă la meciuri de box, se duc la cinematograf, frecventează baruri de noapte. Scrierea nu are densitate epică și nu relevă psihologii de un contur mai accentuat. Ceea ce domină este caracterul poematic, chiar atunci când se încearcă observația detașată, ca în descrierea „casei cu molii”. Există anumite similitudini între aceasta, ca simbol al senectuții și decrepitudinii, și poezii precum Ghenca sau Rochia
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se pronunță
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
de mai sus puteau fi și au fost acuzate că sunt „rupte de viață”. A recurs la o investigație biografică. Împreună cu colaboratorii, a studiat probe biografice privind efectele recompensei și ale acțiunii în cariera mai multor persoane. Statisticile obținute au relevat și ele asimetria dintre recompensă și pedeapsă (Thorndike, 1935). 1.7. Legile subsidiare ale efectuluitc "1.7. Legile subsidiare ale efectului" În 1913, Thorndike a afirmat că cele trei „legi fundamentale” (pregătirea, exercițiul și efectul) se sprijină pe alte cinci
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
șanse mai mari să semene cu acel tip de comportament decât ar fi înclinat modelul să expună în aceleași condiții, deși subiecții nu au fost niciodată martori ai comportamentului respectivului model în aceste situații noi. Efectele acestor influențe modelatoare sunt relevate mai pe larg în paradigme experimentale ce utilizează modele multiple ce indică (expun) diferite patternuri de comportament (Bandura, Ross, Ross, 1963). În cadrul unor teste ulterioare, observatorii ilustrează în general răspunsuri relativ noi care reprezintă amalgamuri de elemente din diferite modele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o parte a întregului este, în cazurile corecte, determinat de legile de structură internă din care face parte”. Teoria Gestalt stăruie asupra fenomenologiei (Husserl), ca „interpretare” obiectivă și ca descriere a proceselor subiective, adică a experienței imediate. Datorită imperativului metodologic relevat în prefața acestei lucrări, ne vom focaliza pe moment doar asupra unuia dintre autorii cuprinși în acest curent (ale căror direcții de cercetare vor fi utilizate în înțelegerea metodelor ce pun accent pe rezolvarea de probleme). 6.2. Viața și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
diferite, oarecum o tendință de a trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Acestea sunt drumuri diferite către experiențe mistice. Deși sunt atât de numeroase, Maslow crede că nu ar trebui nici una trecută cu vederea. Altele privesc muzica; aceste experiențe culminante sunt relevate mai ales prin ceea ce numim „muzică clasică”. Autorul nu credea posibilă descoperirea unei experiențe culminante legate de banalul John Cage sau într-un film de Andy Warhol ori legate de pictura abstractă expresionistă - pentru că el personal nu le agrea. Experiența
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
situația prezentă și se vor găsi căi de rezolvare cu o eficiență mai crescută decât în cazul în care s-ar fi urmărit doar ipostaza prezentă. 1.9. Tehnica „Harta obstacolelor”tc "1.9. Tehnica „Harta obstacolelor”" Pentru a putea releva eficient modul în care percepem procesul propriei învățări, vă propunem următoarea tehnică adaptată după Clegg și Birch (2003). Începeți prin a fixa pe un perete trei mari coli de hârtie. Pe coala din stânga fixați obiectivul de învățare pe care îl
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
țărână-n cap, București, 1995; Moartea și rusoaica, Timișoara, 1997; Viscolul, Reșița, 1998. Repere bibliografice: Ion Arieșanu, Vă prezentăm un tânăr scriitor: Tudor Gherman, O, 1979, 38; Alexandru Condeescu, Parabole și povestiri, LCF, 1987, 22; Daniel Botgros, „Am vrut să relev absurdul românesc”(dialog cu Tudor Gherman), „Timpul” (Reșița), 1995, 23 iunie; Elena Beram, Un roman filmic, JL, 1995, 21-24; Dan Silviu Boerescu, „Piticii își puneau țărână-n cap”, LCF, 1995, 29; Cornelia Maria Savu, Proză cu parabole, „Curierul național”, 1995
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
de dispariție a orfevrilor verbului”. Șartul narațiunilor sale, în care Iașii respiră prin toți porii, vine și din fina lor modulație. Condusă cu eleganță și bun gust, ritmată în subtile lentori, fraza nici nu are nevoie de semnătură ca să-și releve grifa. SCRIERI: Arlechin în iarbă, Iași, 1972; Viața în teleferic, Iași, 1979; Viețile după Vasari, Iași, 1980; Madona cu gâtul lung, București, 1987; Mă-ntorc în Bermude, Iași, 1999; Pretențiile barcagiului Caron, Iași, 2000. Repere bibliografice: Virgil Mocanu, Val Gheorghiu
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
a lui G. are o arhitectură personală. Nuanța dominantă, energetist-vitalistă, purtând pecetea etnicității, se dezvoltă în studiile Etnicul în filosofie. Spre o filosofie românească și Sistemul energiilor conștiente, apărute în 1928, la Cernăuți. Lista lucrărilor filosofice este destul de întinsă și relevă adesea interesul autorului pentru întrepătrunderea câmpurilor de cercetare. Prețuit de cercurile filosofice din străinătate, G. a fost ales membru al unor societăți de prestigiu, Kantgesellschaft și Societas Spinozana. De prin 1923 a colaborat cu Eugen Herzog (socrul său) la întocmirea
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
populației de copii aflați în familie și școală în populația totală va scădea cu aproape 4 procente, tendința de creștere a ratei de dependență între populația vârstnică și populația de vârstă activă va continua și după 2050. Tabelul 2 mai relevă ceva foarte important: populația de peste 55 de ani este în creștere rapidă și va ajunge de la 25% la 46% din total populație. În prezent, în România vârsta medie reală de pensionare este de aproximativ 54 de ani. Dacă această situație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Dacă această situație se menține și se menține și procentul de pensionari ai populației de 60 de ani și peste, 131%, atunci am ajunge în 2050 la un procent de pensionari de 50% din populație (vezi graficul 2). Paradoxul aparent relevă și cât de aberantă este situația actuală în care procentul pensionarilor este de aproximativ 28% din populație pentru că avem (încă) o populație tânără și nu pentru că vârsnicii ar lucra până la vârste înaintate. Oricum și procentul actual al pensionarilor este mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Diferențele cele mai dramatice sunt cele dintre nivelul de instrucție al părinților subiecților cei mai tineri, în rândul cărora avem ponderea cea mai mare de părinți cu studii liceale și superioare. Un pattern similar - chiar dacă nu atât de consistent - este relevat și de parametrii relației dintre nivelul de instrucție al subiectului și perioada în care s-a născut. Cifrele arată că subiecții sunt cu atât mai educați, cu cât sunt mai tineri, cu excepția notabilă a parcurgerii studiilor superioare, în acest caz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară a bătrânilor la cultura orală, față de apartenența tinerilor la cultura scrisă”; „natura colocvială” a bătrânilor diferă aici de „laconismul” tinerilor în răspunsuri (cf. Geană, 2000, 1-13). 3 Gheorghiță Geană include în studiul său din 1987 o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o prezentare a operelor de artă medievale, deopotrivă bisericești și laice, A. avea să se releve, postum, în adevărata sa postură, de istoric literar, prin masiva scriere Istoria poeziei culte românești (1570-1830) (I-IV, 1993-2001), cercetare enciclopedică ce vrea să demonstreze că înaintea literaturii române moderne s-a scris la noi, timp de câteva secole, un
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
1957) și editorial cu un volum de versuri, Pantomimă pentru o după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
nici floare are, de pre carea de bun sau de rău, de frumos sau de grozav să să cunoască, fără numai când icoana în cuvinte sau în lucruri își tipăréște"3. Prin urmare, înfățișarea fizică a unui animal nu își relevă mesajul decât atunci când acesta este "interpretat", când trăsăturile fizice sunt mutate la nivel spiritual. Abia atunci când personajul se manifestă și își dă în vileag firea, trăsăturile fizice se arată a fi simptome ale celor de caracter. Sigur, procedeul este baroc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pot observa o moderată atrofie a pancreasului exocrin și uneori o moderată fibroză interstițială, ambele fiind nespecifice și inconstante. Progresele importante s-au făcut însă în ultimele două decenii și au fost datorate studiilor de imunohistochimie (12,13) care au relevat faptul că celulele ß (nu și celulele A, D și PP) ale pacienților cu diabet tip 1 exprimă la suprafața lor molecule din clasa II a complexului major de histocompatibilitate HLA (98% dintre acești pacienți au alelele DR3 și/sau
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
iar implicația majoră revine genelor antigenelor leucocitare umane (HLA)(Fig. 5.1). S-au identificat cel puțin încă 20 de locusuri cărora li se poate atribui 5070% din transmiterea predispoziției (2). În ceea ce privește complexul major de histocompatibilitate (HLA, studiile epidemiologice au relevat existența așa ziselor gene de susceptibilitate (care cresc sau modifică riscul) și a genelor "protectoare". 95% dintre pacienții cu DZ 1 sunt pozitivi pentru HLA-DR3 și/sau DR4 în timp ce în populația generală acest genotip este prezent doar la 40%. Într-
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ei sunt repaglinida, acarboza și analogii rapizi (lispro și insulina aspart) (15). Relația control glicemic-complicații cardiovasculare devine mai complexă atunci când se analizează efectele insulinoterapiei asupra lor. Studiul VACSDM (Veterans Affairs Cooperative Study on Glycemic Control and Complications in NIDDM) a relevat o puternică tendință spre agravarea complicațiilor macrovasculare, dar nu a celor microvasculare (32). Pentru a elucida acest aspect surprinzător, un nou studiu VADT(Veterans Affairs Diabetes Trial) a fost inițiat (32). El vizează pacienții cu diabet zaharat tip 2 necontrolați
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ale implementării farmacoterapiei în managementul clinic al diabetului zaharat tip 2 Aplicarea în practică a farmacoterapiei din managementul clinic al diabetului zaharat tip 2 este precizată în ghidurile sau recomandările internaționale și naționale existente (7-10). Cu toate acestea, analizele internaționale relevă: O mare variabilitate în terapia diabetului tip 2 după cum rezultă din fig. 13.7. O calitate nesatisfăcătoare a controlului glicemic; o anchetă desfășurată în mai multe țări vest europene, arată că, mai mult de jumătate din persoanele cu diabet zaharat
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
A1c > 7.5%, care reprezintă un risc pentru complicațiile micro- și macrovasculare (36). O analiză mai complexă, dar tot pe această temă, efectuată în Germania (37), o țară considerată ca având un nivel calitativ crescut al îngrijirii persoanelor cu diabet, relevă o situație mai dramatică: Prea mulți medici au cunoștințe insuficiente în practica diabetologică, de unde rezultă prescripții inadecvate și tratamente nemonitorizate Pacienții nu sunt informați asupra tratamentului 60% dintre ei nu folosesc corespunzător glucometrele, de unde provin rezultate false, dozaje necorespunzătoare și
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]